Daniela Popescu

I.

POLITIC EXTERN I DIPLOMAIE

Curs: Mihail Dobre

Convenia de la Viena cu privire la realiile diplomatice (1961)

n vigoare din ianuarie 1964, cnd s-au ntrunit cele 22 de ratificri
Romnia a ratificat-o mai trziu ntr-un Congres la RSR
Definete modul de funcionare a misiunii diplomatice

art.3: funciile misiunii diplomatice:

a) de a reprezenta statul acreditant n statul acreditar
N.B: ACREDITANT = trimite
ACREDITAR = primete

misiunea dilpomatic

b) de a ocroti n statul acreditar interesele statului acreditant i ale cetenilor si n

limitele admise de dreptul internaional
c) duce tratative cu guvernul statului acreditar
d) de a se informa prin toate mijloacele licite despre condiiile i evoluia evenimentelor
din statul acreditar i de a raporta cu privire la acestea guvernului acreditant
e) de a promova relaii de prietenie i de a dezvolta relaiile economice, culturale i
tiinifice ntre statul acreditar i statul acreditant
Acreditarea efului de misiune: se solicit AGREMENTUL statului n care vrei s trimii
misiunea, dac vrea s accepte
Se ofer 2 scrisori de acreditare: una prin care se informeaz ncheierea mandatului
predecesorului i una prin care statul n sine l acrediteaz pe noul ambasador. Scrisorile
ajung ctre eful de stat respectiv.

art. 14. Clasificarea efilor de misiune:

a) ambasadori sau nunii acreditai pe lng efii de stat i a celorlali efi
- efii de misiuni diplomatice pe lng ONU
-nuniu are Sfntul Scaun
b) aceea a trimiilor, minitrilor sau internuniilor [categorie care acum a disprut]
acreditai pe lng efii de stat
-ministrul Romniei de la Haga eful delegaiei Romniei
1

Daniela Popescu
c) categoria nsrcinailor cu afaceri acreditai pe lng ministerele afacerilor externe

Paragraful 2: n afar de precdere i etichet, nu se face nicio deosebire ntre efii de

misiune n raport cu clasa lor
Decanul corpului diplomatic n Romnia al Sfntului Scaun este nuniul apostolic pentru
c n 1920 Romnia i Sfntul Scaun au nceput relaiile diplomatice.
Decanul corpului diplomatic e cel mai vechi la post care i-a prezentat scrisoarea
diplomatic
La sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, relaiile Romniei cu Sfntul Scaun au fost
ngheate, nu rupte; ele s-au reluat n mai 1990, iar din 1993 funcioneaz ambasada
Romniei pe lng Sfntul Scaun

Convenia de la Viena cu privire la relaiile consulare (1963)

A fost ratificat de 21 de state pentru a intra n vigoare la 19 martie 1967
Romnia o ratific n 1971 printr-un decret oficial de stat (481/28 decembrie 1971) i o
public n Monitorul Oficial Decretul Consiliului de Stat [ndeplinea funcia de ef de
stat din 1961; un fel de funcie colectiv]

Art. 1. Definiii
a) prin expresia post consular se nelege orice consulat general, consulat, viceconsulat
sau agenie consular
b) Paragraful 2: distinge 2 categorii de funcionari consulari: de carier i onorifici

Art. 2. Stabilirea i conducerea relaiilor consulare:

a) Prin consimmnt reciproc
b) Consimmntul dat pentru stabilirea de realii dimplomatice ntre dou state implic,
dac nu exist o indicaie contrar, consimmntul pentru stabilirea de relaii
consulare
c) Rupere de relaii dimplomatice nu atrage dup sine ipso facto ruperea relaiilor
consulare

Art. 3. Exercitarea funciilor consulare

de ctre posturile consulare, dar pot fi de asemenea i de misiunile diplomatice
Art. 4. Stabilirea unui post consular

Daniela Popescu
-Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de reedin dect cu
consimmntul acestui stat.
-Sediul postului consular, rangul si circumscripia sa sunt fixate de ctre statul trimitor i
supuse aprobrii statului de reedin.

