Facultatea de tiine Agricole, Industria Alimentar

i Protecia Mediului

Studiul privind infiintarea unei

plantatii de vie in podgoria Drgani

Coordonator :
asistent univ. ing. Albu Ioan

Student :
Budihoi Gratiela

Sibiu 2013

CUPRINS
Introducere..3

Capitolul 1
1. Cadrul natural-geografic ..4
1.1. Amplasarea geografica...................................................................................................... 4
1.2. Organizarea administrativ-teritoriala................................................................................. 4
1.3. Cadastru si organizarea teritoriala .................................................................................... 5
1.4. Conditii climatice...............................................................................................................7
1.5. Conditii pedologice....8
1.6. Conditii ecologice .8

2.
Introducere

Aceasta lucrare are ca scop infiintarea unei plantatii de vie in podgoria

Dragasani, deoarece in urma studiilor pedologice, climatice si agrotehnice, s-a
constatat ca suprafata de teren pe care urmeaza a fi amplasata parcela de teren cu
vita-de-vie indeplineste toate conditiile standard.

Viticultura este tiina care studiaz particularitile agrobiologice ale viei de

vie, n vederea satisfacerii lor, prin elaborarea i perfecionarea continu a
tehnologiilor de cultur, n scopul obinerii de recolte mari, relativ constante, de
calitate superioar i eficiente n acelai timp. Aceasta se ocup de cultivarea viei
de vie pentru obinerea strugurilor.
Denumirea de viticultur provine din limba latin ("vitis" - vi de vie;
"cultura" - cultivare, ngrijire).

3.
Capitolul 1
Cadrul natural-geografic

1.1. Amplasarea geografic

Podgoria Dragasani se intinde ntre Subcarpaii Getici la nord si Campia Romana la sud
i sud-est, fiind situata ntre paralele 4430'-4455' latitudine nordica i meridianele 2355'2415' longitudine estic. Podgoria are o lungime de cca 50 km. ntre localitaile Strejeti, n
sud i Ioneti , n nord ,cu o dezvoltare n adincime, pe latura est-vest pe o distanta ce ajunge la
cca 30km. Administrativ, podgoria se afl localizat n judeele Vlcea i Olt.
nc din cele mai vechi timpuri principala ndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea
viei de vie. Comerul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului, fapt
invidiat i de ali cultivatori ai viei de vie din Europa.
Prin activitatea intens defurat pentru mbuntirea produciei i descoperirea unor
soiuri noi de vi de vie, podgoria Drgani a devenit cea mai renumit podgorie din Romnia.
n podgoria Drgani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone i strine.

1.2. Organizarea administrativ teritoriala

Parcela de vita de vie este situata in podgoria Dragasani din comuna Prundeni, sat
Prundeni.

4.

1.3. Cadastru si organizarea teritoriala

Partea tehnic

Funcia tehnic a cadastrului general se realizeaz prin determinarea pe baz de

msurtori a poziiei, configuraiei i mrimii suprafeelor de terenurilor pe categorii de
folosin i proprietari, precum i ale construciilor.
Partea tehnic a cadastrului general cuprinde toate operaiunile tehnice geodezice,
topografice, fotogrammetrice i cartografice care concur la realizarea msurilor pe teren i
calcule finalizate cu determinarea spaial ( grafic sau numeric ) a punctelor care definesc
suprafeele imobilelor, corpurilor de proprietate i a unitilor teritorial-administrativ
1. Date referitoare la parcel
Scopul lucrrii: ntocmirea documentaiei de intabulare.
Amplasarea corpului de proprietate: comuna Drgani.
Vecinii: - N-E ~ drum de exploatare
- S-V ~ drum de exploatare
- N-V ~ drum de exploatare
- S-E ~ Oreanu Dan.
Pentru lucrrile topografice s-a folosit teodolitul THEO 020A i ruleta.
Msurtorile s-au fcut prin metoda radierii, cu distanele msurate stadimetric i direct.
Calculul coordonatelor retangulare s-a fcut n system de proiecie STEREOGRAFICA
70, folosind coordonatele punctelor de triangulaie, Biserica Drgoei, Biserica Ficlia,
Catredala Drgani, iar calculul suprafeelor i a distanelor ntre puncte s-a fcut din
coordinate.

5.
S-au executat:
Plan de amplasament i delimitare a bunului imobil, scara 1:2000.
Plan de ncadrare n yon, scar 1:5000.

Schia de reperaj pentru punctele: 2.1001.1002.113.

