1.

artrezia de esofag clasif si diag poz

Atrezia de esofag = absenta esofagului pe o distanta mai mare sau mai mica
A.

Diagnostic CLINIC

Clasificare exista 4 forme:

1) Capatul proximal al esofagului mai bine reprezentat se tremina la nivelul T1-T4 in deget de manusa, iar capatul distal,
hipoplazic, al esofaguliui se termina in trahee/arbore traheobronsic printr-un traiect fistulos.
2) Capetele proximal si distal se termina ambele in deget de manusa. Distanta dintre ele este de obicei prea mare pentru a se putea
anastomoza.
3) Fistula la nivelul capatului proximal
4) Fistula la nivelul capatului distal

Simptomatologie:
- dupa nastere, sonda introdusa de neonatolog in esofagul nou-nascutului nu poate avansa
- in cavitatea bucala si in jurul orificiului bucal apare o cantitate mare de saliva ce nu poate fi inghitita si fenomene de insuficienta
respiratorie dispnee, cianoza, polipnee. La aspirarea secretiei salivare toate simptomele dispar, reaparand atunci cand se acumuleaza
noi secrtetii.
- daca saliva patrunde la nivelul arborelui traheobronsic se produce bronhopneumonie manifestata prin roncusuri.
- de obicei atrezia de esofag se asociaza cu malformatii de cord si alte malformatii ale tubului digestiv, ea fiind apanajul unui mare
prematur.

B.

Diagnostic PARACLINIC

- ECO antenatal se observa hidramnios (lichidul amniotic nu poate fi inghitit) si un stomac mic
- introducerea unei sonde radioopace prin capatul proximal al esofagului si realizarea unei Rx toraco-abdominale ne arata:

Prezenta bronhopneumoniei
Prezenta fistulei
Incolacirea sondei la capatul proximal

- daca prin sonda se introduce o substanta de contrast, aceasta ramane la capatul proximal al espofagului. Este foarte importanta
aspirarea acestei substante de contrast dupa investigatie.
- Rx de fata si de profil arata o imagine hidroaerica

C.

Diagnostic DIFERENTIAL:

- toate afectiunile de la hernia diafragmatica

2.stenoza de pilor dp si dd

ANATOMIE PATOLOGICA

- Macroscopic pilorul este marit de volum (cit o maslina), de culoare albicioasa, consistenta ferma, vascularizatie evidenta, mai putin pe linia
mediana9anterosuperior) une este o zona avasculara.
-Pe sectiune- musculatura ingrosata (hipertrofia fibrelor musculare, fara cresterea numarului de fibre), iar in lumenul pilorului mucoasa este
plicaturata, edematiata.

SIMPTOMATOLOGIE

a). Varsaturi ce apar la 14-21 de zile de la nastere;

-

Varsaturi albe (nebilioase), in jet, ce apar la inceput imediat dupa masa sau la un interval de 10-15 minute, ulterior intervalul la care se
produce varsatura creste de la 30 de minute la 1-2 ore, deoarece stomacul se dilata;

-intre mese copilul este agitat, tipa de foame.

b). Stagnare in greutate, apoi scadere in greutate

c). Urini hipercrome, concentrate
d).Constipatie- scaune rare, sub forma de scibale

Examenul clinic
-

Pliu cutanat lenes, fata zbircita (fata de batrin), dispare bula lui Bichat, depresia fontanelei, mucoase uscate

La examenul abdomenului se constata unde gastrice vizibile (contur gastric) inspre stanga spre dreapta, la palpare abdomen suplu,
nedureros, iar uneori in perioadele de acalmie- se poate palpa in decubit lateral, sub rebordul costal drept oliva pilorica (o formatiune
ferma, dura, mobila, de aproximativ 2 cm)

EXAMENE DE LABORATOR

Ionograma hipocloremie, hiponatremie, hipopotasemie

Alcaloza metabolica

Ureea sangvina, neproteica- crescuta

EXAMENE IMAGISTICE
a. Examenul radiologic- tranzitul baritat

Semne directe canalul piloric ingustat, filiform, alungit, situat central (semnul de certitudine)

Semne indirecte dilatatie gastrica, cu lichid de staza, evacuare gastrica intirziata cu pasaj piloric tardiv . Bariul poate stagna in
stomac si 24 de ore, chiar daca sugarul a varsat

b. Examenul ecografic-aspect caracteristic in cocarda cu centru hiperecogen cu o coroana hipoecogena ce corespunde hipertrofiei
musculare; se masoara lungimea pilorului si grosimea lui.

FORME CLINICE

Forme precoce (cu manifestare precoce)- cu manifestare din primele zile de la nastere

Forme comune clasice cu debut din ziua 14-21 de la nastere

Forme tardive cu ebut la 2-3 luni de la nastere

Forme hemoragice prezenta de sange in varsaturi cauzata de leziuni ale mucoasei gastrice, datorita luptei pentru invingerea
obstacolului piloric, la care se adauga hipovitaminoza K;

Sindromul Roviralta- asocierea stenozei hipertrofice de pilor cu malpozitii esocardiotuberozitare (ectopie gastrica partiala, reflux
gastroesofagian, cardie beanta, hernie hiatale) .

