Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Politologia: obiectul de studiu si structura


Denumirea de Politologie provine de la cuvintele de origine greac polis,
care nseamn stat, cetate, i logos, care nseamn tiin, semnificnd tiina
despre stat.
Termenul de politologie a fost lansat n perioada postbelic de ctre germanul
Eugen Fischer Baling. ncepnd cu epoca antic primele cercetri din domeniul
politic apar la Confucius, Platon, Aristotel, Cicero ect.
Un studiu aparte n domeniul tiinei politice a fost realizat de ctre Machiavelli,
remarcabil cugettor din epoca Renaterii, fondatorul unei tiine politice noi,
burgheze. Machiavelli a introdus n circuitul tiinific termenul stat, care
desemna noiunea general a puterii, indiferent de formele lui concrete, a pus
nceputul politologiei ca disciplin tiinific. Ideile politice au fost promovate de
ctre Hobbes, Locke, Rousseau, Montesquieu, Kant ect.
Politologia- o ramura a stiintelor sociale ce studiaza activitatile, relatiile,
institutiile sistemelor politice.
Politologia studiaza geneza esenta , manifestarile politicului in contecstul unei
societati la un moment dat cit si in perspectiva istorice.
Principalele aspect studiate se refera la:
Relatiile politice- manifestari de atitudini, comportamente ale actorilor
politici
Institutiile politice- se constituie in cadrul unui system national
Constitutia politica- teorii conceptii doctrine, programe, convingeri
Cultura politica- norme de comportament i regulile de joc n domeniul
politic
Actiunea politica- activitatea de elaborare si aplicare a deciziilor ,
rezolvarea problemelor publice.
Fiind o stiinta a studiului societatii , a politicului, politologia face parte atit
din cadrul stiintelor sociale cit si a celor politice.

2. Politlogia: Concepte , metodele si functiile


Metodele si functiile politologiei:
Metoda istorica- examinata sin punctual de vedere al posibilitatii utilizarii
experientei positive din trecut In solutionarea problemelor actuale.
Metoda sociologica- corelatia dintre politica si alte sfere ale vietii sociale
Metoda comparative- compararea unor fenomene politice identice
Metoda normative valorica- crearea unei orinduiri politice ideale si
necesitatea subordonarii ei la relatiile politice si sociale real existente.
Psihonaliza ca metod este orientat spre studierea mecanismelor
subiective al comportamentului politic, al caracterului mecanismelor
motivaiei psihologice. Autorul psihoanalizei, savantul austriac, Z.Freid, a
demonstrat c comportamentul individului, inclusiv i cel politic, este supus
unor atitudini incontiente ale psihicului omenesc.
Metoda behaviorist a permis studierea comportamentului politic al
personalitii sau al grupului. Ea s-a marcat prin ncercarea de a evalua
politica calitativ i cantitativ. Comportamentul, potrivit behaviorismului, se
determin ca o corelaie dintre stimul i reacie.
Politologia, ca i celelalte tiine, ndeplinete mai multe funcii:
Funcia teoretico-gnoseologice- const n determinarea naturii relaiilor
de putere, n acumularea cunotinelor despre fenomenele i procesele
politice.
Funcia prognostic- Cunoaterea tendinelor mondiale de dezvoltare
politic.
Funcia socializrii politice- reprezint asimilarea normelor i valorilor
politice de ctre individ i formarea culturii politice.

3. Politica ca fenomen social: esenta structura functiile


Primele incercari de definire a puterii politice au fost efectuate in tratatele marelor
filosofi asa ca: Platon, Arstotel si Machiavelli
Pentru ei puterea are o caracteristica functionala legata de necessitate orinduirii si
intelegerii intre oameni, de stabilirea echilibrului intern a statelor.
Pentru a nelege mai clar esena puterii politice ca fenomen social, considerm c este
oportun necesitatea analizei succinte a celor mai importante concepii i teorii cu
privire la putere:
1. Abordarea sociologic (M.Weber) susine c puterea este capacitatea unui
individ A de a-i impune propria voin n condiii sociale speciale, n pofida
opunerii din partea individului B . La baza relaiilor de putere st dihotomia
conducere supunere.
2. Abordarea structural- functionalista (T.Parsons) trateaz puterea ca
capacitate de a lua decizii i de a le asigura ndeplinirea, precum i abilitatea
societii de a-i mobiliza resursele pentru a-i atinge scopurile comune.
3. Abordarea sinergetica ( G. Balandier) interpreteaza puterea ca un fenomen ce
rezulta pentru orice societate din necesitatea de a lupta impotriva entropiei ce o
ameninta cu dezoridnea.
4. Abordarea psihoanalitic (H.Lasswell) explic puterea ca capacitate de a
influena asupra indivizilor, insistnd asupra faptului c puterea e deinut de cel
ce dispune de calitatea de a impune pe cineva s se supun
5. Teoria determinismului social (A.Comte; E.Durkheim) stipuleaz c
societatea, instituiile ei, ca produse ale activitii oamenilor, se transform n
putere ce orienteaz dur comportamentul individului.
6. Teoria beheviorist (C.Merriam) - comportamentul indivizilor e determinat de
setea lor de putere, ce reprezint o caracteristic natural a lor. Prin
comportamentul su, subiecii puterii ncearc s schimbe comportamentul altor
indivizi.
7. Conceptul psihologic (N.M.Korkunov) explic puterea ca for determinat nu
de voina celui ce conduce, dar de contientizarea dependenei din partea celui
condus.
Functiile puterii politice sunt: domintia asupra societatii; conducerea; reglarea;
controlul,organizarea.
Puterea politica indeplineste:
1. Functia organizatorica( prin organizarea grupurilor sociale pentru infaptuirea
programelor strategice)
2. Functia de control si sanctionare( garanteaza obligativitatea indeplinirii
deciziilor pe care le adopta.

