Sunteți pe pagina 1din 3

CANCERUL BRONHOPULMONAR (CBP)

Cancerul bronsic (neoplasmul bronsic) reprezinta unul din cancerele cu o morbiditate si


mortalitate in crestere, iar nota de gravitate in plus, o constituie cresterea ponderii formelor
mai maligne, cu extindere si metestazare rapida (cancer microcelular). La barbati, cancerul
bronhopulmonar este principala cauza de mortalitate datorita cancerului, iar la femei se
constata o crestere a incidentei in ultimii ani, legata de raspindirea fumatului. Sunt afectate
mai ales grupele de virsta cuprinsa intre 45 si 77 de ani.
Punctul de plecare (al neoformatiei celulare anarhice) il constituie celulele epiteliului
glandular bronsic (este un cancer epitelial).
Etiologia este complexa (cauza precisa nu se cunoaste), in sensul ca ea nu tine de un singur
factor, ci de un complex de factori din mediul exogen, ca si de anumite conditii endogene, cu
un caracter genetic. Sunt incriminati: fumatul (principala cauza), fumul si poluarea
atmosferica, factori care tin de profesie si de industrie (asbestul, beriliul, nichelul, arsenicul,
uraniul s. a. care dau cancerul profesional), factori imuni, factori hormonali, conditiile socialeeconomice etc.
Morfopatologie: in functie de locul de debut al tumorii, cancerul bronhopulmonar (CBP)
este de doua feluri:
CBP cu debut central si anume pe o bronsie mare, este cel mai frecvent (carcinomul
epidermoid, carcinomul cu celule mici-small cell carcinoma)
CBP cu debut periferic se prezinta ca o tumora unica, dispusa in parenhimul pulmonar
periferic (adenocarcinom si in neoplasm bronsic cu celule mari).
Tipurile histologice cele mai importante:
a) Carcinomul cu celule scuamoase (epidermoid), cel mai frecvent, este dependent de
tutun si are localizarea centrala pe bronsiile mari.
b) Carcinomul cu celule mici (small cell carcinoma), cel mai des intilnit este cel cu celule
in boabe de ovaz, ia nastere in bronsiile mari, central si este, de asemenea dependent de
tutun.
c) Adenocarcinomul, mai frecvent la femei, se localizeaza periferic.
d) Carcinomul bronhioalveolar, este o forma de adenocarcinom primitiv, multicentric si cu
diseminare bronhogena.
e) Carcinomul cu celule mari, mai frecvent periferic.
Manifestarile clinice ale CBP sunt variabile si nespecifice. Exista o forma asimptomatica
(mai ales cancerul periferic) sau boala are numai o perioada asimptomatica. Ceea ce atrage
1