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-

regurgitatii, greseli de alimentatie

Intoleranta la lapte

Varsaturile din bolile infectioase

Spasmul piloric (pilorospasm)- varsatura dispare dupa administrarea de antispastice

Diafragmul prepiloric incomplet

Duplicatia de pilor, atrezia de pilor

Stenoza de duoden prin diafragm incomplet examenul radiologic pune diagnosticul

Stenoza extrinseca de duoden supra si subvateriana

Malpozitiie cardiotuberozitare- varsaturi rosietice datorita esofagitei

3.hernie hiatala dp
Hernia hiatala = ascensiunea stomacului prin hiatusul esofagian in torace
A.

Diagnostic CLINIC

- Malformatia consta in:

Hipoplazia pilieri diafragmatici

Hipoplazia membranei Leimer Berteli (de la nivelul vaselor freno-gastrice)
Laxitate mezoesofag si mezogastru

- apare cel mai frecvent paraesofagian stang

Clasificare clinica si Rx:
a)

Hernie hiatala prin alunecare

- cardie deschisa permanent
- unghiul His deschis
- Esofagul si stomacul sunt deasupra diafragmului
- este forma care beneficiazade tratament conservator iar daca acesta nu da rezulate se trece la tratamentul chirurgical

b)

Hernie hiatala prin rasturnare

- stomacul este partial escensionat prin orificiul paraesofagian, sau in totalitate situat in torace.
Simptomatologie la nou-nascut:
- varsaturi cu striuri sanguinolente
- ragade la nivelul comisurilor bucale
- bronhopneumonie de aspiratie
- semne de deshidratare (datorita varsaturilor frecvente)
- leziunea grava a mucoasei esofagiene ce poate da nastere la hemoragii masive ce pot duce pana la existus
- +/- perforatii esofagiene => mediastinita foarte grava
- uneori exteriorizare sange prin scaun proba Adler +
Simptomatologie copil mare
- durere retrosternala
- regurgitatii

- varsaturi
- pirozis
- scadere staturo-ponderala
B.

Diagnostic DIFERENTIAL
DD la nou nascut:
- varsaturi prin greseli de alimentatie
- varsaturi din stenoza hipertrofica de pilor
- diafragm prepiloric
- duplicatii de pilor
- stenoza duoden situata deasupra ampulei Vater (varsaturile sunt albe, nu galbene)
- bronhopneumonii
- bronsiolite
DD la copiulul mare
- stenoza din cardiospasm
- tumora esofagiana intra/extra luminala
- stenoza congenitala de esofag
- boli neurologice cu tulburari de deglutitie

C.

Diagnostic PARACLINIC
- Rx ne arata o imagine hidroaerica paraesofagian la baza toracelui
- tranzitul ne arata fundul de sac aerat si restul stomacului opacifiat
- dozarea PH-ului la nivelul esofagului distal
- endoscopia ne arata refluxul

4.hernie diafragmatica dp
Hernia diafragmatica = ascensiunea viscerelor din cavitatea abdominala in cavitatea toracica prin orificiul Bochdalek (postero-lateral) sau
prin orificiul Larrey sau Morgagni (anterior, postero-xifoidian).
A.

Diagnostic CLINIC

Clasificare - din punct de vedere al debutului hernia diafragmaticase imparte in:

Hernie diafragmatica cu debut la nastere desprecare se va vorbi mai departe

Hernie diafragmatica forma tolerata simptomatologia devine evidenta atunci cand orificiul stranguleaza viscerele
Hernie diafragmatica descoperita intamplator (la Rx)

Simptomatologie:
- fenomene de insuficienta respiratorie cu atat mai grave cu cat cantitateade visccere din torace este mai mare dispnee, polipnee, cianoza
- nou-nascut afebril
- abdomen excavat
- hemitoracele implicat este bombat, cu coastele orizontalizate
- la percutia toracelui, zone de matitate ce alterneaza cu zone de hipersonoritate
- la auscultatie MV absent, inlocuit de zgomote hidroaerice
- percutia cordului deplasata retrosternal spre dreapta
- zgomotele cardiace se aud pe zona de proiectie cardiaca
Malformatii asociate:

- defect de acolare a colonului colonul nu mai este anexat la perete si poate ascensiona in torace
- hipoplazie VS
- hipoplazie de pulmon stang
- HTP datorata modificarilor de perete arterial
B.

Diagnostic DIFERENTIAL
- atrezie de esofag
- malformatii pulmonare
- bronhopneumonie la nou-nascut
- Sd. neurovascular rezultatul traumatismelor craniene obstetricale
- malformatii de cord cianogene

C.