4. Determinismul si internationalismul in coraportul politicului si


economicului

Determinismul reprezinta o teorie bazata pe faptul ca relatiile economice reprezinta


fundamental pe care se construieste politica si intreaga societate. Acesta este un nou
instrument, pus de Karl Marx, pentru a face putina ordine in dezordinea faptelor istorice.
Criticii specialisti gasesc insa nenumarate defecte: aceasta medota, spun ei ignora
idealul, brutalizeaza adevarurile si principiile eterne, nu se tine cont de individ si de rolul
sau, ajunge la un fatalism economic care scuteste omul de orice efort.
Insa o simpla schimbare a obiceiurilor, poate avea drept consecinta profunde modificari
ale intregului organism.
Interactionismul, acestia critica sociologia dominant in epoca pentru a construe ulterior
o noua maniera de a analiza socialul. Se respinge mai intii conceptia culturalista si
functionalista asupra individului, estimand ca este una comuna. In viziunea lor,
societatea este in permanenta create prin interactiunea indivizilor, fiind totusi
preexistenta lor, Indivizii se modernizeaza in cadrul societatii in timp ce societatea se
schimba si ea sub influienta actiunii acestora. Indivizii si societatea se presupun
reciproc si nici o parte nu poate exista fara cealalta.
5. Fenomenul puterii politice: concept trasaturi , tipuri
nsi puterea politic este o funcie social generalizat, ce vizeaz actele
decizionale (capacitatea de decizie i control).
Primele ncercri de definire a puterii au fost efectuate n tratatele marilor filosofi,
aa ca Platon, Aristotel. Noiunea putere vine din latinescul potestas, semnificnd
capacitatea i abilitatea de a face ceva. Puterea politic este o putere social care
are menirea de a menine ordinea i a stimula progresul ,conchide J. W. Lapierre.
Puterea politica indeplineste:
Funcia organizatoric- prin organizarea i mobilizarea grupurilor sociale pentru
nfptuirea programelor strategice.
Control i sancionare- astfel nct activitatea de control garanteaz obligativitatea
ndeplinirii deciziilor pe care le adopt i le promoveaz prin susinere puterea
politic.
Puterea politica contribuie la garantarea organizarii si stabilitatii politice a
societatii.
In plan sprititual puterea politica exercita si functia ideologica vizind schimbarea
unei mentalitati depasite conform noilor cerinte ale progresului economic social.
Puterea politic este categoria fundamental a politologiei. Puterea politic, constituind
problema central a sistemului politic, are capacitatea de a asigura stabilitatea, ordinea,
bunstarea, progresul social.

6. Resursele si mecanismul functionarii puterii politice

Puterea politic este categoria fundamental a politologiei. Ea reprezint


cheia interpretrii eseniale i predestinrii sistemului politic al societii.
Puterea politic, constituind problema central a sistemului politic, are
capacitatea de a asigura stabilitatea, ordinea, bunstarea.
Fenomenul puterii a fost un subiect de care sau interesat oamenii n
decursul dezvoltrii istorice al societii umane.
Resursele functionarii puterii politice le reprezinta:
Baza puterii politice- o constituie autoritatea ei, forta, strategia,
conceptual bazata pe principiile democratiei.
Subiectul puterii-constituie statul cu institutiile sale, liderul so partidele
politice.
Obiectul puterii politice este toata societatea statului dat.
7. Problema legitimitatii puterii politice
Ca sa se poata impune puterea trebuie sa fie legitima. Termenul de legitimitate provine
din latinescul legitimus- ce inseamna "conform cu legea".
Legitimitatea reprezint -un principiu de ntemeiere i justificare a unui sistem de
guvernmnt care presupune, pe de o parte, contiina guvernanilor c au dreptul de a
guverna i, pe de alt parte, o anumit recunoatere a acestui drept de ctre cei
guvernai.
Conceptul de legitimitate este pentru realizarea binelui comun. Legitimitatea
supranaturala cunoaste forme diferite, intemeiate pe natura divina a monarhului, pe
vocatia divina a guvernantilor.
Gndirea politic avansat promoveaz ca principiu fundamental al legitimitii
suveranitatea real a poporului, gradul n care puterea exprim i realizeaz interesele
i voina acestuia.
In gindirea politica moderna si contemporana legitimitatea este considerate prin prisma
increderii acordata institutiilor puterii politice apreciindu`se drept criteriu al legitimitatii
democratice corecte si sincere.
De-a lungul istoriei s-au inregistrat trei forme de manifestare a legitimitatii politice.
1. Legitimitatea divina sau traditionala
2. Legitimitatea carismatica
3. Legitimitatea civila sau legala.

8.Rolul economicului in functionarea puterii politice . Interactiunea


dintre puterea politica si puterea economica.

Relatia dintre economie si politica are un character biunivor: sectorul politic


influienteaza economia, iar starea si evolutia economiei influienteaza viata
politica. Sectorul politic exercita influiente asupra alocarii resurselor
disponibile, a distributiei veniturilor, stabilizarii fluctuatiilor macroeconomice
asupra dezvoltarii economice. Economia exercita influiente asupra
sectorului politic prin:
a) influienta rezultatelor economice asupra gradului de popularitate al
partidului la putere(govern) si asupra sanselor sale de a fi reales
b) dependenda sanselor de a pune in aplicare diferite politici prin utilizarea
resurselor economice disponibile solicitate de sectorul public.
O evolutie favorabila a variabilelor economice: scaderea inflatiei si a ratei
somajului, inviorarea economiei , sporirea veniturilor populatiei,
modernizarea ramurilor economice, inseamna o crestere a increderii
populatiei in activitatea Guvernului.
O evolutie defavorabila contribuie la scaderea popularitatii Guvernului, si
la cresterea sanselor opozitiei de a fi aleasa.
9.Esenta si structura sistemului politic. Functiile sistemului politic
Sistemul politic - este un subsistem al sistemului social global, ce reprezint totalitatea
organizaiilor, uniunilor de stat i obteti, a normelor politice i de drept, a principiilor de
organizare i realizare a puterii politice n societate.
Evoluia sistemului politic este concentrat n mai multe legiti:
tendina concentrrii, centralizrii i descentralizrii puterii;
mbinarea mai deplin a relaiilor civile i politice;
reorganizarea relaiilor dintre putere i popor
Printre funciile de baz ale sistemului politic al societii pot fi menionate urmtoarele:
determinarea scopurilor i prioritilor societii, elaborarea programului de activitate;
mobilizarea resurselor societii pentru realizarea scopurilor propuse;
integrarea societii n jurul scopurilor social-politice i valorilor ideologice, culturii
politice;
conducerea proceselor politico-comunicaionale;
10. Modele si tipuri ale sistemelor politice contemporane . Sistemul politic in RM

