Capitolul 0

Recapitulare
1)Aflarea c.m.m.d.c. i c.m.m.m.c.
Obs.: [ a, b ] ( a, b ) = a b
2)Numr prim
3)Numere prime ntre ele
4)Nr. raionale
a

Q = ; a, bZ, b 0{Fractii ce se pot scrie cu numar finit de zecimale}

b

Exp. a=2,1234567891011... Q
b = 2,1232323... = 2,1(23) Q
Obs.2 : Numr iraional fracie zecimal infinit i neperiodic
Obs.3 :R\Q este mulimea numerelor iraionale
Fraciile zecimale sunt:
a) finite au un numr finit de zecimale
b) infinite au o infinitate de zecimale
Cele infinte se rempart n neperiodice-nu se repet zecimalele
periodice-se repet zecimalele
Cele periodice se mpart n :
Periodice simple-nu apar cifre ntre virgul i perioad
Periodice mixte-apar cifre ntre virgul i perioad
Obs.4 :Transformri de fracii periodice- la numrtor se scrie tot
numrul din care se scade partea pn la perioad, iar la numitor se
pun attea cifre de 9 cte are perioada i atia de 0 cte cifre sunt
ntre virgul i perioad
123456123
Exp 1,23(456) =

mixta
99900
123 1
1, (23) =

simpla
99
5) Mulimi de numere ` ] _ \
6) ecuaia de gradul II

b
2a
< 0 x1,2 \

0 x1,2 =

7) Formule utile : a 2 b 2 = ( a b )( a + b )

( a b ) = a 2 2ab + b2
( a + b ) = a 2 + 2ab + b2
3
3
( a b) = a3 b3 3ab( a b)
( a + b) = a3 + b3 + 3ab( a + b)
a3 b3 = ( a b ) ( a2 + ab + b2 )
a3 + b3 = ( a + b ) ( a2 ab + b2 )
a n b n = ( a b ) ( a n 1 + a n 2b.... + b n 1 )
a n + b n = ( a + b ) ( a n 1 a n 2b + .... + b n 1 ) ,doar pentru n impar
2

Obs.: Triunghiul lui Pascal

9) Intervale de numere reale
x, x > 0
10) Modulul unui numar real: x = 0, x = 0
d semnul
x, x < 0

plus numarului, exprim distana de la numr pn la origine

Obs.: Proprietati ale modulului: a ) a 0 : a = 0 a = 0;
b) a < 2 a (2;2);

a > 2 a (;2) (2; )

a < 2 a

a > 2 a R

c) a b a b a + b ;

d ) a b = a b i

a
a
= ;
b
b

Exp.: 2 x 1 3 2 x 1 (3;3) 2 x (2; 4) x (1; 2)

11)Inegaliatea mediilor (valabila pentru numere pozitive):
min(ak ) mh mg ma m p max(ak ) unde

mh =

n
1
a
k =1 k
n

armonic

mg =

= b 2 4ac
2

ak
k =1

geometric

ak

ma =

m p = k =1
aritmetic
ptratic
n
n
Obs:1: Egalitate are loc d.d.toate numerele sunt egale
Obs:2: Cea mai des folosita este a1 + ... + an n n a1 ... an
k =1

Obs:3: De reinut cuvntul ar_g_at

12)Semnul suma si semnul produs , definiia factorialului
n

exp:

k = 1 + 2 + ... + n

k =1

k =1
n

Obs1:

1 = n

= 12 22 ... n 2

k =

k =1

k =1

n(n + 1)
2
2

n
n(n + 1)(2n + 1)
n(n + 1)
k3 =

6
2
k =1
k =1
Obs2:Constantele ies in fata sumei (respectiv produsului, insa la
produs la puterea n)

k2 =
n

3k

k =1

= 3 k 2

3k

k =1

k =1

= 3n k 2
k =1

Obs3:Daca in interiorul sumei este suma (respectiv la produs e

produs),se distribuie suma (respectiv produsul).
n

Exp

(k

k =1

+ k3) = k3 + k 2
k =1

k =1

k =1

k =1

k =1

k 5 = (k 3 k 2 ) = k 3 k 2
k =1

Exp2.: Calculai suma S = 1 + 32 + ... + (2n 1)

2

Soluie: S = (2k 1) = (4k 2 4k + 1) =

2

k =1

k =1

n(n + 1)(2n + 1)
n(n + 1)
4
+n=
4k 4k + 1 = 4
6
2
k =1
k =1
k =1
4n 2 1
= n
3
n

Obs.4: n ! = 1 2 ... n , operaii cu factorial

13) Calcularea sumelor de tipul:
a ) S0 = 10 + 20 + ... + n 0
b) S1 = 11 + 21 + ... + n1
c) S1 = 12 + 22 + ... + n 2
d ) S1 = 13 + 23 + ... + n3
14) rezolvarea inecuaiilor de gradul I (2 metode)
15) deducerea semnului pentru inecuaiile de gradul II
16) rezolvarea inecuaiilor ce conin produse sau rapoarte ale
expresiilor de gr.I sau II
17) Aproximarea numerelor reale
Exp: a=12,345
Aproximarea prin lipsa: 12; 12,3 ; 12,34 ;12,345
Aproximarea prin adaos:13 ; 12,4 ; 12,35 ;12,346
Eroare absoluta : a = a a , unde a este aproximarea lui a;