Diagnostic PARACLINIC
a)
b)

ECO antenatal mama

Rx toraco-abdominala se observa hipoaerarea cavitatii abdominale si imagini hidroaerice multiple in cavitatea toracica,
mediastin impins spre dreapta, discontinuitate hemidiafragm.
Hernia diafragmatica dreapta este mult mai frecventa. Daca ascensioneaza ficatul pe Rx se vede matitate in hemitoracele drept.
Daca ascensioneaza IS, colonul pe Rx se observa o imagine hidroaerica localizata la acelasi nivel.
Hernia diafragmatica retroxifoidiana prin compresia la nivelul cordului se manifesta cu tahicardie, dispnee, insuficienta
respiratorie slaba. Pe Rx, daca ascensioneaza lobul stang se observa matitate, daca ascensioneaza colonul se observa o imagine
hidroaerica.

5.cardiospasm dp
Cardiospasmul = incoordonare intre peristaltica esofagului distal si deschiderea cardiei.
A. Diagnostic CLINIC
- Cardiospasmul este rezulatul hipoplaziei sau absentei plexului Auerbach in submucoasa de la acest nivel sau distrugerea plexului printr-un
proces inflamator.
- Esofagul apare astfel foarte dilatat, fiind urmat de o zona lunga de ingustare.
- Boala este apanajul copilului mare
Simptomatologie:
- durere retrosternala
- epigastralgii (pirozis)
- regurgitatii (exteriorizarea alimentelor din esofag)
- scadere staturo-ponderala
- stagnarea alimentelor in esofag 24-48 ore
- ingestie crescuta de lichide

B. Diagnostic PARACLINIC
- Rx toracica simpla => largire umbra medistin

- tranzit esofagian => zona dilatata urmata de o zona ingustata

- esofagoscopia, atunci cand se poate realiza
- proba cu nitrit de amil poate produce deschiderea cardiei

6.stenoza duodenala diag

ANATOMOPATOLOGIE

Duodenul supraiacent obstacolului este mult marit in dimensiuni,

Duodenul subiacent este de dimensiuni reduse; in formele e atrezie si diafragm complet si restul intestinului subtire si gros sunt
hipoplazice, neaerate (cu aspect de microintestin si microcolon)

SIMPTOMATOLOGIE

Difera in functie de locul stenozei si forma anatomica

Stenoza supravateriana varsaturi albe

Stenoza subvateriana varsaturi galben

In cele cu obstacol complet varsaturile apar in prima zi de viata

In cele cu obstacol incomplet varsaturile apar tardiv

Scadere in greutate

Pliu cutanat lenes, fontanela deprimata, bronhopneumonie de aspiratie

La inspectia abdomenului acesta este excavat, mai ales daca tubul digestiv este neaerat9in obstacolul complet)

Nu elimina meconiu sau elimina glere

Proba fauber negatica in glerele eliminate nu se gasesc celule carnoase

EXAMENE IMAGISTICE
-

Radiografia abdominala simpla semn patognomonic e imagine in taler de balanta (una este aerul din stomac, alta este aerul din
duoden)

Restul abdomenului este opac daca obstacolul este complet sau putin aerat daca obstacolul este incomplet.

Tranzitul cu substanta de contrast (de regula gastrografin)- ne ajuta in diagnosticul formelor incomplete si in diagnosticul diferential

Ecografia este utila pentru diagnosticul diferential

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Alte malformatii ale intestinului subtire sau gros de tip atrezie

Ileus meconial, peritonita meconiala

In toate aceste afectiuni abomenul este marit de volum, iar radiografia abdominala pe gol pune in evidenta nivele hidroaerice
- In formele cu obstacol supravaterian se face diagnosticul diferential cu spasmul piloric, stenoza hipertrofica de pilor form precoce, diafragmul
prepiloric, malformatii esocardiotuberozitare

7.hernia vs hidrocel dd

Testicul palpat inauntru

Dupa reducere se umple de jos
Dimensiuni relativ constante
Transiluminare
Ecografie
Copilul este bine chiar daca form.
nu s-a retras de zile

8.hernia strangulate clinica

CLINICA HERNIEI STRANGULATE

Agitatie psihomotorie

Aparent disconfort abdominal

Posibile varsaturi: alimentare-bilioase-fecaloide

Masa ighinala dura sau fluctuanta

Posibil a se auzi sau simtii zgomote hidroaerice la palpare

Devine dureroasa in evolutie

Mecanismul patogenic este reprezentat de aparitia edemului organului herniat

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL IN HERNIE

Torsiunea de testicul

Linfadenita femurala sau ighinala

Torsiunea de hidatidelor testiculare

Hidrocel

9. torsiunea de testicul c
TORSIUNEA DE TESTICUL
Intravaginala

Lungime mare a funicul spermatic

Pozitie orizontala a testicul

Predominent la adolescenta

Nivelele serice de testosteron crescute pot fi inplicate

Antrenata de traumatisme, activitate fizica sau contractia cremasteriana

Numarul de spire afecteaza prgonosticul privind timpul scurs pana la necroza

(4 ture 2h, 1 tura 12h)