Partea economic

Partea economic este aceea care evideniaz valoarea economic a bunurilor imobiliare.
Scopul stabilirii valorii economice a imobilelor este legat nemijlocit de stabilirea n mod
echitabil a obligaiilor fiscale ( n principal a impozitelor i taxelor asupra imobilului ).
Pentru terenurile agricole, valoarea economic se stabilete cu ajutorul bonitrii
cadastrale. Prin bonitare cadastral a terenurilor agricole se stabilete de fapt gradul de
fertilitate, potenialul productiv al solului i n final, venitul net cadastral la unitatea de
suprafa.
Lucrrile de bonitare cadastrale ( denumite i de aprecierea economic ) a terenurilor
agricole se execut numai pe baza studiilor de cartare pedologic a acestor terenuri.
Bonitarea cadastral a construciilor se execut pe baza datelor privind: structura
construciei, materialul de construcie de baz,destinaie.
Normele tehnice de coninut i documentaiile specifice pentru lucrrile de bonitare
cadastral a terenurilor agricole ca i pentru bonitarea cadastral a construciilor, se emit de
ctre ministrele care tuteleay aceste activiti.

6.

Partea juridic

Se constituie ca o activitate nenglobat n cea de cadastru, dar se realizeaz numai pe

baza datelor din cadastru general i dup introducerea cadastrului general pe ntreg teritoriul

administrativ (al comunei, al oraului sau municipiului). Singura problem de natur juridic ce
se urmrete i se consemneaz n procesul de executare a lucrrilor de cadastru, n partea
tehnic, se rezum la stabilirea posesorului de fapt, iar nu de drept, al imobilului la data
introducerii cadastrului general.
Ca atare, persoana se nscrie n registrele cadastrale numai cu calitatea sa de posesor care
fructific imobilul i care poate avea sau nu i dreptul real de proprietate.
Raportul juridic n care se afl deintorul de fapt fa de imobilul nscris n cadastruse
stabilete numai prin sistemul de publicitate imobiliar oficial care la noi n ar este reprezentat
de cartea funciar. De menionat totodat c, cele dou activiti cea a crilor funciare i cea a
cadastrului general sunt ndeplinite de instituii diferite i anume, cri funciare de ctre
judectoriile teritoriale, iar cadastrul general de catre oficiile de geodezie i cadastru judeeane.

1.4. Conditii climatice

Climatul este temperat continental, cu ierni reci si veri calde, dar cu o mai atenuata
excesivitate est-europeana, cu usoare influene mediteraneene. Temperatura medie
anuala(11.3C), precipitatiile moderate (642mm anual) alaturi de insolatia din perioada de
vegetatie(1520 ore) induc conditii climatice favorabile culturii vitei de vie cu influenta directa
asupra calitatii recoltei .
Acest ansamblu de condiii pedo-climatice favorizeaza cultivarea vitei de vie si crearea
vinurilor de calitate deosebit, cu caracteristici tipice pentru podgoria Drgani.

7.
Relieful este caracterizat prin culmi interfluviale cu versani abrupi , paralele cu rul
Olt i orientate de la N la S . Altitudinea dealurilor din podgorie creste de la S ( Oporelu 193
m) la N ( Scundu 463 m ) dand natere la diferite expoziii, favorabile culturii de vi de vie.

1.5. Conditii pedologice

Substratul litologic, se evidentiaza predominanta argilelor, cu nodule calcaroase, a pietrisului,

nisipurilor si, mai rar, a marnelor pliocene. Pe terasele Oltului predomina depozitele loessoide,
cu structura luto-argiloasa.
Solurile de pe terenurile de platforma sunt caracterizate prin prezenta luvisolurilor albice,
planosolurilor si solurilor brune luvice (podzolite). Pe culmile inguste, bine drenate, in partea
superioara a versantilor si pe terase s-au format soluri brune argiloiluviale. Pe versanti sunt
soluri brune eu-mezobazice si regosoluri. Solurile brun-roscate apar pe terase, in partea sudica a
podgoriei.

1.6. Conditii ecologice

Tratamentele pentru combaterea bolilor la vita de vie se fac preventiv. In scopul
aplicarii corecte si la timp a acestora, se impune realizarea unor controale riguroase, care
sa dea posibilitatea semnalarii riscului de aparitie a infectiilor la boli.
1. Viroza vitei de vie (Scurtnodarea)

Virusul ce produce aceasta imbolnavire este contractat deseori, in timpul altoirii sau atunci cand
sunt atinse radacinile plantei (in timpul extragerii, transportului, plantarii, etc).