18)Parte ntreag -ntregul mai mic sau egal dect numrul nostru,
se noteaza [x] (i este ntregul din stnga numrului)
Parte fracionar :se noteaza { x} , { x} = x [ x ]
Obs.: { x} [ 0;1)
Exp.: [ 2,3] = 2 i [2,3] = 3
Obs.:Proprietati pentru parte intreaga si fractionara:
b){x} = 0 d.d. x Z ;
a )[ x] = x d.d. x Z ;
c)[m + x] = m + [ x], m Z ;
d ){m + x} = {x}, m Z ;
c)[ x + y ] [ x ] + [ y ]
e) x 1 < [ x] x < [ x] + 1;

19) ecuaii cu parte ntreag [ f (x)] = g(x)

Etapa 1) notam [ f (x)] = k Z g(x) = k
Etapa 2) g(x) = k x = in functie de k
Etapa 3) [ f (x)] f(x) < [ f (x)] + 1 k f(x) < k+1
Etapa 4) inlocuim x in Etapa 2) inecuatie cu k
Etapa 5) se aleg din intervalul de solutii doar valorile intregi
20) Enun, propoziie, predicat

Enun-alturare de simboluri, de semen matematice, de simboluri

Propoziie-un enun despre care putem spune ca e adevarat sau fals
Predicat-un enun ce depinde de variablie i care pentru diferite
valori ale variabilelor devine propoziie
Valoare de adevr, tabele de adevar:
p
q
p p q p q
pq
1
1
0
1
1
1
1
0
0
1
0
0
0
1
1
1
0
1
0
0
1
0
0
1

pq
1
0
0
1

Obs. : numrul liniilor din tabel este egal cu 2n , unde n este

numrul propoziiilor care apar
Obs. p non p se completeaz invers decat la p
p q p sau q disjunctie e adevarata cand sau p sau q e
adevarata :
p q p si q conjunctie e adevarata cand si p si q e adevarata:
p q p implica q implicatie e falsa cand din adevarat se
obtine fals:
p q p echivalent cu q e adevarata cand si p si q au aceeasi
valoare de adevar:
tautologie -propozitie identic adevarata
antilogie -propozitie identic falsa
predicate enunturi ce depind de variabile si care, pentru diferite
valori ale variabilelor, devin propozitii
cuantificatorul existential : x a.i
x => ...
cuantificatorul universal:
Obs: cuantificatorii pot comuta doar daca sunt de acelasi tip:
xy yx, xy yx , dar xy yx este falsa
21) Tipuri de teoreme :
a)teorema directa : I => C
b)teoreme reciproca: C => I
c)teorema contrara: C => I d)teorema a reciprocei: I=> C
Echivalena ( I C ) ( C I )
Se arata (cu tabele) ca : (I => C) (C =>I ) si
5

(C => I ) ( I => C) asadar de multe ori in loc sa aratam

I=>C, aratam ca : C => I
22)Constructia lui P(k+1) daca stim P(k):
E1)inlocuim pe k cu k+1 in P(k)
E2)Comparam P(k) cu P(k+1) in functie de :primul element ,
ultimul element, regula sirului;
E3)Adunam, scadem,inmultim,impartim pe P(k) astfel incat sa
porneasca tot de unde porneste P(k+1) si sa se opreasca unde se
opreste P(k+1);
23)Egalitati demonstrate prin inductie:
I ) P(prima valoare posibila) adevarata
II) Presupunem P(k) adevarata (?)=>P(k+1) adevarata,
unde P(k):
P(k+1):.
Metoda I: Stim P(k)adevarata =>adevarata apoi adun, scad,
inmultesc sau impart astfel incat sa obtin M s ( P{k + 1)) = ... Se
arata M d ( P(k + 1)) prin calcule.
Metoda II: Vreau sa arat P(k+1) adevarata,echivalent cu .
adevarata, echivalent cu..,echivalent cuadevarata
Deoarece s-au folosit relatii echivalente =>P(k+1) adevarata=>P(n)
adevarata n N
24)Inegalitati demonstrate prin inductie
I)P(prima valoare posibila) adevarata.
II)Presupunem ca P(k) adevarata =>(?)P(k+1) adevarata ,unde :
P(k):
P(k+1):
Stim P(k) adevarata=> apoi adun, scad, inmultesc sau impart astfel
incat sa obtin M s ( P{k + 1)) = ... .. adevarata
M s ( P{k + 1)) ..
E suficient sa aratam ca> < M d ( P (k + 1)) ......
25)Divizibilitate demonstrata prin inductie
I)P(prima valoare posibila) adevarata
II)Presupunem P(k)adevarata=>(?)P(k+1) adevarata, unde:
P(k):
6