Timp de salvare testiculara la adolescenta 6-24h

Ppotential de aparitie anticorpi anti spermatogonii

Extravaginala

In perioada perinatala

Datorata deficit de fixare a testicul in timpul coborari lui

TABLOU CLINIC TORSIUNEA TESTICULARA

Nu este cea mai frecventa cauza de scrot acut dar este cea mai grava

Durere instalata brutal cu caracter paroxistic

Ax lung testicul orizontalizat sau cu orientare modificata transversala

Hemiscrot rosu edematiat pana la o culoare albastruie

Durere vie la palpare insuportabila pana la absenta durerei la instalarea necrozei

Hidreocel reactional

Epididim palpat anterior

Scurtarea si/sau ingrosarea funicul Testicul axcensionat

Absenta reflex cremasterian

Greturi si varsaturi

Niciunul din semne nu e patognomonic si sunt ingradite de limitarii

10. torsiunea hidatidelor testiculare c

TORSIUNEA HIDATIDELOR TESTICULARE
Sunt 4 hidatide: testiculara Morgagni, epididimala Larey, organul lui Giraides, Vas aberans Haller
Reprezinta resturi embriologice fara functie
Cea mai frecventa cauza virf la 11 ani
Clinic

Durere mai lent instalata si mai suportabila

Prezentare tardiva la medic

Edem scrotal si turgescenta testiculara absente sau modeste

Prin transparenta tegumentelor sau la transiluminare se observa prezenta unei pete negre hidatida torsionata

Palparea unui nodul dur, dureros, la polul superior al testicul

Palparea blanda a testicul nedureroasa

11.scrot acut dd si dp
ENTITATI PATOLOGICE

Torsiunea de testicul

Torsiunea apendicelor testiculare (hidatida)

Orhiepididimita

Traumatismele

Edemul scrotal idiopatic

ENTITATI DE DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Hernia strangulata

Hidrocelul acutizat

Edem scrotal idiopatic

Necroza stratului adipos - Fat Necrosis

Purpura Henoch-Schonlein

Tumori

Vaginalita secundara unei peritonite

12. malf intestine subtire clasif. si dp

13. diverticul meckel complic
MANIFESTARI CLINICE
1.

Latenta totala

2.

Simptomatologie polimorfa caracterizata prin dureri abdominale difuze sau periombilicale

3.

OCLUZIA INTESTINALA reprezinta aprox. 25 % din complicatiile diverticulului Meckel si se poate

realiza :
- ocluzia prin invaginare ( diverticulul Meckel antreneaza
invaginatia ileoileala , uneori ileocolica- tratamentul impune
de cele mai multe ori rezectia partiala a ansei purtatoare de
diverticul Meckel , rareori fiind suficienta simpla dezinvaginare
-ocluzia prin volvulus ( diverticulul Meckel torsionat in jurul
axului propriu volvulus diverticular ; torsiunea diverticulului
Meckel antreneaza si ansa intestinala purtatoare - volvulus
enterodiverticular ; tratamentul impune detorsionare si uneori
rezectie partiala intestinala )
-ocluzia prin strangulare - datorita existentei unui cordon fibros
intre diverticulul Meckel si mezenter sau alta ansa intestinala

-ocluziile de origine meckeliana au tabloul clinic al unei ocluzii de intestin subtire

4. ULCERUL PEPTIC descris de Mondor , se datoreaza prezentei mucoasei gastrice la nivelul diverticulului Meckel
a. Hemoragia digestiva inferioara reprezinta manifestarea
principala a ulcerului peptic ; in unele cazuri hemoragiile sunt
medii si se exteriorizeaza prin scaune melenice , in alte cazuri
hemoragiile sunt masive si sunt exteriorizate prin eliminarea de
sange de culoare rosie in scaun ( asemanator rectoragiei )
b. Crizele dureroase abdominale durerea nu are sediu si orar precis
putand fi localizata periombilical , in epigastru sau in fosa iliaca
dreapta
Complicatiile ulcerului peptic pot fi reprezentate de :
- complicatie majora reprezentata de hemoragia cataclismica

- perforatia diverticulului Meckel putand determina peritonite

generalizate , rareori peritonite localizate
5. DIVERTICULITA MECKEL este o afectiune asemanatoare din punct de vedere anatomopatologic si clinic
cu apendicita acuta
-

Reprezinta aproximativ 20% din complicatiile diverticulului Meckel

Este foarte greu de diferentiat afectiunea de apendicita acuta , de cele mai multe ori mimand o apendicita
acuta mezoceliaca

Diverticulita se poate complica cu perforatie si peritonita generalizata sau localizata

6. HERNIILE MECKELIENE- sunt denumite herniile Littre

-

Diverticulul Meckel poate fi gasit in sacul unei hernii inghinale, femurale sau ombilicale

7. TUMORILE MECKELIENE- sunt mai frecvente la adult

-

Pot fi tumori benigne ( lipoame , fibroame , neurofibroame , angioame ) sau maligne ( adenocarcinoame ,
sarcoame sau tumori carcinoide )

Tumorile maligne au un prognostic mai prost

Expresia clinica a acestor tumori se face de cele mai multe ori prin hemoragie digestivainferioara si mai rar
prin prezenta unei formatiuni tumorale abdominale