Art.5 Funcii consulare:

a) de a proteja n statul de reedin interesele statului trimitor i ale cetenilor si,
persoane fizice sau juridice, n limitele admise de dreptul internaional
b) a favoriza dezvoltarea relaiilor comerciale, economice, culturale ntre statul trimitor
si statul de reedin i a promova n orice alt mod relaii amicale ntre ele n cadrul
dispoziiilor prezentei Convenii;
c) a se informa, prin toate mijloacele licite, despre condiiile i evoluia vieii comerciale,
economice, culturale i tiinifice a statului de reedin, a face rapoarte n aceast
S
P
E
C
I
F

privin ctre guvernul statului trimitor i a da informaii persoanelor interesate

d) de a elibera paapoarte i documente de cltorie cetenilor statului trimitor, precum
i vize i altor documente celor care doresc s mearg n statul trimitor
e) acord ajutor i asisten cetenilor, persoane fizice i juridice, ai statului trimitor;
f) a actiona n calitate de notar i de ofier de stare civil i a exercita funcii similare, ca

i unele funcii de ordin administrativ, n msura n care legile i regulamentele

statului de reedin nu se opun la aceasta;

g) a apra interesele cetenilor statului trimitor, persoane fizice sau juridice, n
succesiunile de pe teritoriul statului de reedin, n conformitate cu legile i
regulamentele statului de reedin;
N.B: Se ocup de relaiile cu cetenii statului de reedin, dar i cu cei din statul trimitor

Art.7. Exercitarea funciilor consulare ntr-un stat ter

- Statul trimitor poate, dup notificarea ctre statele interesate i afar de cazul cnd unul
dintre ele se opune n mod expres la aceasta, sa nsrcineze un post consular stabilit ntr-un
stat s-i asume exercitarea de funcii consulare ntr-un alt stat.

Art. 9. Clasele efilor de post consular:

-Sefii de post consular se impart in patru clase, si anume:
a) consuli generali;
b) consuli;

Daniela Popescu
c) viceconsuli;
d) agenti consulari.
Misiunea consular:

Art.10. Numirea i admiterea efilor de post consular

-efii de post consular sunt numii de statul trimitor i sunt acceptai pentru exercitarea
funciilor lor n statul de reedin

Art.11. Patenta consular sau notificarea numirii

- eful de post consular primeste de la statul trimitor un document, sub forma de patent
sau un act similar, ntocmit pentru fiecare numire, atestnd calitatea sa i indicnd, ca regul
general, numele i prenumele su, categoria i clasa sa, circumscripia consular i sediul
postului consular.

Art. 12. Exequaturul

-Cnd statul de reedin primete patenta consular, elibereaz o autorizaie numit
EXEQUATUR
-Statul care refuz s elibereze un exequatur nu este obligat s justifice motivele refuzului
-eful de post consular nu poate intra n funcie nainte de a fi primit exequaturul
N.B: Spre deosebire de diplomat, care poate, dar nu cu activitate deplin

Art. 13. Admiterea provizorie a efilor de post consular

- n timpul ct ateapt eliberarea exequaturului, eful de post consular poate fi admis n mod
provizoriu s exercite funciile sale

Art. 14. Notificarea ctre autoritile circumscripiei consulare

Art. 15. Exercitarea cu titlu temporar a funciilor efului de post consular
-Dac eful de post consular este mpiedicat s-i exercite funciile, poate fi nlocuit de un
gernat interimar

Art. 16. Precderea ntre efii de post consular

- Ordinea de precdere a sefilor de post consular din fiecare clasa este determinat de data
acordrii exequaturului
-Totusi, n cazul n care seful de post consular, nainte de a obtine exequaturul, este admis cu
titlu provizoriu s exercite funciile sale, data acestei admiteri determin ordinea de precdere;
aceast ordine este meninut i dup acordarea exequaturului.

Daniela Popescu
- Gerantii interimari se situeaz ca ordine de precdere dup toti sefii de post consular. ntre
ei, ordinea de precdere este determinat de datele la care i-au luat funciile de gerani
interimari
- Functionarii consulari onorifici, efi de post consular, se situeaz ca ordine de precadere n
fiecare clas dup efii de post consular de carier.
-efii de post consular au precdere asupra funcionarilor consulari care nu au aceasta
calitate.