Sistemul politic poate fi de diferite tipuri. Astfel, dup nivelul libertilor ceteneti se
difereniaz:
1.Sistemul politic democratic, se caracterizeaz printr-o includere larg a cetenilor
n politic, asigurarea acestora cu drepturi i liberti.
2. Sistemul politic autoritar se difereniaz prin concentrarea ntregii puteri politice
ntr-un centru unic de adoptare a deciziilor politice
3. Trsturile sistemului politic totalitar constitue: supracentralizarea puterii i
instaurarea conducerii totalitare a unui lider sau cerc limitat de indivizi;
Sistemul politic in RM are urmatoareleelemente: institutiile politice, relatiile politice,
normele si principiile politice si cultura politica. Acestia sunt 4 piloni prin care se
evidentiaza si se sprijina sisitemul politic al RM.
11.Notiunea de stat : definitii ,elemente, tipuri
Statul- principala institutie a sistemului politic deoarece prin intermediu sau se
realizeaza elementele esentiale ale organizarii si conducerii societatii.
Montesquieu - prezinta statul ca o institutie bazata pe legi si structurata pe 3 elemente
ale puterii: legislative, executive si judecatoreasca.
Tipuri si forme de stat:
Statul ca manifestare a vointei tuturor cetatenilor de a se organiza politic pe baza de
lege a cunoscut 2 tipuri:
1. Una de esenta dictatoriala- prin nesocotirea vointei cetatenilor
2. De tip democratic.
Forma de guvernamint- astazi exista numeroase forme de guvrnamint cum ar fi:
monarhii limitate; monarhii absolute; republici parlamentare; republici presidentiale.
Structura statului- reprezinta un raport intre organele centrale si locale ale statului
( state unitare, federale, confederale)
Functiile statului:
Rolul statului ca principal institutie de organizare si conducere politica a societatii se
realizeaza prin anumite functii:
-

Legislativa- atunci cind statul adopta intreaza legislatie din societate


Organizatorica- transpunerea in viata a legilor
Judecatoreasca- prin care se suoravegheaza aplicarea corecta a legilor
Culturala- prin care se asigura conditii de instruire si educatie a societatii.

12. Forma de guvernamint si diviziunea teritoriala- administrative

a statului
Forma de guvernamint- este un raport intre organele de stat in procesul
de constituire si exercitare a puterii.
Daca ne referim la statele deja existente astazi in lume din punct de
vedere a formei de guvernamint exista: monarhii limitate(spania,
Luxemburg), monarhii absolute(emiratele arabe unite), republici
parlamentare, republici presidentiale.
Structura statului- reprezinta un raport intre organelle central si locale ale
statului
1. Statul unitary(italia, franta) este o form de stat n care exist o
singur putere constituional competent s stabileasc reguli
aplicabile pe ntregul teritoriu,
2. Statul federal(Germania, rusia)- constituie o comunitate a statelor
nesuverane care presupune un stat central cu competente si
personalitate distincte
3. Confederatiile(elvetia)- cunoaste forme mai evaluate cu organe
commune cum sunt: adunarea reprezentativa, seful de stat, armata
finantele mentinindu`se fiinta statala distincta care este reprezentata
de parlamente si guverne separate.

13. Notiunea de regim politic si clasificarea regimurilor contemporane

Regimul politic- reprezinta forma concreta de organizare si functionare a


sistemului politic , in deosebi modul de conctituire si actiune a organelor de
stat in raport cu cetatenii.
Unul dintre criteriile care au stat la baza stabilirii tipurilor de regimuri politice
este puterea.
Totodata se ia in consideratie natura raporturilor ditre guvernanti si cei
guvernati , jocul politic
In dependenta de aceste criterii exista trei categorii de regimuri:
1.Regimuri politice pluraliste
2.Regimuri politice totalitate
3.Regimuri politice mixte
Regimul democratic- daca organele de conducere/ de stat se constituie si
actioneaza prin consultarea cetatenilor , prin respectarea vointei si
intereselor acestora putem clar mentiona ca in societate predomina un
regim democratic.
Regimul democratic are urmatoareale trasaturi:
1. Sursa puterii in stat este poporul
2. Statul atribuie cetatenilor posibilitati largi de realizare a propriilor
interese si necesitati
Regimul totalitar- daca organele de conducere se constituie si actioneaza
prin nesocotirea vointei cetatenilor fara consultarea acestora si impotriva
vointelor avem de a face cu un regim totalitar.
Dictatorul- persoana ce exercita conducerea fara nici un control al statului,
avind putere.
Regimul totalitar are urmatoarele trasaturi:
1. Existenta unui singur partid ce este condus de un lider
charismatic.
2. Concentrarea ridicata a puterei, hipertrofia aparatului de stat.

14.Fenomenul societatii civile

Societatea civila factor primordial al democratiei.