14.invaginatia intestinala dp
1.Invaginatia la sugar
-factorii favorizanti ai invaginatiei la sugar sunt reprezentati de
-cresterea anormala a regiunii cecocolice in jurul varstei de 4-5 luni in raport cu intestinul subtire
- intarzierea in fixarea cecocolonului drept , fapt care ii confera o mobilitate anormala
-schimbarea regimului alimentar trecerea de la alimentatia lactata la cea diversificata care determina o
crestere a peristalticii intestinului
-viroze care produc adenopatii mezenterice ce determina tulburari vasomotorii intestinale

-factorul determinant este hiperperistaltismul explicat de Reilly prin alergizarea ganglionilor mezenterici cu toxine bacteriene , virale ; aceste
reactii alergice determina o adenopatie mezenterica tumorala , ulceronecrotica , va creste peristaltismul intestinal si apar tulburarile vasculare cu
transsudat in cavitatea peritoneala

2. Invaginatia la copilul mare ( 2-16 ani )

-factorii favorizanti sunt reprezentati de diverticulul Meckel , tumori benigne intestinale ( polipul intestinal ) , tumori maligne intestinale
(limfoamelor, limfosarcoamelor si melanoamelor), ghem de ascarizi , tuberculoza intestinala, duplica ii intestinale, hamartoamele din sidromul
Peutz-Jeghers.
ANATOMIE PATOLOGICA
-

Din punct de vedere anatomopatologic unei invaginatii i se descriu

-un cap de invaginatie-zona de intestin care progreseaza in intestinul receptor

-un inel de invaginatie-zona din intestinul receptor prin care se face progresiunea capului

-Capul si inelul pot fi fixe sau mobile , astfel incat se descriu :

1.invaginatia prin prolaps (hernia intraintestinala) la care capul este mobil iar inelul este fix
-invaginatia ileocolica valvula lui Bauhin este inelul fix , iar segmentul ileal care progreseaza este capul mobil ; in acest tip de invaginatie
, intestinul impreuna cu mezenterul progreseaza relativ putin si apar tulburari importante vasculare in mezenterul ansei invaginate

2.invaginatia prin rasturnare la care inelul este mobil , iar capul este fix
-invaginatia ileocolica-capul fix este reprezentat de valvula lui Bauhin
progresiunea intestinului se face rapid , tulburarile vasculare sunt reduse si se produc lent

3.invaginatii combinate -atat prin rasturnare cat si prin prolaps

Leziunile anatomopatologice se instaleaza in timp , astfel icat se disting 3 stadii - stadiul de ischemie reversibila ansa invaginata de culoare
rosie- violacee , inel de strangulare marcat , seroasa cu luciu pastrat ,
transudat serocitrin in ansa si/sau peritoneu
- stadiul de ischemie probabil reversibila ansa invaginatade culoare violaceu-negricioasa , inel de strangulare ischemic , albicios ;
seroasa cu luciu opac , lichid serocitrin sau hematic in ansa
- stadiul de ischemie ireversibila ansa invaginata de culoare neagra-verzuie , inel de strangulare sidefiu , seroasa fara luciu , lichid din
ansa si peritoneu negricios , uneori stercoral

FIZIOPATOLOGIE
-Fiziopatologic , la nivelul intestinului si al mezenterului invaginat se produc leziuni vasculare cauzate de compresiunea inelului pe ele
-Datorita strangularii , venelor mezenterice comprimate devin turgescente , determina congestie si edem intstinal , se produc astfel sangerari la
nivelul mucoasei intestinale ( determinand hemoragiile digestive caracteristice )
-Daca leziunile avanseaza , se poate produce ischemie cu necroza si perforatie intestinala cu peritonita

MANIFESTARILE CLINICE
A.

Invaginatia acuta a sugarului

1.

Simptomatologie

- durerea survine brusc , in plina sanatate , sugarul este agitat , crizele dureroase survin paroxistic intrerupte de perioade de acalmie ;
sugarul este palid , faciesul este alterat , refuza alimentatia ( semnul biberonului )
- varsaturile la inceput alimentare , ulterior capata aspect bilios ( in stadiile tardive devin fecaloide ); se adauga oprirea tranzitului dupa
cateva ore
- sangerarea apare tardiv sub forma de sange proaspat sau sange digerat

2. Examenul clinic al abdomenului

- initial abdomenul este de aspect normal , suplu , elastic , usor sensibil difuz ,mai accentuat periombilical
- se poate palpa tumora de invaginatie in flancul drept , mai frcvent subhepatic
- fosa iliaca dreapta poate fi goala ( semnul Dance )
- tuseul rectal pe degetul explorator se poate observa sange proaspat sau sange digerat

3.Evolutie starea generala se agraveaza , varsaturile devin fecaloide , faciesul este suferind , abdomenul se meteorizeaza , rectoragiile apar
spontan ; ulterior se instaleaza socul toxicoseptic , decesul survine prin tulburari mari hidroelectro-litice sau datorita peritonitei secundara
perforatiei