Art.22.Naionalitatea funcionarilor consulari

Art. 23. Persoana declarat non grata
-duce la ncetarea funciilor consulare

Art. 25. Incetarea functiilor unui membru al unui post consular

a) notificarea de catre statul trimitator catre statul de resedinta despre faptul ca functiile
lui au incetat;
b) retragerea exequaturului;
c) notificarea statului de resedinta catre statul trimitator despre faptul ca el a incetat sa
mai considere persoana in cauza ca membru al personalului consular.
P
A
R
T
I
C

Art.18.Numirea aceleiasi persoane ca functionar consular de catre doua sau mai

multe state
- Doua sau mai multe state pot, cu consimmntul statului de reedin, s numeasca aceeai

persoana n calitate de functionar consular n acest stat. n principiu, consulii au naionalitatea

statului trimitor. Dac vrei ca un cetean din statul de reedin sau chiar dintr-un stat ter

s fie funcionarul consular care s te reprezintem se poate, dar doar cu acordul statului de

R
I
T

reedin
Protecia consular:

Art. 36. Comunicarea cu cetenii statului trimitor

-Dac un cetean romn e arestat ntr-un stat, el poat ecere oficialitilor s informeze
consulatul romn de acolo.
-Funcionarii consulari au dreptul s viziteze reinutul i s ia msuri pentru aprarea lui n
justiie; are grij ca drepturile lui s fie aprate

Daniela Popescu

Convenia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor (23 mai 1969)

Romnia nu a ratificat aceast convenie

Art. 1. Domeniul de aplicare a prezentei Convenii:

-Convenia se aplic tratatelor ncheiate ntre state

Art. 2. Expresii ntrebuinate:

a) tratat: acord internaional, ncheiat n scris ntre state i guvernat de dreptul
internaional
b) ratificare, acceptare, aprobare, aderare: actul internaional astfel denumit prin
care un stat stabilete consimmntul su de a fi legat printr-un tratat
c) depline puteri: document emannd de la autoritatea component a unui stat i
desemnd una sau mai multe persoane mputenicite s reprezinte statul

Art. 5. Tratate constitutive de organizaii internaionale i tratate adoptate n snul

unei organizaii internaionale

Art. 6. Capacitatea statelor de a ncheia tratate

-Oricare stat are capacitatea de a ncheia tratate.

Art. 7. Depline puteri

Art. 9. Adoptarea textului
-adoptarea textului unui tratat se face prin consimmntul tuturor statelor participante la
elaborarea sa i adoptarea cu majoritate de 2/3 a statelor prezente i votante

Art. 14. Exprimarea prin ratificare, acceptare sau aprobare a consimmntului de a

fi legat printr-un tratat

Art. 15. Exprimarea prin aderare a consimmntului de a fi legat printr-un tratat

Art. 19. Formularea rezervelor
Art. 26. Pacta sunt servanda
-Orice tratat n vigoare leag prile i trebuie s fie executat de ele cu buna credin.

Art. 31. Regula general de interpretare a tratatelor

Art. 38. Regulile unui tratat ce devin obligatorii pentru statele tere prin formarea
unei cutume internaionale

Seciunea 3. Stingerea tratatelor i suspendarea aplicrii lor

Daniela Popescu

Art. 63. Ruperea relaiilor diplomatice sau consulare

-Ruperea acestora este fr efect asupra relaiilor juridice stabilite ntre state prin tratat, afar
dac i n msura n care existena relaiilor diplomatice sau consulare este indispensabil
pentru aplicarea tratatului

Art. 66. Proceduri de soluionare juridic, de arbitraj i conciliere

Art. 70. Consecinele stingerii unui tratat
-elibereaz prile de obligaii de a continua executarea tratatului

Art. 74. ncheierea unui tratat nu afecteaz relaiile diplomatice sau consulare
Art.84. Intrarea n vigoare
- Prezenta Convenie va intra n vigoare n a treizecea zi de la data depunerii celui de-al treizeci i
cincilea instrument de ratificare sau aderare.
- Fa de fiecare din statele care vor ratifica Convenia sau vor adera la ea dup depunerea celui de-al
treizeci i cincilea instrument de ratificare sau aderare, Convenia va intra n vigoare n a treizecea zi
dup depunerea de ctre acest stat a instrumentului su de ratificare sau de aderare.

Legea Nr. 590/2003 privind tratatele

Este n vigoare din 2004
Privete condiiile semnrii tratatelor

Art. 1. Definiii
a) Tratat = actul juridic, indiferent de denumire sau de forma, care consemneaza in scris
un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, avand scopul
de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi si obligatii juridice sau de alta natura,
guvernat de dreptul international public si consemnat intr-un instrument unic ori in doua
sau in mai multe instrumente conexe

Cap. 2. Procedura ncheierii tratatelor

Art. 5. Memorandumul pentru aprobarea iniierii negocierilor
Sectiunea 4 - Deplinele puteri. Art. 17
-prevederi inspirate de Tratatul de la Viena cu privire la semnarea tratatelor
- (3) Presedintele Romaniei, primul-ministru al Guvernului si ministrul afacerilor externe pot
negocia si semna tratate fara a prezenta depline puteri.
-(4) Ministerul Afacerilor Externe elibereaza depline puteri pentru participarea delegatiilor
guvernamentale la reuniuni internationale, daca este necesar potrivit regulilor de procedura
7

Daniela Popescu
ale reuniunii, in baza mandatului aprobat de catre Presedintele Romaniei sau de catre primulministru al Guvernului.