P(k+1):
Stiu P(k) adevarata. .......e divzibil cu c Za.i..... = c
=>scoatem cea mai mare putere a lui k in functie de c, o inlocuim
in P(k+1) => P(k+1) adevarata =>P(n) adevarata, n N
26)Calculul unor sume prin metoda coeficientilor
nedeterminati:
E1)se scrie suma ca suma de termen general;
E2)se descompune termenul general in fractii simple de numitori
cunoscuti si numaratori necunoscutele A,B,C,etc.
E3)se aduce M d la acelasi numitor, egalam termenii liberi,
coeficientii lui k, ai lui k 2 ,etc=>sistem;
E4)Gasim coeficientii,gasim descompunerea, apoi dam valori lui
k=1,k=2,.....Se aduna => S=
Obs. In partea dreapta se reduc unii termeni
E5) Se demonstreaza suma prin inductie
Obs. Daca vrem inductie, se rescrie suma de termen general sub
form desfasurata pentru a ne fi mai simplu.
27) Probleme de numrare

Capitolul II
iruri de numere reale. Progresii
1)Moduri de definire a unui ir:
a)printr-o regul de calcul;
Exp: an = 2n + 1
b)relaie de recuren (se d un termen n funcie de cei precedeni);
Ex: x0 = 2; xn +1 = 3 + xn sau

3) ir monoton: xn m : xn +1 xn, n ` ;

xn m : xn +1 xn, n ` ;
xn s : xn +1 > xn, n ` ;
xn s : xn +1 < xn, n ` ;
Obs: monotonia se inelege exact ca la funcii, xn m dac atunci
cnd crete indicele, crete i valoarea irului i m dac atunci
cand crete indicele scade valoarea irului.
Obs2: metoda practic de artare a monotoniei
se compar diferena an +1 an cu 0 , iar dac tim c are doar
a
termeni pozitivi putem compara i n +1 cu 1.
an
4) Definiia progresiei aritmetice an - progresie aritmetic
r \ a.. an +1 = an + r .
Obs.:Metode de a demonstra c an este progresie aritmetic
met 1: an 1 + an +1 = 2an , n ` ;
met 2: E1) calculm a2 a1 = r1
E2) calculm an +1 an = r2
E3) dac r1 = r2 , n N atunci an este progresie aritmetic, iar dac
r1 r2 atunci an nu este progresie aritmetic
5) Deducerea termenului general al unei progresii aritmetice:
an = a1 + ( n 1) r.

x0 = 1;
x1 = 5;
xn + 2 = 2 xn + xn +1 + 7;
Obs: recurene de ordinul 1, ordin 2, de ordin 3 etc.
2) ir mrginit: m, M \ a.. m xn M .
Obs: iruri mrginite, inferior dar nemrginite superior, sau
invers.
ir nemrginit este nemrginit la cel puin un capt

6)Deducerea sumei primilor n termeni ai unei progresii

( a + a ) n = 2a1 + ( n 1) r n
aritmetice: S n = 1 n
2
2
Obs.:Se folosete proprietatea specific a termenilor unei progresii
aritmetice
Daca an progresie aritmetica atunci avem
a1 + an = a2 + an1 = ... = ap + an p+1

Obs: reciproc nu este adevrat.

7) Verificarea dac un ir e suma unei progresii aritmetice:

E1) a1 = S1 ;
E2) a2 = S 2 S1 ;
E4)
Calculm
E3)Notm r1 = a2 a1 ;

an = S n S n 1 ;
E5)Din an gsim an +1 , apoi calculm an +1 an = r2
Daca r1 = r2 an este progresie aritmetic;
Daca r1 r2 an nu este progresie aritmetic.
8) Definiia progresiei geometrice: bn progresie geometric
q 0 a.. bn = bn 1 q.
Obs.:Metode de a demonstra c bn este progresie geometric
met 1: bn 1 bn +1 = bn2 , n `;
b
met 2:E1) calculm 2 = q1
b1
b
E2) calculm n +1 = q2
bn
E3) dac q1 = q2 , n N atunci bn este progresie aritmetic, iar
dac q1 q2 atunci bn nu este progresie aritmetic
9) Deducerea termenului general al unei progresii geometrice:
bn = b1 q n 1.
10) Proprietate specific a termenilor
Dac bn este progresie geometric atunci
b1 bn = b2 bn 1 = b3 bn 2 = ...bp bn p +1
11) Deducerea sumei primilor n termeni ai unei progr
b1 ( q n 1)

