Productiile cinematografice Inainte de rdspandirea tele- viziunii, oamenii mergeau la cinematograf sdptdmdnal pen- tru a vedea ultimele filme. Ceea ce a inceput ca 0 noutate ieftind, a devenit 0 importanta industrie comerciald si un divertisment popular. Pp incercari de a reda imagini 1 colului XIX. Peincipiul era simplu se floeau fotografi statice ale unei scene in sv rapid si apoi erau vizionate in acelas mod, Se crea ikvzia nei Imagini miseatoare Desi principiul era simplu, tehnologia a avut nevoie de timp pentra se dezvolta, Unele din primele camere “de filmat” ave de fotografi, Pozitvele rau puse >, care Je risfola penint a pro- duce iluzia misc, Uneori executares stv zionarea fotografilor se fcea cv acelastaparat Inventatori din mai multe tri au contribuit Jeavoltarea filmelor de cinematograf, panel ‘nd aceasta a devenit o industrie de diverts ment protitabil, Primi pioniesi in acest do- menial au fost Louis Le Prince, William Friese Greene, Thomas Alva Edson si frat Lumiete Pentru: primele prezentini comerciale ale anor filme, incepute la New York in 1894, ‘camenii pliteau penta a viriona imagine orin dispoxitive speciale de observare, numite scoape, In mattie 1895 frat Lumiere au eut prima prezentare publict a unor imag ni cle film, proigetate pe un ecrin mare, cind sicau prezentat sistemul une societal indus: riale din Paris, Dou huni mai tiriu, prezen rile comerciale pe ecran au inceput la New York, cind Compania Lamda a prezentat unui public care platise vin acurt film despre box Primul cinematograf permanent sa deschis New Orleans in 1896, © camerd de filmot fabricats in 1896 (sténga). Acest model ore dowd sisteme de obiectve. Cel de sus are rol de dispozitv de vizare, iar col de jos formeaza imaginea. Unele dintre primele camere de cinematograt Ltilizau multe obiective cu obturatoare individuale, declansate in succe- siune ropidé. Dezvoltarea unui obturator actionat cu vitezé mare a fost Lun progres important in tehnologia cinemotograficé. Camera Arifiex (us), de la inceputul anilor 1970, aveo tri obiective montate pe o placd ‘numita rotactor. Acestoa erau utilize pentru a da vedere normale, cu deschidere unghiularé mare si telefoto. Obiectivul cerut era pozitionat prin rotiea rotactoruli. O parte din lumina care trecea prin obiectiv forma imagined vizorului, ostfel operotorul vedea ce filma camera. acel moment aparatura unilzata pentru ea si prezentarea filmelor era in esent ast, dar nu nord aferenta. In pe cern cae aj a actiunea si, pentns tau publicul st ur spectacolele dramanice, un pianist acompania Sunet si culoare muzica si ate sunete ta filmele pentru ex Ge la Paris din 1900. Sunetele au fost ine trate in prefab pe Vorbirea 1 fost sie pe film. Tehnica lui Lauste asi pizare nile pentru intregul film, Totuti, productia fimelor mute a conti nnuat citiva ai, si chiar *ilmul sonorbbine de firm tamburur de trans port eu rot aintat Aieposiiv fe vizare lint de presione » feroastrs-cadr a full se de ivegistrare wansfocator BO 0 camers de ‘mat profesionists ‘moderné are un ansfocator. Acesta poate fi reglat pen- tru ai modifica Lunghiul vizual. © parte din lumi pitrunde prin objec tiv siestereflectata dde mecanismul obtus 2 ratorului pentru a © Platformete Ridraulice ofers o mare mobiltate ‘operatorului ‘camerai. Regizorul de film controleazs imigcirile platformel dde pe aceasta sau de la bass. Q Un regizor de film petrece foarte ‘malt timp in spatele ‘camerel. Ail, Steven Spielberg pregateste fo filmare pentru Imperiu soorell wt lizand o camer de 35mm. succes al lui Al Johnson, Cantaretul de jazz, torilor utizewza film de 8 mm, cot din meaive . 7, avea doar secvente scurte de de economie. Flmul de 16 mm este uti vo muzica, iar aceste sunete era unii amatori si de compunile de tee reproduse de pe discus lar col de 65 mm nul procedeu pentru realizarea de filme pe eeran lat de cinet color comerciale a fost introdus i 1906 de Bistrate pe film de 6: cite George Smith din Brighton, Anglia. ate cw inregistrare Procede nuit Kinemacolor, a avut prima prezentare 1909, end sau prezentat_ mat multe filme pe film de 70 mim pentru peosecta comercial Ia Londra tn Montarea Tnregistrarea unt in dh Tehnici moderne Fllmele profesioniste sunt acum in mod nor ea filmu and 4 de cadre Cimagini) pe se- film rarwori sunt rate in a de fente pentru a crea lluzka mi prezentare. Pentru economist timp §1 ban tinue. Flmele de amater) suint de $e fixe toate im innepisite la 18 cadre pe secundlt, penini 0 inainte « regizorul de film e Majoritates in O Etectole speciale concepute pentru filmele ‘moderne implica adesea fascicule laser. imodele Ia scarh de precise gi camere de fl ‘mat controlate computerizat se ung bxinutd prin cepetarea scene de cite