O societate democratic real se construiete n timp ndelungat. Un prim
pas ns pentru o democraie funcional l reprezint instituiile i
mecanismele democratice, iar societatea civil, n acest context,
acioneaz ca mecanism reglator pentru societile democratice.
Societatea civil are dreptul i datoria de a influena deciziile politice,
economice sau de interes public. Reaciile societii civile fa de politicile
administrative sau economice care vin in contradicie cu interesele sale
sunt variate: manifestaii, campanii de pres. mesaje de protest
n prezent, se observ o tendin de cretere a rolului societii civile n
viaa politic a
societii, fapt ce determin oportunitatea analizei interaciunii dintre
societatea civil i societatea politica.
Societatea civil trebuie s se implice ntr-o gam larg de probleme, cum
ar fi guvernarea unei ri, relaiile internaionale, dezvoltarea
economic sau protejarea mediului nconjurtor. n acest scop, este
necesar s fie constituit din ct mai multe organizaii "specializate" n ct
mai multe domenii care privesc organizarea i administrarea societii
umane
15.Societatea civila din Republica Moldova
Republica Moldova se caracterizeaz prin existena unei societi civile cu
capaciti destul de reduse avnd n vedere lipsa de capaciti instituionale
eficiente i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.
Societatea civila este cel mai simplu termen pentru a descrie un intreg
sistem de structuri, care implica cetateanul in diferitele sale ipostaze de
membru intr-o organizatie neguvenamentala, intr-un sindicat sau intr-o
organizatie patronala.
Societatea civila este formata din cetateni, asociati sub diferite forme,
care au aceleasi interese si
care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si
apara aceste drepturi si interese.
Tendina de evoluie n domeniul societii civile i va menine ritmul actual
de dezvoltare, numai prin intermediul unei implicri mai mari din partea UE,
autoritilor moldoveneti i a segmentului neguvernamental propriu-zis.

16.Democratia ca forma de organizare a societatii. Principiile


democratiei reprezentative
Democratia- este forma de organizare si conducere politica a societatii de
catre cei care detin puterea prin consultarea cetatenilor tinind cont de
vointa acestora de interesele si aspiratiile de progres ale tarii
Una din noiunile fundamental ale politologiei este puterea politic, iar la
rndul su una din cele mai atractive dintre formele ei de manifestare, este
cea democratic, adic puterea politic realizat de ctre popor i pentru
popor.
n literatura politologic i n practica politic s-au enumerat unele principii
generate, cu care se identifica existena democraiei intr-o ar sau alta:

- recunoaterea posibilitatii cetatenilor de a participa real la conducere, n


rezolvarea problemelor statale sau civile;
- existena n societate (declararea i asigurarea) a drepturilor
fundamentale i libertatilor omului;
- existent unui cadru legislative, in care sa fie prevazute drepturile si
obligatiunile.
- dreptul de organizare profesionala si politica libera de a da cetatenilor,
dreptul de a organiza asociatii profesionale cu caracter independent.
- Existent unor mijloace de informare mass-media, care se manifesta liber.

A transmite un lucru fals cu buna stiinta, constituie o infractiune si intra


sub incidenta legii.

17.Functionarea democratiei in lumea contemporana


Pentru a exista un regim democratic contemporan este necesar existena
unor valori de baz: libertatea, dreptatea i egalitatea n faa legii,
transparen, toleran, competiia dreapt, egalitatea anselor, egalitatea
n drepturi.
Cu siguran, aceste valori democratice nu se pot realiza cu uurin n
viaa de zi cu zi. Aceasta, deoarece, ideile politice ale unor ceteni pot
intra n conflict cu ideile politice ale altora, anumii indivizi ai societii
democratice consider c toate ideile ar trebui exprimate, iar cele
valoroase dezbtute i puse n practic.
Caracteristicele unui regim democratic contemporan sunt
urmtoarele:
Statul trebuie s funcioneze pe baza unui ansamblu de reguli i
proceduri. Acestea stabilesc cu exactitate care sunt persoanele care iau
decizii de interes public i cum sunt adoptate aceste decizii;
Este necesar garantarea participrii unui numr ct mai mare de
persoane, de organizaii i instituii la luarea deciziilor n stat;
Trebuie ca drepturile i libertile oamenilor s fie protejate:libertatea
contiinei, libertatea de exprimare, dreptul la informaie, dreptul de
asociere, libertatea ntrunirilor, drepturile electorale.
De-a lungul timpului oamenii au luptat pentru libertate, dreptate i
egalitatea n drepturi, aceste idealuri formnd, n prezent, normele care
reglementeaz viaa ntr-o societate democratic.
Ca regim politic, democraia se caracterizez prin urmtoarele principii :

a) Pluralismul politic. Acest principiu se refer la existena mai multor


centre efective de putere. Astfel, oamenii sunt diferii, au nevoi,
interese, opinii, valori ,credinte i aspiraii diferite
b) Domnia legii. ntr-o societate democratic, toi cetenii se supun
legilor, indiferent de apartenen etnic, religioas, politic situaie
material, vrst i sex.
c) Separarea puterilor n stat. Un guvern democrat presupune
separarea celor trei puteri: executiv, legislativ i judecatoreasc,
fiecare dintre acestea avnd organizare i atribuii proprii.
d) Libertatea i responsabilitatea.

