Modurile verbului

Modurile Verbului sunt formele pe care le ia verbul pentru a se preciza

cum consider vorbitorul aciunea.
Modurile verbului sunt personale (predicative), cnd verbul i schimb forma dupa persoana si numar si
formeaza predicatul propozitiei.
Modurile nepersonale (nepredicative) nu-si schimba forma dupa persoana si au alte functii sintactice, nu
aceea de predicat verbal.

Modurile verbului modul indicativ

A. Indicativul exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect
simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior.
Actiunea exprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii,
neterminata: invatam, invatai, invata, invatam, invatati, invatau.
Verbul la perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand: vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram,
vorbirati, vorbira.
Verbul la perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. Semnul distinctiv al perfectului compus
este verbul auxiliar a avea: am, ai, a, am, ati, au, care precede participiul verbului de baza (am cantat, ai
scris).
Verbul la mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute:
Eu invatasem cand ai venit tu.
(actiunea invatasem s-a indeplinit inaintea actiunii ai venit)
Verbul la timpul viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii (viitor).
Voi citi o carte interesanta. (viitor)
Voi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara una. (viitor anterior)

Modurile verbului modul conjunctiv

B. Conjunctivul exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale:
a) prezent: sa invat, sa inveti, sa invete;
b) perfect: sa fi invatat.
Acest mod se construieste cu ajutorul conjunctiei sa (marca a modului conjunctiv).

Modurile verbului modul conditional-optativ

C. Conditionalul-optativ prezinta o actiune dorita, dar a carei realizare depinde de o conditie :
a) prezent: as scrie, ai scrie, ar scrie etc.
b) perfect: as fi scris, ai fi scris, ar fi scris etc.

Conditional-optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de conjugat si verbul auxiliar a avea cu
formele: as, ai, ar, am, ati, ar.

Modurile verbului modul imperativ

D. Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a
ll-a singular si plural:
* forma afirmativa:
a) singular: scrie! (tu)
b) plural: scrieti! (voi)
* forma negativa:
a) singular: nu scrie! (tu)
b) plural: nu scrieti! (voi)
Modurile nepersonale (nepredicative) sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul.
A. Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale:
a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea;
b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut.
Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea, a sti.
Nu poti da cat ti se cere.
Multe mai stiti vorbi.
Infinitivul are doua forme :
* forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face;
* forma lunga: citire, scriere, zicere, facere.
B. Gerunziul indica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului.
Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau -ind, la radacina verbului:
a lucr / a lucr / and
a ven / i ven / ind
C. Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor
compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva.
Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz:
Cartea citita a fost interesanta.
Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic:
Ranitul s-a vindecat.
Un ranit a fost adus la spital.
Are valoare adverbiala, cand determina un verb:
Noi i-am vorbit deschis.
D. Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil
precedat de o prepozitie simpla sau compusa: de, dupa, la, pentru, de la.

a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat.

b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit.
c) provenienta: Fructele sunt de la cules.