; dac q 1
geometrice: S n = q 1

S n = b1 n; dac q = 1
12) Verificarea dac un ir este suma unei progresii geometrice
folosim:E1) b1 = S1 ;
E2) b2 = S 2 S1 ;

E3) Notm q1 =

b2
;
b1

E4) Calculm bn = S n S n 1 ;

bn +1
= q2
bn
Dac q1 = q2 bn este progresie geometric;
Dac q1 q2 bn nu este progresie geometric.
13) Calcularea sumelor triunghiulare
Sn = 1 + 2 a + 3 a 2 + ... + n a n 1
E1) Se scrie suma sub form triunghiular
S n = 1 + a + a 2 + ... + a n 1 +
E5) Din bn gsim bn +1 , apoi calculm

a + a 2 + ... + a n 1 +
a 2 + ... + a n 1 +
..................................... +
+ a n 1
E2) fiecare rnd e de fapt sum de progresie geometric
1 ( a n 1) a ( a n 1 1)
a n 1 ( a 1)
Sn =
+
+ .... +
=
a 1
a 1
a 1
i vom obine
1 ( a n 1)
n
n
2
n 1
n a (1 + a + a + ... + a ) n a a 1
=
a 1
a 1

Capitolul III
Funcii
1) Definiia funciei : f : A B este funcie x D f , i

corespunde un unic f ( x ) = y Cd f
2)Moduri de a defini o funcie :
diagrame, tabele sau analitic(prin formul)
3) Egalitatea a 2 funcii:

10

 Df = Dg

Funciile f i g sunt egale Cdf = Cdg

f ( x ) = g ( x ) , x D
f

Obs.: 2 funcii pot fie gale i dac nu au aceeai formul de definiie

cardA
4) numrul de funcii f : A B este ( cardB )
5) Restricia i prelungirea unei funcii:
Fie f : A B . Dac A' A f / A' este restricia lui f la A'
f1 : A' B, f1 ( x ) = f ( x )

Fie f : A B . Dac A A'' f 2 este prelungirea lui f la A"

f ( x ) , x A
f 2 : A B, f 2 ( x ) =
"
..., x A A
Obs: Att restricia ct i prelungirea unei funcii sunt egale cu
funcia dat pe domeniul comun.
6) Funcii numerice sunt funcii la care att domeniul ct i
codomeniul sunt submulimi ale lui R
7) Operaii elementare cu funcii
a) pentru funcii fr acolade se fac direct
b) pentru funcii cu acolade , exprimm funcii pe ax
8) Graficul unei funcii este G f = {( x, f ( x) ) x D f }
"

Obs.: graficul unei funcii este de fapt o submulime a produsului

cartezian D f Cd f
9) reprezentarea geometric a graficului(reprezentarea unui
produs cartezian de mulimi)

Capitolul IV
Funcia de gradul I i funcia
de gradul II
1)Funcie afin f ( x) = ax + b
Obs. a 0 funcie de gradul I
a = 0 funcie constant
11

a 0, b = 0 funcie liniar
2) definiia funciei de gradul al doilea
f : R R , f(x) = ax2 + bx + c , a 0
3) Forma canonic a funciei de gradul II
2

f ( x) = a x + +
2a 4a

Obs.:Poate dedus prin formarea ptratului perfect

Obs.2: Trebuie deduse rdcinile ecuaiei de gradul II
4)Trasarea Gf, f(x) = ax2 + bx + c , a 0
E1) a > 0 f are minim, i G f va fi parabol cu ramurile n sus
a < 0 f are maxim, i G f va fi parabol cu ramurile n jos
E2) OY : x = 0 f(0) = A (0;..) Gf
OX: f(x) = 0 daca
> 0 B (x1,0),C(x2,0) Gf
= 0 B (x1,0) Gf
< 0 Gf Ox
b
;
E3) vrful V

2a 4a
5) Studierea monotoniei, determinarea punctului minim
b

b
(maxim) Pentru a > 0 f s pe ; si fs , ;
2
a

2a
b

b
Pentru a < 0 f s pe ; si fs ,
2
a

2a

b
Obs: a > 0 f are minim egal cu
, se atinge pentru x =
, iar
4a
2a

b
pentru a < 0 f are maxim egal cu
, se atinge pentru x =
,
4a
2a
6) Schema lui Horner - da catul si restul impartirii unui polinom la
polinoame de tipul X- ( respectiv X + ) ;
Etapa 1) se face tabel de tipul
Etapa 2) Linia a III-a se completeaza astfel : primul coeficient se
copiaza , se inmulteste cu rezultatul , se aduna in diagonala ;
12