Sectiunea 5 - Exprimarea consimtamantului de a deveni parte la tratat. Art. 18

-Exprimarea consimtamantului de a deveni parte la tratat se face, dupa caz, prin ratificare,
aprobare, aderare sau acceptare.

Art. 19. Ratificarea se face de ctre Parlament; descrie toate tipurile de tratate care
pot fi ratificate de Parlament

Sectiunea 6 - Intrarea n vigoare a tratatelor.

Art. 25.
-(2) Tratatele bilaterale la nivel de stat intra in vigoare la data schimbului instrumentelor de
ratificare, la termenul prevazut de tratat sau printr-o alta modalitate prevazuta de acesta, in
conformitate cu prezenta lege.
-(3) Tratatele bilaterale la nivel guvernamental sau departamental intra in vigoare la data
ultimei notificari prin care se comunica celeilalte parti indeplinirea procedurilor interne
necesare pentru intrarea in vigoare, la termenul prevazut de tratat de la data ultimei notificari
sau printr-o alta modalitate prevazuta de tratat, in conformitate cu prezenta lege.
(4) Instrumentele de ratificare, aderare sau acceptare a tratatelor la nivel de stat se redacteaza
de catre Ministerul Afacerilor Externe, se semneaza de catre Presedintele Romaniei, se
contrasemneaza de catre ministrul afacerilor externe si se investesc cu sigiliul de stat.
(5) Instrumentele de aprobare, aderare sau acceptare a tratatelor la nivel guvernamental, daca
este cazul, se redacteaza de catre Ministerul Afacerilor Externe, se semneaza de catre
primul-ministru al Guvernului, se contrasemneaza de catre ministrul afacerilor externe si se
investesc cu sigiliul de stat.

Sectiunea 7 - Tratatele in forma simplificata, incheiate prin schimb de note verbale

sau de scrisori. Art. 29
-(1) Tratatele in forma simplificata a schimbului de note verbale se incheie numai de catre
Ministerul Afacerilor Externe si intra in vigoare la data efectuarii schimbului sau la alt
moment prevazut de acestea, fara a mai fi supuse ratificarii sau aprobrii ulterioare.
-(4) Tratatele n form simplificat nu pot fi ncheiate pe orice tip de domeniu
N.B: Nota verbal = nu este semnat; e schimbat ntre ministerele de externe; este
redactat la persoana a III-a
Schimbul de scrisori = redactate la persoana I plural
8

Daniela Popescu

Art. 34. ncetarea valabilitatii tratatelor prin acordul partilor sau prin denuntare,
renuntare ori retragere urmeaza procedura prevazuta pentru intrarea in vigoare a acestora.

Sectiunea 1 - Atributiile Ministerului Afacerilor Externe. Art. 35

-(1) Ministerul Afacerilor Externe este organul specializat prin care se asigura coordonarea
si politica unitara in domeniul de reglementare al prezentei legi

CARTA NAIUNILOR UNITE

(26 iunie 1945)

Elaborat n vreme de rzboi

NOI POPOARELE NATIUNILOR UNITE,
hotarite sa izbavim generatiile viitoare de flagelul razboiului care, de doua ori in cursul unei
vieti de om, a provocat omenirii suferinte de nespus, sa ne reafirmam credinta in drepturile
fundamentale ale omului, in demnitatea si valoarea persaanei umane, in egalitatea in
drepturi a barbatilor si a femeilor, precum si a natiunilor mari si mici, sa cream conditiile
necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiilor decurgind din tratate si alte izvoare ale
dreptului international, sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai intr-o mai
mare libertate(...)
CAP. 1. SCOPURI SI PRINCIPII.
Art. 1.Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:
1. Sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop: sa ia masuri colective
eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si pentru reprimarea
oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, prin mijloace pasnice
si in conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea ori rezolvarea
diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o incalcare a pacii;
2. Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii
in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele, si sa ia oricare alte masuri
potrivite pentru consolidarea pacii mondiale;