8.
Viroza se manifesta prin cresterea foarte apropiata a nodurilor pe lastar, frunze mici si incretite
ce au o suprafata patata mozaic", anumiti lastari sunt slab dezvoltati si dispusi in zigzag pe
lungimea lor.
Se dezvolta abundent lastarii secundari ce dau vitei bolnave un aspect de tufa supraramificata.
Boala poate conduce la transformarea strugurilor in carcei sau la dezvoltarea strugurilor cu
ciorchini foarte piperniciti. Coada vitei bolnave are lungimi reduse cu pana la 70-75% fata de

cele normale. De la vitele bolnave viroza se poate extinde prin intermediul nematozilor care,
hranindu-se din radacinile unei vite bolnave, prin migrare catre radacinile unei vite sanatoase o
pot imbolnavi si pe aceasta.
2. Mozaicul nervurian
Se manifesta prin aparitia unor benzi de culoare verde deschis de-a lungul nervurilor principale
ale frunzelor. Este o viroza destul de raspandita dar efectele sale negative sunt foarte reduse.
3. Marmorarea
Se caracterizeaza prin tendinta de pipernicire a lastarilor si decolorarea in verde pal difuz in
vecinatatea nervurilor secundare ale frunzelor. Nu produce pagube insemnate.
4. Boala lemnului striat
Se manifesta prin aparitia unor umflaturi proeminente in zona punctului de altoire si striuri
longitudinale la suprafata lemnului, sub scoarta. In verile secetoase, pe tulpini apar multe
crapaturi care pot conduce la uscarea plantei in afara de faptul ca aceste crapaturi devin
adaposturi bune pentru ciuperci, bacterii sau insecte.

9.
5. Rasucirea frunzelor
Marginile frunzelor bolnave se rasucesc inspre dosul frunzei, iar frunzele ingalbenesc prematur
cu exceptia unor benzi de-a lungul nervurilor principale care isi pastreaza culoarea normala.
Strugurii se coc mai greu, culoarea boabelor este neuniforma si continutul de zahar mai scazut
decat la strugurii sanatosi.
6. Ingalbenirea aurie

Se recunoaste prin aspectul galben-metalic al frunzelor. Culoarea este mai intensa in zona
nervurilor. Viroza determina o fragilitate ridicata a lastarilor si a ramificatiilor, ciorchinilor,
maturarea incompleta si neuniforma a coardelor, deprecierea productiei.
7. Cancerul bacterian (Ariceala)
Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente
(tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe
soluri umede si compacte. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul
fiecarui ciclu vegetativ, putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a.m.d.
In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri, tesutul plantei este serios afectat, ducand la
necrozare. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii.
Soiurile de struguri care opun o rezistenta ceva mai sporita la atacul cancerului bacterian simt:
Muscat Otonel, Feteasca Regala, Coarna neagra, Chardonnay, Pinot gris, Riesling, Zghihara,
etc.
Foarte expuse sunt soiurile: Merlot, Muscat de Hamburg, Afuz ali, Italiana, Cabernet
Sauvignon, etc.

10.
In legatura cu aceasta boala a vitei de vie suntem obligati sa va informam ca odata ce isi face
aparitia masurile de combatere sunt aproape inutile. In atare situatii desfiintarea culturii este pe
deplin recomandata. Reinfiintarea culturii se poate face dupa o pauza de 3-4 ani, interval in care
se recomanda cultura de graminee sau lucerna. Pentru culturile de vita de vie reinfiintate se
recomanda administrarea de ingrasaminte cu azot in doza redusa fata de cele de potasiu si
fosfor-care pot fi administrate in doze normale.
Momentele in care pot fi depistate mai usor simptomele bolilor virotice sunt urmatoarele:

- mozaicul galben, scurt nodarea, mozaicul nervurian marmorarea si strierea lemnului, catre
sfarsitul infloritului si inceputul legarii boabelor;
- simptomele de rasucire a frunzelor, ingalbenire aurie apar mai clar in faza de coacere a
strugurilor, cand se accentueaza si simptomele bolii lemnului striat, cancerului bacterian si
altor boli virale;
- in timpul caderii frunzelor se accentueaza simptomele ingalbenirii aurii, rasucirii frunzelor si
pot fi indepartate mai bine defectele induse de scurt-nodare.
Reamintim inca o data ca virozele plantelor nu se pot trata, iar in cazuri de extindere
periculoasa se va trece fara intarziere la distrugerea vitelor bolnave prin ardere.
8. Excorioza (Guinardia baccae, forma Flaccida)
Boala poate avea o evolutie lenta sau rapida in functie de factorii de mediu. Manifestarile
bolii pot fi observate pe lastari, ciorchini si pe boabe, dar adeseori si pe butuci. Astfel, daca la
punctul de insertie al lastarului cu coarda apar pete negricioase cu forme diferite sub care se
percepe o degenerare a tesuturilor vii, poate fi vorba de excorioza. In general boala se dezvolta
numai la nodurile inferioare ale coardei netrecand de nodul al 7-lea.