Etapa 3) ultimul rezultat este restul , iar celelalte sunt coeficientii

catului , de grad cu 1 mai mic decat impartitorul ;
Puterile lui x in ordine
descrescatoare
Coeficientii corespunzatori
( pt x - )
- (pt x + )
P( x)
P( x)
> 0 sau
<0
Q( x)
Q( x)
Etapa 1) se descompune numaratorul si numitorul in produs de
factori de gradul I sau de gradul II ( Nu se simplifica )
Etapa 2) se face tabel de semne , fiecare linie continand unul din
factori, se separa zimtat numaratorul de numitor
0

0
=/
Etapa 3)ultima linie se completea folosind : = 0; = / ;

0
0
si regula semnelor ;
Etapa 4) se alege x corespunzator , daca avem respectiv , se ia
inchis in valoarea corespunzatoare lui 0 si deschis unde este / , iar
pentru < respectiv > se iau doar intervale deschise
P ( x)
P ( x)
<
< 0 se aduce la acelasi numitor
Obs :
Q( x)
Q( x)
Obs.2 :Deducerea semnului funciei de gradul II, deducerea
tabelului de semne Practic, folosim: ax 2 + bx + c = 0, a 0

7) Inecuatii cu fractii de tipul

b
unde = b 2 4ac
2a
Etapa 2) se alege linia corespunzatoare cazului nostru din tabelul
x
x1= x 2
x2
x1
>0 sgn ( a ) 0 sgn ( a )
0 sgn ( a )

Etapa 1) se rezolva ecuatia x1,2 =

=0
<0

sgn ( a )

sgn ( a )

0
sgn ( a )

13

Observatie : Intre radacini e semnul lui a pentru >0 , deci

cand =0 ( respectiv <0) nu are unde sa fie
semnul lui a
D
termen liber
Obs. : Etapa 1) se calculeaza D=
; unde D
D
coeficient dominant
este divizor
Etapa 2) se face schema lui Horner pentru x - , unde este
divizor , pana obtinem restul 0 , celelalte linii se taie.
Etapa 3) se scrie proba impartirii : Deimpartit =
Impartitor
Cat + Rest
Etapa 4) Restul =0 Ecuatia devine (x - ) (.) =0 x
= sau=0
Observatie : Daca cea de-a doua paranteza are gradul mai mare
decat 2 , o descompunem din nou cu Horner,
8) Familii de parabole
a) Determinarea locului geometric pentru vrfurile unei familii de
parabole
b

E1) Scriem coordonatele vrfurilor xv =

yv =
2a
4a
E2 ) Se gsete m din cea mai simpl, se nlocuiete n cealalt.
E3) Se obine o relaie ntre xv i yv care nu depinde de m acea
relaie este locul geometric cutat.
E4) Se transpune locul geometric n figura corespunztoare.
b)Determinarea punctelor fixe pentru o familie de parabole
E1) notm f (x) = y, ordonm n funcie de m
E2 ) obinem m (.) + = 0
(..) = 0
... = 0
E3 ) se rezolv sistemul x = .. y = .., aceste puncte sunt
puncte fixe cerute
9) Folosirea semnului funciei de gradul II pt. a gsi min sau
max unei expresii
14

Obs. distana ntre 2 puncte

10)Situarea rdcinilor unei ecuaii fa de parametrii reali,
parametrii notai cu , ,
E1)Se scriu relaiile sub forma < x1 < < x2 < (eventual )
E2) Se fac axele de coordonate , se situeaz numerele , , , se
face Gf cu ramurile n sus (deci a > 0) deoarece condiiile vor fi
acelai

E3) Se pun condiii de tip:

a f (nr.)

b

2a

E4) Se rezolv fiecare condiie , se intersecteaz intervalele.

Obs.1: condiii de tip
> 0 dac rdcinile sunt distincte (sau apare cuvntul ambele)
0 dac rdcinile pot fi egale
< 0 dac f nu are rdcinile reale (sau dac f pstreaz semn
constant)
Obs.2: condiii de tip af (nr.)
Gsim semnul lui f (nr.), deci semnul lui af (nr.) va fi acelai
Obs.: Dac vreo rdcin poate fi unul din numere, se pune
af (nr.) respectiv af (nr.) 0
b
Obs. 3 : condiii de tip
. Se pun doar pentru numere din afara
2a

b
< numr
rdcinilor i aceste condiii sunt xv < numr
2a
sau

xv > numr

b
> numr
2a

15

GEOMETRIE
Capitolul 0
Recapitulare
1)Linii importante n triunghi(definiie, punct de intersecie,
proprieti) definitie, punct de intersectie, proprietati:
a)mediana-uneste varful triunghiului cu mijlocul laturii opuse,se
intersecteaza in G -centru de greutate situat la 1/3 din baza si 2/3
din varf
b)inaltimea-perpendiculara din varf pe latura opusa,se
intersecteaza in H-ortocentru (poate pica in afara triunghiului)
c)bisectoarea-imparte unghiul in doua parti egale,se intersecteaza
in I-centrul cercului inscris
d)mediatoarea-perpendiculara pe mijlocul laturii,se intersecteaza
in O-centrul cercului circumscris(poate sa nu treaca prin varf)
e)linia mijlocie-uneste mijloacele a doua laturi, e paralela cu a treia
si este egala cu din baza
2) Triunghiul isoscel
3) Triunghiul echilateral
4) Paralelogramul
5) Dreptunghi
6) Cercul, patrulater inscriptibil
7) Cazuri de asemnare, Teorema fundamental a asemnrii,
Teorema lui Thales