B . Invaginatia la copilul mare

-

Se intalneste mai rar , descriindu-se urmatoarele forme clinice :

a. forma tumorala copilul acuza dureri de intensitate variabila , nu varsa , nu se opreste tranzitul intestinal

-la examenul abdomenului se poate pune in evidenta tumora de invaginatie , nedureroasa , mobila , care isi modifica locul si uneori
dispare ( tumora fantoma )
b. forma pseudoapendiculara copilul acuza dureri in fosa iliaca dreapta sau in flanc , insotite de greturi , varsaturi , afebrilitate ,de
cele mai multe ori tranzitul este prezent ; la palparea fosei iliace drepte si a flancului drept se evidentiaza o impastare sensibila
c. forma cronica tumora este fantoma , poate fi evidentiata si apoi dispare , insotita de dureri de tip colicativ,dar de intensitate redusa
d. forma acuta asemanatoare celei descrise la sugar

INVESTIGATII PARACLINICE
1.Explorarile imagistice
a. Radiografia abdominala simpla realizata in ortostatism si in clinostatism evidentiaza imaginile hidroaerice ( in tuburi de orga in
ocluziile ileonului; imagini hidroaerice mari in ocluziile colonului
b. Irigografia furnizeaza semne nete de invaginatie

- clisma baritata se efectueaza cu apa calduta in care se dizolva bariu in concentratie de 8-10% , in cantitate de 1-1,5 litri ; presiunea cu
care se introduce nu trebuie sa fie mare ( pentru a reduce riscul perforatiei intestinale )
- substanta radioopaca se poate opri brusc si apare o imagine de amputatie ; daca substanta baritata patrunde printre cilindri , din profil va
apare imaginea de semiluna , din fata apare imaginea de cocarda

c. ecografia ofera informatii despre sediul si dimensiunea tumorii de invaginatie

-

imaginea caracteristic e o imagine ecografic transversal a intestinului ce const n inele alternative cu ecogenitate diferit,
reprezentnd peretele intestinal i grsimea mezenteric din interiorul invagina iei - imagine n cocard.

Imaginea de pseudorinichi este evident n seciunile longitudinale i apare ca o supraimpunere de straturi hipo- i hiperecogene.

Se mai pot efectua tomografia computerizata ( utila in suspiciunea de tumori maligne ), arteriografia mezenterica
2.Examene de laborator pot pune in evidenta : leucocitoza , modificarea ionogramei (hiponatremie , hiperpotasemie ) , acidoza metabolica

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
1.

Enterocolita dizenteriforma scaunele sunt mai numeroase , cu mucozitati si sange , reduse cantitativ ; debutul este mai putin brutal
, durerile mai putin violente , fara periodicitatea din invaginatie ; examenul radiologic si irigografia stabilesc diagnosticul

2.

Diverticul Meckel sangerand sangerarea este mai abundenta prin anus , cu aspect de sange digerat sau sange proaspat ; nu exista
semne de ocluzie intestinala

3.

Apendicita acuta starea de agitatie este mai redusa , fara perioade de acalmie ; copilul este febril , aredureri in fosa iliaca dreapta cu
aparare musculara ; scaunele pot fi diareice ; leucocitoza

4.

Polipoza rectocolica prin anus se elimina sange relativ proaspat , mai laes dupa defecatie ; lipseste starea de agitatie

15. megacolon cong dp /forme ap

ANATOMOPATOLOGIE
Exista- forme foarte scurte-forme anale (rect si canalul anal
- forme scurte-forme rectosigmoidiene -cele mai frecvente
- forme lungi forme colice (tot colonul)
- forme complete tot tubul digestiv
Macroscopic
- portiunea dilatata - stratul muscular ingrosat , mucoasa edematiata
-portiunea ingustata - ( care pare de aspect normal pe langa cea dilatata )- zona de aganglionoza
Microscopic in zona de aganglionoza absenta celulelor ganglionare , cresterea activitatii acetilcolinesterazelor

SIMPTOMATOLOGIE . FORME CLINICE

1.

La nou-nascut
-forma ocluziva - varsaturi bilioase , ulterior fecaloide;
distensie abdominala ;
nu elimina meconiu ;
la tuseul rectal-ampula rectala goala, canalul anal ingustat;
canalul anal ingustat
-forma enterocolitica - varsaturi ;
distensie abdominala;
diaree ;
sepsis
-forma maligna - varsaturi fecaloide ;
meteorism abdominal ;
perforatie diastazica la nivelul colonului sau apendicelui(apendicita la nou-nascutisuspiciune de megacolon );
exitus
-forma frusta intarziere in eliminarea meconiului la 24 ore;
elimina meconiu neregulat , la 3-4 zile;
abdomen destins ;
nou-nascutul stagneaza sau scade in greutate

2. La sugar
- constipatie care apare la cateva luni , odata cu diversificarea alimentatiei ;
- au scaun la 3-4 zile ;
-abdomen destins ;
- hipotrofie staturoponderala
- poate apare pe acest fond de constipatie cronica un tablou clinic de ocluzie intestinala sau enterocolita