11.
Atacul pe frunze se manifesta prin vestejirea acestora, uscarea si caderea.
La inceput, pe frunze se formeaza pete ovale uscate, colorate pe margini in galben, la soiurile
albe si in rosu la cele rosii.
Ciorchinii atacati de excorioza prezinta pete ovale, de culoare de la brun la roscat, la insertia
ramificatiilor principale. Boabele atacate prezinta, inainte de maturare una sau doua pete
rotunde proeminente, punctate cu negru.

Atacul asupra butucilor (mai ales cei batrani) se manifesta prin depunerea pe scoarta a unui
putregai prafos, de culoare alb-cenusie, care apare toamna tarziu si iarna. Agentul patogen, care
este o ciuperca, ierneaza sub forma de miceliu.
9. Fainarea (oidiumul) (Uncinula necator)
Ciuperca ce provoaca imbolnavirea (Uncinula necator) poate ataca din primavara pana in
toamna pe toate organele verzi ale plantei (frunze, lastari, struguri). Atacul pe frunzele de vita
se manifesta cu precadere pe fata superioara pe care se observa pete albicioase acoperite de o
pulbere cenusie cu un miros specific de peste. Atacul poate debuta chiar de la inceputul lunii
mai. Lastarii atacati capata o culoare bruna si se acopera la suprafata de o pasla alb-cenusie.
Atat frunzele, cat si lastarii atacati se necrozeaza si cad.
Atacul pe ciorchinii tineri se manifesta prin acoperirea lor cu o pulbere albicioasa, apoi prin
uscarea acestora. Boabele atacare nu se dezvolta, ci raman mici si acre, iar pe suprafata lor se
remarca o pasla alb-cenusie sub care pielita se brunifica. Boabele bolnave, cu timpul crapa
expulzand samburii. Pe langa combaterea chimica, importante sunt si lucrarile agrotehnice
aplicate vitelor si solului, taierile corecte si la timp, plivitul, copilitul, aratul intre randuri si
sapatul pe randuri etc. Caldura, umezeala si lumina insuficienta sunt factori favorizanti.

12.
10. Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)
Este poate cea mai periculoasa dintre bolile vitei de vie. Pe langa pierderile inregistrate in anul
atacului si care pot atinge 80% din recolta, plantele se pot debilita, iar perioada de refacere
poate dura cativa ani. Ciuperca ce poate provoca mana este Plasmopara viticola, care ierneaza
sub forma de spori depusi pe frunze uscate. Primavara in conditii de temperatura si umiditate
adecvate, acestia germineaza si, urmand un ciclu de dezvoltare destul de complicat, ajung sa
dezvolte micelii pe organele verzi ale plantei.

Frunzele tinere atacate prezinta pe fata superioara niste pete verzi-galbui cu contur neregulat.
Odata cu evolutia bolii, pe fata inferioara a frunzei apar in dreptul petelor verzi-galbui, pete
albicioase acoperite de un praf fin. Cu timpul, in centrul petelor verzi-galbui, apar firisoare
negricioase, care sunt de fapt zone moarte ale frunzei. Dinspre centru spre margine, culoarea
petelor va deveni brun-roscata. Frunzele se usuca, se rasucesc si cad.
Atacul ciorchinilor tineri sau a inflorescentelor ii poate distruge in intregime. Atunci cand
boabele au ajuns la un anumit grad de dezvoltare, pe suprafata lor apar pete vinetii, adancite.
Lucrarile agrotehnice necesare pentru prevenirea manei sunt cele descrise in cazul oidiumului.
Infectia primara se produce cand temperatura solului si a apei a depasit 11C si cand vita are
deja organe verzi. Urmeaza o perioada de incubatie care este mai scurta sau mai lunga, in
functie de temperatura. Infectia secundara se produce la peste 11 C, in prezenta apei pe frunze.
Odata instalata, boala nu mai poate fi combatuta. Tratamentele indicate sunt preventive, nu
curative.
11. Putregaiul cenusiu (Botryotinia fuckeliana)
Aceasta boala pune in pericol, mai ales strugurii in parga, in toamnele reci si ploioase. In cazul
atacului, pe frunze apar pete, la inceput de culoarea galben-pal, care mai apoi devin roscate.

14.
Atat pe fata superioara cat si pe cea inferioara, in dreptul petelor apare un putregai de culoare
cenusie. Frunzele bolnave se rasucesc si cad. Atunci cand duperca ataca lastarii, nodurile
acestora se acopera de mucegai cenusiu.
Cel mai pagubitor ramane atacul boabelor de struguri, care poate surveni de la intrarea lor in
parga si pana in timpul culesului. Boabele atacate prezinta pe suprafata lor pete de culoare
galben-cenusiu, care se dezvolta si la suprafata si in profunzimea bobului. Apoi suprafata

boabelor este acoperita in intregime de putregai cenusiu, care se extinde de la un bob la altul,
putand cuprinde ciorchinele in intregime.

15.