Capitolul 1
Vectori
1) Segment orientat, vector
Segment orientat -un segment pe care meninem o ordine a
punctelor
Vector-orice reprezentant al mutimii segmentelor orientate paralel
de acelasi sens si lungime
Obs.:Vectorul este diferit de segmentul orientat

16

Se noteaza, AB = v iar segmentul orientat AB respectiv v , desi

in unele probleme se confund
Obs.: Translaie-se mut paralel fr a-l roti sau a-i modifica
lungimea
2.Egalitatea a doi vectori: AB = CD daca si numai daca AB,CD
au acelasi sens, aceeasi directie si aceeasi lungime
3.Suma a doi vectori-fortele care dau rezultanta, sunt de tipurile:
a)coliniari,acelasi sens
b)coliniari, sens opus
c)necoliniari-regula triunghiului (regula poligonului)
-regula paralelogramului

Obs.2: AB = BA
Exp:
A B

a)

AB + BC = AC

M C
b) A B
partea comuna
A
c)

AB + CB = CM se anuleaza

B
C
B
d)

C
A

D
4.Produsul unui vector cu un numar real: mareste sau
micsoreaza, schimba sau pastreaza sensul
1
5. AM mediana in triunghiul ABC AM = AB + AC
2

7.G-centru de greutate pentru ABC daca si numai daca

17

b) M P MA + MB + MC = 3MG
8. Impartirea unui segment intr-un raport dat
BM
k
1
Dac
= k A exterior avem AM =
AB +
AC
1+ k
1+ k
MC
Obs. Relaia e adevrat nu doar dac A este exterior
9. Condiie de coliniaritate A, B, C coliniare a, b, c R
JJJG JJJG JJJJG G
astfel nct aMA + bMB + cMC = 0, M un punct din plan
10. Vector de poziie al unui punct
Fie O un punct fix...numit pol i M un punct
al planului,
JJJJG oarecare
G
vectorul de poziie al punctului M este OM = r M
Obs.: Vectorul de poziie e unic
Obs.: Exprimarea unui JJJ
vector
de vectorii de poziie ai
G G n funcie
G
capetelor segmentelor AB = r B r A
Obs.:Vectorul de poziie al unui punct ce mparte un segment ntrun raport dat
Dac AB este un segment i M un punct interior astfel nct
JJJJG
G
AM
1 G
k G
JJJG = k atunci r M =
rA +
rB
1+ k
1+ k
MB
Obs.
Uneori
relaia Gse folosete sub forma
G
G
r M = mr A + (1 m ) r B , m ( 0,1)
Obs.: Vectorul de poziie al punctelor importante ntr-un triunghi
G
1 G G G
r G = r A + r B + r C se poate generaliza pentru oricte puncte
3
Obs.: Condiia de paralelogram
G G
G G
ABCD paralelogram r A + r C = r B + r D
Obs. :.Condiia
a 3 puncte : Punctele A, B i M sunt
G de coliniaritate
G
G
coliniare r M = r A + r B , unde , R, + = 1
11 . Teorema lui Thales
AM AN
=
n ABC avem MN este paralel cu dreapta BC
MB NC

6.ABCD paralelogram-daca si numai daca AB = DC sau M

P MA + MC = MB + MD

a) GA + GB + GC = 0 sau

18

12.Teorema lui Menelaos: Fie triunghiul ABC si

C ' AB, B ' AC , A ' BC . Atunci: A' , B ' , C ' sunt coliniare
'

'

'

B A AC C B

=1
B 'C A' B C ' A
13. Teorema lui Ceva: Fie triunghiul ABC si
C ' AB, B ' AC , A' BC .Atunci AA' , BB ' , CC '
daca si numai daca

A' B B 'C C ' A

= 1
A'C B ' A C ' B
Obs.: Teorema lui Menelaos se foloseste pentru a arata
coliniaritatea unor puncte, iar Teorema lui Ceva pentru concurenta
unor drepte.