18. Partidul politic: abordare conceptual, structural i funcional.


Partid politic-o grupare de oameni constituita pe baza liberului consimtamint care
actioneaza constient si organizat pentru servirea intereselor unor clase, grupuri sociale,
comunitati umane(popoare,notiuni)pentru dobindirea si mentinerea puterii politice in
vederea organizarii si conducerii societatii, in conformitate cu idealurile proclamate in
platforma programelor.
Trasaturile specifice:
-caracter constient si pronuntat- partidul se constituie prin liberul consimtamint al
cetatenilor care adera la o conceptie,un program,o ideologie.Un partid uneste deci
oameni care impartasesc acelasi crez politic,doritori sa-l slujeasca si capabili s-o faca.
-caracter de grupare sociala- partidele servesc,in primul rind,interesele unei categorii
sociale.
-caracter istoric- aparitia partidelor fiind o data cu organizarea politica a societatii si
avoluind impreuna cu aceasta.
Rolul partidelor:
1)organizarea cetatenilor pe temeiul unor principii si reguli care asigura desfasurarea
unei actiuni constient dirijate spre un anumit scop.
2)formarea si pregatirea cadrelor in scopul asigurarii personalului calificat pentru
aparatul de stat in vederea guvernarii atunci cind partidul ajunge sa preia puterea
politica de stat.
3)asigurarea guvernarii,in perioada exercitarii puterii politice in stat,prin elaborarea unor
programe,norme si orientari de dezvoltare,in concordanta cu interesele tarii
respective,atit pe plan intern,cit si extern.
4)atragerea unor largi categorii sociale la o activitate constienta,care asigura mai multe
variante in realizarea progresului social.
19.Tipologia partidelor politice i a sistemelor de partide.
Exista 3 tipuri de sisteme politice:

*Unipartidismul
*Pluripartidismul
*Bipartidismul
Unipartidismul-existenta unui singur partid in viata politica, a unei tari se intilneste in
imprejurari foarte diferite si avind activitati diverse. De asemenea trebuie subliniat faptul
ca unipartidismul se intilneste, de regula in perioada de criza ale societatii cind fortele
conservatoare, prin intermediul unipartidismului adopta o conducere dictatoriala.
Bipartidismul-este intilnit in aproape toate fazele dezvoltarii democratice a societatii.
Cele doua mari partide pot fi partide care reprezinta interesele aceleiasi grupe sociale,
sau diferite, care de pe aceste pozitii abordeaza organizarea si conducerea politica a
tarii.
Pluripartidismul-sub forma lui cea mai cunoscuta se intilneste mai ales dupa primul si
al doilea razboi mondial in tarile occidentale, unde diversele categorii sociale isi au
propriile partide.
Pluripartidismul contemporan poate fi impartit in trei mari grupari:
-Gruparea partidelor de dreapta (partidele conservatoare si liberale)
-Gruparea partidelor de stinga (socialiste, social democratice, comuniste)
-Gruparea partidelor de centru (democrat crestine, social crestine).

20.Conceptul de sistem electoral i proces electoral.


Sistemul electoral poate fi definit drept ordine de organizare i
desfurare a alegerilor ninstituiile reprezentative sau a reprezentantului
individual (spre exemplu, preedintele rii).
Proces electoral include stabilirea datei alegerilor; crearea organelor
electorale responsabile pentru desfurarea lor; organizarea
circumscripiilor, pregtirea sectoarelor electorale; nregistrarea candidailor
naintai la funcia de deputai; o susinere financiar concret a alegerilor;
meninerea ordinii n mersul desfurrii campaniei electorale; determina
rearezultatelor alegerilor .

21.Sistemul electoral i alegerile politice n Republica Moldova.


Sistemul electoral poate fi definit drept ordine de organizare i
desfurare a alegerilor n instituiile reprezentative sau a reprezentantului
individual (spre exemplu, preedintele rii), consolidat de normele juridice,
precum i de practica de activitate creat a organizaiiilor de stat i sociale.
In Republica Moldova funcioneaz sistemul electoral reprezentativ
proporional. Acest sistem este aplicat n 75 de ri, inclusiv n 21 de ri
europene i 38 de state cu democraie stabil. Sistemul proporional
reprezentativ asigur realizarea justiiei electorale i stimuleaz
pluripartidismul.
Alegerile din Republica Moldova au loc la fiecare patru ani i sunt de dou
tipuri: locale i generale. Particip 2,5 milioane de cet eni cu drept de vot.
Nu voteaz ns cetenii din stnga Nistrului.
n alegerile generale (sau parlamentare) sunt alei cei 101 membrii
ai Parlamentului. Parlamentul Republicii Moldova este ales pentru patru ani
prinvot
proporional,
pe
liste.
La
rndul
su,
Parlamentul
alege preedintele.
n alegerile locale, electoratul este chemat la urne s-i aleag primarii, n
numr de aproape 900, tot attea consilii locale i cele 32 de consilii
raionale i dou municipale, Chiinu i Bli.
Cine are dreptul de vot? Ce restricii exist?

Dreptul de a alege l au cetenii Republicii Moldova care au mplinit


inclusiv n ziua alegerilor vrsta de 18 ani, cu excepia celor privai de acest
drept n modul stabilit de lege. Nu au dreptul de a alege persoanele:
care nu snt ceteni ai Republicii Moldova sau nu au mplinit vrsta de 18
ani;
care snt recunoscute incapabile prin hotrre definitiv a instanei de
judecat;
care snt condamnate la privaiune de libertate prin hotrre definitiv a
instanei de judecat pentru infraciuni grave, deosebit de grave sau
excepional de grave;
la alegerile locale nu particip militarii care i satisfac serviciul militar n
termen;
n cazul alegerilor consiliului local i/sau ale primarului nu au dreptul de a
participa la alegeri persoanele care nu au domiciliul sau nu i au reedina
n unitatea administrativ-teritorial respectiv.
Cine poate pretinde la funcii elective?
Au dreptul de a fi alei:
n calitate de deputai n Parlament cetenii Republicii Moldova cu
drept de vot, care au mplinit, inclusiv n ziua alegerilor, vrsta de 18 ani, au
domiciliul n ar cu urmtoarele condiii:
n calitate de primari cetenii Republicii Moldova cu drept de vot care
au mplinit, inclusiv n 21 ziua alegerilor, vrsta de 25 de ani.
22. Elita politic. Teoriile clasice i contemporane.
Cuv. Elita provine din franceza, ceea ce inseamna cel mai bun, selecti,
alesi. Acest cuvant este utilizat incepind cu sec XVII-lea pentru a remarca
unele persoane, cele mai bune.
Structura elitei:
In elita pot fi observate citeva grupe:
I grupa-elita politica
II grupa-elita economica
III grupa-elita informational-cultural
Din elita politica fac parte persoanele care iau unele decizii politice.
Elita politica:
-elita superioara(fac parte persoanele care i-au unele decizii politice foarte
importante-presedintele,membrii guvernului,liderii celor mai importante
partide)
-elita de mijloc(deputatii,guvernatorii,primarii)
-elita administrativa(membrii guvernului si unele persoane din
administratie)
Elita economica- cele mai bogate persoane din societate
(bancherii,conducatorii de marele intreprinderi,uzine,fabrici). Aceasta elita
are o influenta foarte mare asupra elitei politice.