3. La copilul mare
- constipatia cronica este singurul simptom - episoade de constipatie ce alterneaza cu episoade de diaree;
-abdomen destins ;

- meteorism generalizat ;
-circulatie venoasa colaterala ;
- retard staturoponderal
- tuseul rectal canal anal ingustat , spastic ;
-ampula rectala goala

EXAMENE RADIOLOGICE
1. Radiografia abdominala simpla
- distensia cadrului colic
- nivele hidroaerice multiple in ocluzie
- pneumoperitoneu - in perforatie

2. Irigografia
- pune in evidenta zona de tranzitie cronica dinspre colonul proximal dilatat catre colonul distal nedilatat - cel mai frecvent la nivelul
regiunii rectosigmoidiene
- in formele de aganglionoza totala colonul este de calibru mic , cu flexuri rotunde
- un alt semn retinerea bariului peste 24-48 ore

Pentru diagnosticul pozitiv si diferential mai sunt utile :

-

manometria anorectala- stimularea rectului cu un balon determina in mod normal reflex de relaxare a sfincterului intern ; in
megacolon presiune inalta in segmentul proximal si lipsa relaxarii sfincterului ca raspuns la distensia rectala

biopsia rectala pune diagnosticul de certitudine

- transmucos Lynn
- retrorectal extramucos Duhamel
- tehnica biopsiei prin absorbtie ( punctie
aspirativa )

- probe histochimice cresterea activitatii acetilcolinesterazei

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
- In perioada neonatala

- enterocolita ulceronecrotica
- ileus meconial , peritonita meconiala
- malformatiile de intestin subtire si gros - atrezii, stenoze
- La sugar - constipatia cronica de alte etiologie :
- greseala de alimentatie ingestie de lichide in cantitate mica
- boala celiaca

16.omfalocel dp
17.fistula omfalo-enterica dp
Definitie: Lipsa de rezorbtie a partii anterioare a veziculei omfalice

in a 3-a luna de viata intrauterina

18.laparoschizis dp
19. apendicita forme acute
20.patogenia canal inghinal
21.hidronefroza dp

Simptome

Sunt de cele mai multe ori nesemnificative.

Se ntlnesc: infecii urinare (mai frecvente in megaureter), durere abdominal, lombalgii, hematurie,
urgen i frecven micional, febra prelungita, tumora palpabila, moale,in flanc si lomba, uneori cu
caracter de tumora fantoma, stare generala influentata, inapetenta, paloare, hipotrofia, tulburarile
digestive la sugari si copii mici.

Diagnostic : clinic prezumptiv

Imagistic : de certitudine :
antenatal ultrasonografie fetala , MRU fetala

Postnatal :

Urografia este examenul ce precizeaza diagnosticul. Ea va evidentia capacitatea functionala a rinichiului,

gradul dilatatiei pielo-caliceale, grosimea parenchimului, aspectul rinichiului controlateral, eventualele
anomalii asociate (rinichi in potcoava, malrotat, ectopic, duplicat etc).

Alte investigatii:

Echografie postnatala

Cistografie mictionala
Arteriografie
Teste sanguine si urinare

22.ureter ectopic dp
Ureterul ectopic
Deschiderea anormala a ureterului intra sau extravezicala

La baieti in uretra posterioara, in canalele ejaculatoare, veziculele seminale sau canalul deferent

La fete in uretra, fund de sac vaginal, uter

Semnul primordial (diagnostic) este prezenta de mictiuni normale pe fond de incontinenta de urina, care are trei
caractere:

Congenitala

Permanenta diurna si nocturna

Incompleta prezenta si a mictiunii normale

Investigatii: urografie, CT, uro-RMN

Diagnosticul pozitiv se bazeaza mai ales pe anamneza!

23.t. Willms dp

Nefroblastom la copil

Cea mai frecventa tumora maligna la copil

Incidenta maxima este intre 2-5 ani

Macroscopic

Mare (poate ajunge la dimensiuni impresionante), sferica sau ovoida, neteda cu suprafata regulata,
invadeaza rinichiul partial sau in intregime.

invelita de o pseudocapsula bogat vascularizata si fragila.

creste rapid, invadand progresiv parenchimul, dispar grupele caliceale

Semne clinice :

Triada clasica :
tumora
durere abdominala necaracteristica

hematurie pasagera, inconstanta

La care se asociaza semne generale:

Alterarea starii generale, apatie, paloare, stari subfebrile, inapetenta

Paraclinic :
1. Investigatii imagistice

Urografia

CT

Echografia

2. Investigatii hematologice

Grupul sanguin

Hemograma, VSH

Markeri biologiciutili mai ales in urmarirea bolnavilor operati

Examen de urina

24.Varicocel factori fav (tratament nu prea se da) etiologie

Etiologie :

varicocelul primitiv :
-

factor anatomic principal - v.spermatica stg. se varsa in v. renala sub un unghi drept (>90% din cazuri pe
stg.);

lipsa valvelor venoase in 40% din cazuri pe stg.;

lungimea mai mare a v. spermatice stg.;

pozitia decliva a testiculului stg. fata de sursa de sange ;

traiectul spiralar al arterei spermatice stg. in jurul venei spermatice;

compresia venei renale stg. intre a. mezenterica superioara si aorta;

compresia venei renale stg. de un sigmoid prea plin ;

spasmul dat de descarcarile de adrenalina din gl. suprarenala stg.