concurente daca si numai daca

Capitolul 2
Trigonometrie
1) Proprieti n triunghiul dreptunghic cu m(A) = 90
BC
ABC drept < = > AM =
, AM mediana
2
T. lui Pitagora ABC drept < = > BC 2 = AB 2 + AC 2
T. catetei ABC drept < = > AB2 = BC BD , unde BD este
proiecia catetei AB pe ipotenuz
T. nlimii ABC drept < = > AD2 = BD CD
Centrul cercului circumscris este mijlocul ipotenuzei
Raza cercului circumscris este jumtate din ipotenuz
Ortocentrul este intersecia nlimilor
Valori ale funciilor trigonometrice
cat.op
cat.op
cat.alat
cat.alat
; cos =
sin =
; tg =
; ctg =
;
ip
ip
cat.op
cat.alat
1
,
secanta unui unghi sec B =
cos B
1
cosecanta unui unghi cosecB =
sin B

19

sin ( 90D x ) = cos x , cos ( 90D x ) = sin x

Obs.: Rezolvarea triunghiului dreptunghic gasirea tuturor

elementelor daca stim doua dintre ele. Sunt cazurile:
a)(I; C) b)(I; U) c)(C; Ualaturat)
d)(C; Uopus) e)(C; C)
2) Tabelul trigonometric
0
30
45
60
90
sin
0
1
2
3 1
2
2
2
cos
1
0
1
3
2
2
2
2
tg
0
1 1
3 \
3
ctg
\
1 0
3 1
3
linie de
0
1
2
3
4
constructie
2
2
2
2
2
E1) in linia de constructie se pun cifrele de la 0 la 4
E2) se extrage radical din fiecare
E3) rezultatul se imparte la doi si se trece la sinus
3) Cercul trigonometric- este un cerc cu centul n origine, de raz
1 parcurs n sens invers acelor de ceasornic n care considerm
dreptele: Ox cos; Oy sin; dreapta tangent n A este tg, dreapa
tangent n B este ctg
Obs.: Deducerea valorilor funciilor sin i cos din cerc
se pot calcula doar dac unghiurile au valoarea axe + 0D , axe + 30D ,
axe + 45D , axe + 60D
E1) Se considera unghiul orientat de la Ox
E2) Se duce proiectia pe Ox cos si pe Oy sin
E3) Lungimile corespunztoare proieciei sunt valorile din tabelul
trigonometric, dac punctul e pe una din axe valoarea este 0 sau 1,
1
2 3
n rest valorile sunt ,
,
2 2 2
20

E4) Se alege semnul (referitor la cele patru cadrane) si lungimea

proiectiei
Obs.: 1)perioada funciilor sin i cos dedus din cerc
2)monotonia funciilor sin i cos dedus din cerc
3) Deducerea valorilor funciilor tg i ctg din cerc
4) perioada funciilor tg i ctg dedus din cerc
4) Echivalena grade radiani - se folosete regula de 3 simpl
180D........................................
D ..........................................x
Dac se tie se gsete x, i dac se tie x se gsete
5) reducere la cercul trigonometric
Se da un unghi mai mare de 360 , se cere sa-l exprimam fata de
valori ale unghiului din [ 0; 2 )
A
R
= C + unde C este
B
B
ctul mpririi lui A la B, iar R este restul mpririi
E2) Folosim periodicitatea funciilor sin i cos, adic
sin x = sin ( x 2k ) , k Z , cos x = cos ( x 2k ) , k Z i se obtine

E1)Se scot ntregii din fracie, se folosete

un unghi [ 0; 2 )
6. Reducerea la primul cadran
Suntem cu un unghi situat n cerc, dorim s l aducem n primul
cadran. Cum sin ( x k ) = sin x , cos ( x k ) = cos x, k Z , i

sin x
2

= cos x, k Z cos x
2

= sin x, k Z observm

t cci m-ar duce n funcie complementar.

2
Folosim aadar t , t respectiv 2 t
Dac suntem n Cd. II, dac din scdem unghiul obinem o
valoare din Cd. I
Dac suntem n Cd. III, dac din unghi scdem obinem o
valoare din Cd. I
Dac suntem n Cd. IV, dac din 2 scdem unghiul obinem o
valoare din Cd. I
21
c nu putem folosi

Se deduc formulele de reducere

Cd II
Cd III
Cd IV
cos
cos (t- )
cos (2 -t)
cos( -t)
sin
sin (t- )
sin (2 -t)
sin ( -t)
Obs.: Semnele se aleg corespunzator cadranelor
7) Formule trigonometrice fundamentale
a) sin2x +cos2x =1
b) cos (a + b) = cos a cos b sin a sin b
cos (a b) = cos a cos b + sin a sin b
Obs.: cos pastreaza functia, schimba semnul
c) sin (a+b) = sin a cos b cos a sin b
sin (ab) = sin a cos b +cos a sin b
Obs.: sin schimba functia, pastreaza semnul
tga + tgb
d) tg ( a + b ) =
1 tga tgb
tga tgb
tg ( a b ) =
1 + tga tgb
Obs.: tg la numarator pastreaza semnul, la numitor este
schimbat
ctga ctgb 1
e) ctg ( a + b ) =
ctga + ctgb
ctga ctgb + 1
ctg ( a b ) =
ctga ctgb
8) Deducerea formulelor trigonometrice pentru dublul unui
unghi
a) sin 2x = 2sinxcosx
b) cos 2x = cos2x sin2x = 2cos2x 1 = 1- 2sin2x