Elita informational-cultural- unele persoane notorii,din domeniul


stiintei,culturii,jurnalistii si fete religioase.
Dupa ciclul de circulatie, elita poate fi divizata in:
1) elita deschisa P/u a ajunge in aceasta elita este necesar sa existe o
lupta de concurenta, bazata pe unele calitati precum: persoane cu
posibilitati de organizare a maselor, de a gasi sustinere, de mobiliza
resursele. Aceasta elita se imbogateste prin aparotia noilor lideri, care aduc
noi idei reformatoare si dinamice.
2) elita inchisa.
Teoriile contemporane sunt foarte diversificate. Un rol deosebit in analiza elitei politice
au jucat savantii italieni: Paretto si Moscar.
Paretto vorbeste despre faptul ca oamenii de la inceput sunt inegali intre ei, de aceea
termenul elita mai si semnifica suprematie, superioritate, in acest context oamenii care
fac parte din elita au parte de unele calitati deosebite precum ar fi: un grad mai inalt de
cunostinte, carizma deosebita, sunt foarte elastici.
Paretto vorbeste despre oameni ca o parte din ei fac parte din elita si ei detin puterea. A
doua parte(contra elita)ele nu au acces la putere si nu conduc. Aceasta diviziune a fost
si este specifica pentru toate regimurile politice si toate societatile.
El mai imparte elita in Lei si Vulpi
-Leii sunt caracterizati cu autoritate,pot utiliza forta,utilizeaza masele religioase pentru a
se mentine si a conduce.
-Vulpii mizeaza pe manipularea maselor si sunt siretlici.
Mosca, insa ajunge la concluzia ca in lume exista 2 clase:
1) Clasa puternica care conduce
2) Care sunt condusi.

23.Conceptul de liderism politic. Stilul liderilor politici.


Lideri politici- acele persoane care au o influenta mare in societate au
posibilitate de a mobiliza unele resurse mari cu scopul de a ajunge la
putere. Ei sunt acei intermediari dintre lumea politica si masa societatii.
Acesti lideri au o influenta mare asupra societatii.
Rolul liderilor politici:
-functia de conducere si coordonare
-functia de mobilizare a societatii
-functia de integrare
-functia de comunicare cu masele
-functia de legitimitate
Stil a liderului politic- totalitatea metodelor a acestui lider.Posibilitatea lui
de a coopera cu anturajul sau pentru a atinge scopurile propuse.
Liderii politici pot fi divizati in 3 categorii mari:
*democratic- este sociabil, stimeaz omul i prerea lui, iniiaz la
maximum participarea, instituind o atmosfer de colaborare; Acesta poate
utiliza: lauda unor membri, sustinerea, luarea de decizii. Ei mai intii se da
cuvantul la cei mai mici, apoi cei mai mari.

*autoritar- orientat spre metodele nedemocratice, monopoliste de


conducere. Referitor la propria activitate, nu admite critica. Impune unele
sanctiuni, dar pot recurge la remunerarea sau chiar si iertare.
*neutru- este ncurajat aciunea societii i a mai multor figuri politice. Se
straduie sa nu intervina in luarea unor decizii, se straduie sa deie functiile
de mai sus altcuiva.
Politologul american Robert Tuckersustine alte 3 tipuri de lideri:
a) conservatori scopul crora este de a pstra status quo-ul n
societate;
b) reformatori care i ndreapt aciunile spre efectuarea unor
schimbri radicale n societate;
c) revoluionari care urmresc constituirea unui nou sistem social.
Pentru a deveni lider, o persoan trebuie s dispun de caliti ereditare
(nnscute), morale i profesionale.

24. Fenomenul opoziiei politice.


Opozitia politica este orice rezistenta ,impotrivire a unui grup politic dominant din
partea altui grup politic privind puterea politica.
Functiile:
1. opunerea politicii sale altei politici
2. iesirea impotriva pozitiiei majoritatii sau a celei de guvernamint in structurile
legislative,de partid...
3. favorizeaza autoexprimarea acelor grupuri sau paturi sociale care nu sint multumite,
satisfacute de puterea existenta;
4. semnaleaza fortelor de guvernamint despre situatia nefavorabila in tara.
Tipurile de opozotie politica:
1.in functie de atitudinea fata de sistemul politic existent:
a)constructiva,care este directionata spre sustinerea sistemului ppolitic exixtent
b)distructiva,este orientata la distrugerea sistemului politic existent sau la substituirea
regimului politic existent.
2.raportata la puterea legislativa:
a)parlamentara,care apare in mijlocul puterii legislative.
b)extraparlamentara,
3.dupa tipul societatii:
Democratice
Totalitare
Tranzitorii
4.dupa sursa de provenienta:

Din aceiasi sursa


Din diferite partide sau asociatii politice
25.Relaii politice de conflict i de consens
Conflictul politic apare atunci cand purtatorii relatiilor politice intra in competitie, atunci
cand acesteia doresc sa posede mai multe resurse politice care nu pot fi posedate in
acelasi timp de toti.
Conflictul politic reprezinta situatia de competitie care nu poate fi solutionata prin
alocarea distributiva a resurselor.
Clasificarea conflictelor politice:
- Violenta socio-politica difuza- comportamente si dispute violente, rivalitate intre
grupuri, lupte intre comunitati.
- Violenta contra puterii, reorganizare a puterii. Exemplu; revolutii, lovituri de stat.
- Violenta puterii, isi propune sa fixeze puterea politica s-o mentina si s-o faca sa
functioneze.
Formele violentei puterii:
1. Despotismul- puterea absoluta se exercita in interesul personal al tiranului.
2. Represiunea- puterea raspunde sfidarii si revoltelor.
3. Teroarea- forma de violenta extrema in perioade de schimbare radicala a
randuielilor sociale.
Din punct de vedere al ariei de manifestare, conflictele pot fi :
- Intre membrii aceluiasi grup
- Intre grupuri si organizatii politice
- Intre organizatiile politice nationale si internationale
- Conflicte politice internationale.
Din punct de vedere al formei de manifestare:
Conflicte inchise- activitatea de spionaj, politicii secrete etc.
Conflicte deschise- revolte, lovituri de stat, greve politice etc.
Anuntul unui consens intre politicieni guverneaza efecte benefice pe termen scurt
pentru economie.

26.Lobbismul n politic. Metodele utilizate n lobbism.


Influenta directa a anumitor grupe asupra organelor puterii cu scopul de a
primi careva beneficii se numeste libbism.
Lobbistii sunt niste persoane bine calificate, cunosc foarte bine
problemele pe care le ridica, pot explica foarte bine scopurile insa ei
actioneaza in folosul sau sau a altor grupe cointeresate in unele probleme.
Ei incearca a solutiona probleme ca:
-schimbarea unor legi
-prezenta unor impozite mai mici pentru unele intreprinderi
-pot face relatii cu unele persoane care se gasesc la putere
In lobbism se utilizeaza o multime de metode foarte diferite:
luarea de cuvint in anumite comisii,comitete in aprlament
elaborarea de anumite legi ca mai apoi sa fie primite in parlament
intilniri personale,discutii,tratative
relatiile cu publicul ca sa creeze la societate o anumita viziune
crearea de anumite companii
finantarea companiilor electorale
promovarea persoanelor in organele puterii
discutii la radio,publicarea in presa,dezbateri TV
cumpararea directa a persoanelor care se gasesc la putere.

Reiesind din metodele mentinute, lobbismul poate fi divizati in:


- lobbism legal;
- lobbism illegal.
Lobbismul legal nu incalca regulile societatii iar cel illegal invers, deoarece
este legat de coruperea persoanelor care primesc beneficii materiale.
27.Politica internaional i tendinele contemporane ale acesteia.
Politica internationala este o lupta pentru putere. Deoarece, toate statele
urmaresc politici extreme, rationale, lucru realizat de oameni de stat ce
gandesc si actioneaza in termen de interes comun.
Temele politice semnificative contemporane:
Terorismul, o tema de top in ultimii ani;
Energia, o tema prin consecintele ei politice, chiar si atunci cand pretul
petrolului este in scadere.
Dincolo de temele specifice, care tin de agenda pe termen scurt, sunt
importante si macro-tendintele politice, la nivel global si regional:
Expansiunea islamismului politic, printre cetatenii statelor occidentale de
religie musulmana.
Contestarea in crestere a globalizarii
Apelul la discursul autoritar, ca raspuns la dezordinea si crizele repetate
Cresterea violentei in spatiul public, careia autoritatile nu pot sau nu stiu
sa ii opuna un raspuns adecvat.

28.Esena i funciile politicii externe a statului.


Politica externa este politica guvernului unui stat suveran sau autonom privind relatiile
si tratatele internationale. Totalitatea metodelor pe care le foloseste un stat in vederea
atingerii anumitor obiective pe plan international. Diplomatia-arta de a reprezenta
interesele nationale ale unei tari in afara acesteia prin folosirea mai multor mijloace
pasnice.
Functiile acesteia;
1) colectarea de informatii- prima misiune a diplomatilor si cuprinde 3 tipuri de
activitati:
- colectarea informatiilor politice si oficiale
- colectarea informatiilor clasificate-spionaj
- producerea de evaluari si rapoarte de natura politica.
2) Negocierea
3) Relatiile publice
4) Reprezentarea administrativa-reprezentarea cetatenilor si institutiilor in tara
gazda, gestionarea problemelor cetatenilor tarii de origine in tara gazda.
29.Politica extern a Republicii Moldova: principii i prioriti.
Reieind din interesele naionale, innd cont de dinamica i natura proceselor care au
loc n relaiile internaionale, trebuie stabilite urmtoarele prioriti ale politicii externe a
Republicii Moldova:

1.Meninerea unor relaii reciproc avantajoase de vecintate cu Ucraina i Romnia, n


baza recunoaterii necondiionate a suveranitii, integritii teritoriale i inviolabilitii
frontierelor rii, neamestecului n treburile interne, consolidarea cooperrii multiplane,
reieind din interesele comune i din respectarea dreptului internaional i a drepturilor
omului
2. Dezvoltarea unor relaii strategice cu Federaia Rus n baza principiilor de
egalitate, recunoaterea integritii teritoriale i suveranitii Republicii Moldova,
cooperarea reciproc avantajoas bilateral n domeniul securitii, precum i n comer,
n domeniul economic, umanitar i de alt natur.
3. Dinamizarea integrrii Republicii Moldova n procesele i structurile europene.
4. Consolidarea n continuare a parteneriatului cu SUA, bazat pe obiective strategice
comune la nivel regional asigurarea stabilitii i securitii n sudul Europei de Est i
regiunea Mrii Negre
5. Folosirea n interesul rii a schimbrii realitilor geopolitice n Europa de Sud-Est,
legate de extinderea NATO i UE la Est i cu confruntarea cu Rusia pentru
desfurarea n continuare a acestor procese, lund n consideraie posibilitatea
nfiinrii unui spaiu comun de securitate pe continentul eurasiatic;
6. Realizarea pe scena internaional a politicii de neutralitate, ndeplinind obligaiile
sale de a nu se angaja n conflicte armate, politice, militare sau economice, scopul
crora este pregtirea de rzboi, de a nu admite utilizarea teritoriului su pentru
amplasarea bazelor militare strine, de a nu deine sau s crea arme nucleare;
7. Dobndirea unui sprijin internaional larg pentru msurile de reformare ale economiei
i sistemului financiar.
8. Propaganda i promovarea n afara rii a brand-ului Moldova o ar frumoas,
curat, cu istorie i cultur bogat, populat de oameni instruii, o ar cu posibiliti
investiionale bune.
9. Obiectivul major al politicii externe a Moldovei este hotrrea problemei interne a
Transnistriei, pe calea revenirii sale la domeniul de drept al Republicii Moldova.
Reieind din prioritile menionate mai sus, este necesar adaptarea strategiei de
politic extern a Republicii Moldova la condiiile geopolitice n permanent schimbare.
30.Cultura politic: concept, structur i funcii.
Cultura politic cuprinde totalitatea faptelor concrete ale omului referitor la instituiile
politice, ornduirea politic a societii, procesele i evenimentele politice; este gradul
de nelegere, ce constituie formele i metodele de realizare de ctre oameni n viaa de
toate zilele a unor anumite teorii i concepii politice
Cultur politic este rezultatul unei experiene istorice a societii, care are trei
dimensiuni :
1. cognitiv un ansamblu de cunotine despre sistemul politic i fenomenele politice;
2. afectiv stri psihice ce nsoesc atitudinile, independent de orice judecat
raional asupra politicii;
3. evaluativ aprecierea fenomenelor politice prin referiri la un sistem de valori.
Functiile culturii politice :
1.Cultura politica parohiala desemneaza frecventa zero a orientarii politice. Cultura
politica parohiala este ntlnita n comunitatile n care structura politica este inexistenta,
relatiile sociale fiind reglementate prin instrumentul valorilor traditionale nonpolitice.
2.Cultura politica (pasiva) dependenta desemneaza o frecventa nalta a orientarilor
fatade sistemul politic general.

3. Cultura politica participativa se caracterizeaza prin orientari maxime fata de toate


"obiectele politice", n special fata de sine ca participant activ la politica. Indivizii sunt
constienti de drepturile si obligatiunile lor politice, implicndu-se n sfera politica activ si
rational.
31.Socializarea politic. Principalii ageni ai socializrii politice.
Procesul de insusire prin care se formeaza si/sau modifica constiinta politica a
individului se numeste socializare politica.
Socializarea politica este un proces prin care individul isi formeaza
componentele constiintei sale politice sub presiunea agentilor care difuzeaza sistemul
valorico-normativ cu caracter politic.
Agentii socializarii politice :
-Familia, calitati nascute.
-Scoala, au datoria sa infuzeze constiinta copiilor cu sloganurile politice, sa-i educe.
-Autoritatea locului de munca, ste decisiva pentru participarea politica, pentru formarea
competentelor politice ale individului.
-Comunitatea si semenii, intelegem prin comunitate persoanele de toate vrstele, de
toate categoriile sociale cu care individul vine n contact, cu care convietuieste sau si
exercita profesia. Semenii sunt prieteni, colegi de soala sau de servicu care traiesc n
interiorul comunitatii si care de regula sunt de aceeasi vrsta.
-Mass-media, un agent foarte important al socializarii politice. Mass-media poate fi
indepenedenta si obiectiva, poate juca u rol esential n procesul de maturizare
democratica a societatilor contemporane.
-Partidele politice, ealizeaza socializarea politica, prin consolidarea culturii politice
existente. Mai concret, partidele politice le ofera informatii politice, cai de solutionare a
unor revendicari, de relationare activa cu sistemul politic, normele legitimiatii politice.

32.Esena, structura, tipurile i funciile ideologiei politice.


Ideologia provine de la cuvantul grecesc "eidos"="imagine" si
"logos"="stiinta, disciplina, invatatura despre idei.
Tipuri de ideologii politice:
1)ideologii politice conservatoare, acestea au aparut inca din antichitate
si se regasesc in toate societatile si perioadele istorice. Exprima apararea,
conservarea, justificarea si legitimarea randuielilor sociale existente, a
vechilor institutii social-politice.
2)ideologii politice revolutionare, aceste tipuri de ideologii urmaresc
schimbari profunde, esentiale de natura sociala, politica si economica a
societatii.
3)ideologii politice reformiste, aceste ideologii isi propune dezvoltarea,
perfectionarea si "umanizarea" sa, asigurarea echitatii si dreptatii sociale,
conditii si situatii egale pentru toti membrii societatii.

4)ideologii politice extremiste, dictatoriale, violenta, forta si teroarea


sunt considerate instrumente si mijloace unice, legale de transformarea si
inlocuirea sistemelor social-politice si economice.
5)ideologiile politice elitiste, esenta acestor ideologii o constituie
organizarea si conducerea societatii de catre o elita sociala, de un grup, o
clasa sau un partid.
6)ideologiile politice fundamentaliste, tind sa constituie fundamentul
politic al unor regimuri, cum a fost cazul talibanilor din Afganistan.
Functiile ideologiei:
1.Functia de cunoastere si interpretare a realitatii politice, realizeaza
contactul acesteia cu realitatea, cu societatea.
2.Functia partinica-partizana, ideologia va reflecta si interpreta
realitatea, va fundamenta si promova interesele acestuia, adica va fi
partinica, partizana.
3.Functia teoretica-explicativa, isi propune sa explice si sa justifice
pozitia si atitudinea emitentului sau in societate, in raport cu puterea,
obiectivele si scopurile sale urmarite.