actor, Unele scene de Pot repeta et exactitte, $1 repetarea scenelor rigerea unor structun elaborate ar i pre ic at vedk 1 die ri Postsincronizarea sunete se adaug la ast faz, deoarece uncori este sunetelor realiste sau peu filSTIINTA $1 TEHNOLOGIE 20 © 0 succesiune de cadre pe film de 35 mm. Perforatile de antrenare de pe ‘margiileflmalul permit camere! gi rmecanismului de jectare s8 ageze fiecare cadru in po 2itia corecta. In Prolector, lumina trece prin coloana senor’ optich pe © Iaturd fl 9h variatile de intensi- tate sunt apoi trans formate in semnale py, ‘oleand pont mig- CAMERA DE ‘area in Sus $n jos FILMAT. QO in punctu culminant al Vendtortor de fantome, garguil de piatr’ prind viata (ss). Efoctl s.a obtinut utlizand modele cu inche- Jeturi controate prin tolecomands (deasupra). © Desenele animate sunt imate cu o came 1 rostrum stop-cadru, sustinuta pe 0 coloans si orienta in jos pentru a fotografia desene dispuse orizontal pe o masa. Desenele pe mo terial plastic transparent se numesc benzi de celuoid. Se utiizeaza benzi de celuloid sepa rate pentru seenele din prim-plan, de fond, 31 Pentru personaje.Fiecare cadru este inregis. trat separat si benzile sunt schimbate intre incegistrri pentru a crea impresia misc ‘Camera poate fridicats sau coborith pe co- Yoana pentru a micsora sau mari cadrul Filmarea prin sticla pictata © Fimérte prin ics combind acts nea reall cu o pe {rh pe un geam de stil. Cu mune artistic de ealitate $i iuminare contro: lata tenia este imposibil de detectat pe fm. Cind 5-8 folosit pentru prima data sila pictata, alte compani -2u ‘minunat de platou- {ile aparent vaste s f covtisitoare utitzate 5 de rival torBy SReOeer ae cemaronenrce ‘mate fra sunet, bubuitudlle, pocniturle si gran de doud saw trei ork Aceasta maeyte tmormaturile Find addugite in studioul de frecventa imaginilor ka 4 sau 72 pe secunda, postsincronizate. Cind au fost inegistate eliminnd practic temur Toate sunetele, ele sunt misate pens a se Flmbl este wecut smucit prin rigs de lumi reallza inegistrarea matrtla coloane! sonore, nila proiectorul, astfel inet un cadru exe = Matritele negativelor coloane! sonore sia rapid inlocut de urmatorul. Coloana sonora bina de imaginilor sunt combinate pe ultimele pozi- corespunaatoare se afld la o distant de mal — estisurare tive ale laulu. In timpul transferului echili- multe cadre, unde fllmul se deplasea2t lin ie Ipral densi sal culorilorimagini sunt con- prin aparat’ Acolo, varagile n_coloancle roars trolate cu grit pentru a nu exista schimbasi sonore optice sunt reproduse prin. recerea de caliate la wecetea de la © scent la alta, une kimini prin ele pe un detector fotosens- Semnalele sonore sunt de obicel tansferae bil. Acesta tansforma varitile luminit tans = fereasté-cadru pe una stu mai multe piste optice de pe flm, mise In reproduceri ale semnalelor sonore Initiale, Acestea sunt apo amplificte i redate i | Proiectoare prin difuzoare la cinematopraf Proieaoarele 1leazi cadrele filmulus_pe cram eu acecast vert mane cu cate a Fox Proiectie automata Z Inferiard lompd de ~_ Intermitent, cadre pe secunda sunt suficiente pentru a da 1.800 m de film, care dureaz’ circa 0 o peas impresia unel inigeldi continue, raureste prea dif de moniat. ae uti prosector. De aces meh peniru o vionare-conforabi si pro: flee foarte Ling a fom ntotdesung i ¢ SD cop secire meRge | ce prokcsie este erupt de un outer, malografle tebe st le schimbe pent a da suet nsifel ineit fecare cacins este proiectat pe un spectacol continu, Majrtatea cinemato T bobina de srafelor modeme au acum aparaturt complet Infigurare | ©) Tntraun proieetor,“intermitentul” con: automata, care ruleaza filmu finut pe piel Wroleazd miscaren smucita a mull prio metalice orizontale, Acestea tin pina ia 7.500 Udeschidere numita fereastrs-eadru, care #e——m-de film ~ suficient pentru un fim de peste Ls afd pe aceenylinie cu obiectivul patas ore, utlizind-se un singur proietor. FILME DE FORMAT MARE © Negativul matritd al unui film este copiat pe aparaturd de inregistrare de film pentru a produce negativele pentru cinematogra Lo un cinematograf Omnimax, pan la 500 de persoone stau pe scoune cu spétorrabotabil privind in sus la un eeran imens de 23 m. Acesto este inclinat la 30° ft de orizontolé. Omnimax utizeard ‘im lat de 70 mm, dar suprafata Imagini (codruli) este de 2.665 ‘nm ~ aproope de dous orl jumatate mai mare decat suprefeta Imagine de 1.072 mm? a fimulul de 70 mm de format standard. Imax este alt sistem de format mare core ulizeazé film de 70 mm. ‘Ata in sstemul Imax (dreopta) ct sin Omnimax ful se ‘eplaseazé orizonte prin comeré. Indltimea imagin este adoptat’ latimi Fimului ebtinénd cea mal more imagine posibla TEVIZIUNEA Silingl sl tehnologie