( ctgx ) 1
2 tgx
d) ctg 2 x =
c) tg 2x =
2
1 tg x
2ctgx
2
2
Obs.: notm tg x = (tgx) , analog pentru celelalte;
Obs.2: cos 3x = 4 cos3 x 3cos x
sin 3x = 4sin3 x 3sin x
9) Transformarea produselor in sume
2

22

1
( sin(ab) + sin(a+b))
2
1
b) cos a cos b = (cos(ab) +cos(a+b))
2
1
c) sin a sin b = (cos(ab) cos(a+b))
2
obs : Se deduc prin verificarea lui M
a) sin a cos b =

d) cos -1 not arccos, arccos : [-1;1] [0; ]

e) coss descrescatoare pe [0; ] coss crescatoare pe [ ; 2 ]
11a) Trasarea graficului tg
a) tg : \ {

+k / k Z }
2

b)

10a) Trasarea graficului sin

a) sin : [-1;1]
b)

c) tg nu e bijectiva, alegem restrictie tg : (- 2 ; 2 )

d) tg -1 not arctg, arctg : (- 2 ; 2 )
c)sin nu e bijectiva, alegem restrictia
sin : [- 2 ; 2 ] [-1; 1]
d) sin inversabila, sin -1 not arcsin
arcsin:[-1;1] [- 2 ; 2 ]
a) sins crescatoare pe [- 2 ; 2 ] si sins descrescatoare pe
[ 2 ; 3 ]
2
10b) Trasarea graficului cos
a) cos : [-1;1]
b)

e) tg este strict crescatoare pe (- 2 ; 2 )

11b) Trasarea graficului ctg
a) ctg : \{ k / k Z}
b)

c) ctg nu e bijectiva, alegem ctg : (0; )

d) ctg -1 not arcctg, arcctg (0; )

c) cos nu e bijectiva, alegem cos : [0; ] [-1;1]

23

e) ctg strict descrescatoare pe (0; )

Obs.: Graficul functiei si graficul arc. sunt simetrice fata de
prima bisectoare.
Obs.: asimptote
Obs.: 1)perioada funciilor sin i cos dedus din cerc
24

2)monotonia funciilor sin i cos dedus din cerc

3) Deducerea valorilor funciilor tg i ctg din cerc
4) perioada funciilor tg i ctg dedus din cerc
5)monotonia funciilor tg i ctg dedus din cerc
12) Transformarea sumelor in produs
a+b
a b
b) sin a + sin b = 2 sin
cos
2
2
ab
a+b
c) sin a sin b = 2 sin
cos
2
2
a+b
a b
cos
d) cos a + cos b =2 cos
2
2
a+b
ab
sin
e) cos a cos b = 2 sin
2
2
obs : sin sin = 2 sin. . . . . cos cu sin pastrand semnul, cos

x
1 + cos x
=
2
2
17) relaia lui Stewart Fie ABC i D ( BC ) . Atunci are loc

Obs: Se foloseste cos

relaia AB 2 DC AD 2 BC + AC 2 BD = BD DC BC
2 ( b2 + c 2 ) a 2
18)teorema medianei: ma2 =
4
19) Teorema sinusurilor
a
b
c
Oricare ar fi triunghiul ABC
=
=
= 2R
sin A sin B sin C
2 bc
20) lungimea bisectoarea la =
p ( p a)
b+c

schimbandu-l;

cos + cos = 2 cos cos

cos cos = 2 sin sin
G G G G
G G
13)Produs scalar a doi vectori u v = u v cos ( )(u , v ) ) , unde
G G
)(u , v ) este unghi orientat trigonometric
G G G G
a) u v = v u
Obs.:Proprieti ale produsului scalar:
G
G
G
G
G2 G G
G
G G
G G
b) u 0, v 0 u v = 0 u v
c) u = u u

14) Demonstrarea concurenei nlimilor unui triunghi

folosind produsul scalar
15) Teorema cosinusului a 2 = b 2 + c 2 2bc cos A si analoagele.
b2 + c2 a2
si analoagele
Obs.: Exprimarea cos cos A =
2bc
16) Functii trigonometrice ale unghiului pe jumatate
p( p a)
( p b)( p c)
A
A
sin =
cos =
bc
bc
2
2
( p b)( p c)
p( p a)
A
A
tg =
ctg =
2
p( p a)
2
( p b)( p c)

25

26