atentia sunt modificarile radiologice inaintea altor cauze. In cazurile simptomatice exista trei
grupe mari de manifestari clinice: 1) respiratorii; 2) metastatice; 3) paraneoplazice.
Manifestari pulmonare sunt cele mai frecvente, relative si inselatoare:
La un fumator, atrage atentia tusea persistenta si rezistenta la tratament in formele avansate.
Schimbarea caracterului tusei la un barbat fumator, bolnav bronsitic cronic si care prezinta
spute hemoptice trebuie suspectat de CBP.
Hemoptizia care, de obicei, aduce pe bolnav la medic poate fi mica, sub forma de spute
hemoptoice zilnice, moderata sau mare (eroziunea unei artere bronsice); mai tirziu poate apare
sputa ca o peltea de coacaze (necroza tumorii). Hemoptizia este o indicatie absoluta pentru
bronhoscopie in cazul celor cu factori de risc si virsta favorabila bolii, chiar daca examenul
radiologic este normal.
Dispneea este un semn tardiv.
Wheezing-ul localizat sugereaza o obstructie bronsica tumorala incompleta.
Alte manifestari asociate simptomelor pulmonare: durere toracica localizata, disfonie,
astenie, inapetenta, scadere ponderala, stare subfebrila etc., care pot semnala neoplazii
avansate.
Debut de tip pneumonic (febra, frison etc) ca pneumonie recurenta, pneumonie atipica,
trenanta, abces pulmonar.
Manifestari metastatice in CBP se intilnesc in 70 % din cazuri, iar in 1/3 dintre acestea au
simptome inaugurale determinate de metastaze intratoracice sau extratoracice (hepatice,
osoase, cerebrale etc). Carcinomul cu celule mari, in boabe de ovaz este cel mai
metastazant.
Manifestarile paraneoplazice asociate apar mai frecvent in CBP cu celule mici si mai rar in
celelalte forme. Daca iunt depistate atrag atentia asupra unui posibil CBP. Paraneoplaziile se
manifesta ca sindromuri endocrino-metabolice, neuropatii periferice, encefalopatie,
hipocratism digital, tromboflebite migratoare.
Exista si forme speciale ale CBP ca, de exemplu, carcinomul bronsic apical (sindromul
Pancoast Tobias), nodulul pulmonar solitar.
Explorari paraclinice:
Examenul radiologic este cel mai important. Foarte rar poate fi normal.
De obicei identifica modificari sugestive ca: marirea unui hil pulmonar, leziune infiltrative in
parenhimul pulmonar, atelectazie localizata, nodul solitar, o imagine solitara, pleurezie.
Tomografia conventionala, dar mai ales tomografia computerizata sunt foarte folositoare
pentru precizarea diagnosticului.
Bronhoscopia este indispensibila pentru diagnosticul CBP cu localizare centrala
(endobronsic). Permite prelevarea unui fragment pentru biopsie si diagnosticul histologic.
2

Examenul histologic al sputei (mai ales dupa lavaj bronaic, periaj bronsic) ajuta la
identificarea celulelor maligne ai confirma existensa CBP.
Alte examene ce se pot face: biopsii din ganglionii periferici, radiografii osoase, radiografii
craniene, tomografie computerizata cerebrala si hepatica.
Prognosticul dependent de tipul celular, stadiul bolii la depistare gradul de invazie este
foarte prost, sumbru, prin evolutia spre deces. Rata de supravietuire de pina la 5 ani, este
foarte mica (6-12 %). In cancerul pulmonar metastatic, secundar, cu punct de plecare prostata,
uter, sin, etc., evolutia este si mai rapida.
Complicatiile ce pot apare (pneumonii, bronhopneumonii, pleurezii, hemoragii metastatice,
adenopatie mediastinala etc) grabesc si mai mult evolutia spre deces.
In vederea unui tratament corect se face stadializarea CBP pe baza clasificarii TNM
(tumora-nodul-metastaza) si se stabileste tipul histologic. Cu toate progresele din ultimii ani
tratamentul este descurajant.
Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) este indicat, aceste dind rezultate
bune in CBP diagnosticat precoce; din nefericire insa, bolnavii ajung prea tirziu la medic.
Radioterapia curativa folosita pentru distrugerea tumorilor cu celele mici in boabe de
ovaz, ca si iradierea paleativa cu doze mici, cobaltoterapia, pot modifica evolutia naturala a
neoplasmului bronsic.
Chimioterapia, mai ales polichimioterapia, contribuie la prelungirea duratei de viata (in
comparatie cu bolnavii netratati). Agentii citostatici cel mai frecvent folositi azi, in diverse
combinatii sunt: vincristina, ciclofosfamida, metotrexat, cisplatina, Mitomicina C.
Imunoterapia este o metoda adjuvanta chimioterapiei sau chirurgiei.
Profilaxia CBP se face prin lupta impotriva fumatului (interzicerea totala), controlul
periodic riguros al lucratorilor din industriile ce folosesc substante cancerigene, combaterea
poluarii, eliminarea substantelor poluante si diagnosticul precoce, toate acestea putind
contribui la reducerea numarului celor ce-i cad victima acestei boli teribile.