varicocelul simptomatic :
- compresia vasculara din cursul dezvoltarii unor procese tumorale :tumori renale, perirenale, adenopatii, procese
proliferative pelvine, uropatii obstructive cu dilatatie de cai urinare

Clinic :

tumefactie hemiscrotala, rareori bilaterala, cu devierea pozitiei normale a testiculului. In pozitie verticala apare
leziunea caracteristica cu aspect de pachet de rme. Foarte rar leziunea este dureroasa.

Complicatii :

balanopostita (imposibilitatea evacuarii smegmei cu suprainfectia bacteriana a acesteia, in conditii de

igiena defectuoasa);
parafimoza;

ragade prin decalotari intempestive;

ruptura de preput;

dispareunie la adolescenti, adulti.

Tratament :

decalotare de la 6luni 1 an;

(liza sinechiilor balano-preputiale)

debridare dorsala tip Duhamel;

circumcizia rezectia partiala sau totala a preputului.

reducerea parafimozei.

25. reflux vezico ureteral dp

intoarcerea urinii din vezica in ureter si de aici in caile urinare superioare, cu consecinte asupra parenchimului renal

presiunea de filtrare creste (datorita presiunii crescute in vezica) =>modificari patologice ale rinichiului:

functionale (reducerea filtrarii, inversarea sensului de filtrare),

organice (alterari epiteliale la nivelul tubilor si glomerulilor, edem interstitial urmat de scleroza si atrofie
treptata a
parenchimului)

insotite de infectie (bacterii transportate pana in caile superioare) => pielonefrita

Rinichiul afectat isi reduce dimensiunile prin atrofia parenchimului, procesul de scleroza stranguleaza
circulatia, iar functia de filtrare este afectata nefropatie de reflux

Diagnostic :

Imagistic: ecografia, urografie i.v, cistografie mictionala diagnostic de certitudine

26. testicol necoborat

Diagnostic :

Clinic : testicul absent din scrot.

! Examinarea scrot, regiune inghinala, penis, regiune perineala, femurala !
Hipertrofia testiculului contralateral in caz de monorhism

Alte semne : hipoplazia scrotului ipsilateral, anomalii ale rafeului median.

! Prezenta hipospadiasului in caz de testiculi nepalpabili necesita studii cromozomiale!

27.cheiloschizis , palatoschizis forme

Cheiloschizis
1) Fisura buza superioara simpla intereseaza buza rosie si buza alba
2) Fisura buza superioara completa sunt interesate buza rosie, buza alba si pragul
narinar
3) Fisura buza superioara complicata sunt interesate buza rosie, buza alba, pragul
narinar, arcada dentara, valul palatin si palatal cheilognatopalatoschizis
Palatoschizis
1) fisura palatina incompleta solutie de continuitate la nivelul palatului moale si a
luetei (uneori este interesat numai valul palatin)
2) fisura palatina completa se intinde de la arcada dentara la lueta inclusiv

28.f clinice hipospadias

Forme clinice :

Proximal
hipospadias perineal
hipospadias scrotal
hipospadias peno-scrotal

Mijlociu
hipospadias penian

Distal
hipospadias balanic
hipospadias glandular

Corectarea defectului se va face cat mai devreme posibil, dupa varsta de 6 luni

29 .megaureter
30. HERNIA IGHINALA LA FATA

Se produce prin Canalul Nuck

Prin el trece ligamentul rotund

Organul cel mai frecvent herniat ovarul

Trompa uterina poate fi fixata la sac

Risc de torsiune si necroza ovariana de 30-40%

Risc de necroza si dupa reducere prin taxis

Interventie chirurgicala in urgenta

Tehnica chirurgicala de abord al sacului ca la baieti

Sacul nu se poate separa de tendonul conjunct care il traverseaza

Se practica fixarea bontului de sac la tendonul conjunct

31.MEGAURETERUL

Dilatatia si alungirea ureterului

Perete ingrosat, muschi contractati pentru a invinge obstacolul de la nivelul jonctiunii vezico-ureterale

Semnele clinice sunt necaracteristice datorate infectiei urinare asociate

Specific megaureterului sunt emisiile de urina purulenta, tulbure (aspect ce poate fi dat de sarurile existente in urina, nu neaparat de
germeni) ce pot alterna cu emisii de urina normala .

Imagistic: echografie,urografie, cistografie mictionala, CT,scintigrafie, MRU

Tratament: chirurgical - rezectia, modelarea si reimplantarea ureterului in vezica

1.clasif scolioze
2trat scolioze
3.dp scolioze
4.dp luxatie cong. De sold
5.dp displazie de sold
6.fracturi particularitati morfofunctionale la copil

7.etiologie sit rat osteomielita