Daniela Popescu
3. Sa realizeze cooperarea internationala in rezolvarea problemelor internationale cu caracter
economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea si incurajarea respectarii drepturilor
omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie;
4. Sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri
comune.
Art. 2. Principii
1. Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei.
2. Toti Membrii Organizatiei spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din
calitatea lor de Membru, trebuie sa-si indeplineasca cu buna-credinta obligatiile asumate
potrivit prezentei Carte.
3. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice,
in asa fel incit pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse in
primejdie.
4. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine, in relatiile lor internationale de a recurge la
amenintarea cu forta sau la folosirea ei fie impotriva integritatii teritoriale ori independentei
politice a vreunui stat fie in orice alt mod incompatibil cu scopurile Natiunilor Unite.
5. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia intreg ajutorul in orice actiune intreprinsa de
ea in conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat
impotriva caruia Organizatia intreprinde o actiune preventiva sau de constringere.
6. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze in
conformitate cu aceste principii in masura necesara mentinerii pacii si securitati
internationale.
7. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina in, chestiuni
care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa
supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest
principiu nu va aduce insa intru nimic atingere aplicarii masurilor de constringere prevazute in
Capitolul VII.
Cap. 2. MEMBRI
Art.4 :
1. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta
obligatiile din prezenta Carta si care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse sa
le indeplineasca.

10

Daniela Popescu
2. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care indeplineste aceste conditii se
va face printr-o hotrre a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.
Cap. 3. ORGANE.
Art. 7:
1. Se infiinteaza ca organe principale ale Organizatiei Natiunilor Unite: o Adunare Generala,
un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic si Social, un Consiliu de Tutela, o Curte
Internationala de Justitie si un Secretariat.
2. Organele subsidiare care s-ar invedera necesare vor putea fi infiintate in conformitate cu
prezenta Carta.
Ex: cele 3 agenii agricole; Organizaia pentru Alimentaie i Agricultur (FAO/ lb.fr OAA)

Cap. 4. ADUNAREA GENERAL

Ct timp Consiliul adopt decizii pe o problem, nici mcar Adunarea General nu are
voie s intervin dect la cererea Consiliului
Art. 11:
- Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala
- poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori
Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate
- Adunarea Generala poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situatiilor care ar
putea pune in primejdie pacea si securitatea internationala.
Art. 12 :
1. Ct timp Consiliul de Securitate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii,
functiile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala nu va face nici o
recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decit daca Consiliul de Securitate ii cere
aceasta.
2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunostinta
Adunarii Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii si
securitatii internationale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va instiinta
Adunarea Generala, iar daca Adunarea Generala nu este in sesiune, pe Membrii Natiunilor
Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteaza de a se mai ocupa de acele probleme.

11

Daniela Popescu

Cap. 5. CONSILIUL DE SECURITATE

Are drept de veto
Iniial ar fi trebuit s fie 11 membri din 55 n Consiliu
Anii 1950: proces de decoloniazare noi state care au fost acceptate n ONU. S-a extins
nr de membri: 15 permeneni i 10 nepermaneni alei pe grupuri regionale
Art. 23
1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite.
Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii
Britanii si al Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenti al
Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alti zece Membri ai Organizatiei ca
membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinind in special seama in primul rind de
contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii si securitatii internationale si la
infaptuirea celorlalte scopuri ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica
echitabila.
2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alesi pe o perioada de doi ani. La
prima alegere de membri nepermanenti, dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului de
Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugaji vor fi alesi
pe o perioada de un an. Membrii al caror mandat expira nu vor putea fi realesi imediat
Art. 24
1. Spre a asigura actiunea rapida si eficace a Organizatiei, Membrii sai confera Consiliului de
Securitate raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si
recunosc ca, indeplinindu-si indatoririle impuse dc aceasta raspundere, Consiliul de Securitate
actioneaza in numele lor.
2. In indeplinirea acestor indatoriri, Consiliul de Securitate va actiona in conformitate cu
Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate
Art. 27
1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.
2. Hotaririle Consiliului de Securitate in probleme de procedura vor fi adoptate cu votul
afirmativ a noua membri.
3. Hotaririle Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul
afirmativ a noua membri, cuprinzind si voturile concordante ale tuturor membrilor
permanenti, cu conditia ca, in cazul hotaririlor care se adopta in temeiul Capitolului VI si al
Articolului 52 paragraful 3, o parte la un diferend sa se abtina de la votare.

12

Daniela Popescu
Cap. 6. REZOLVAREA PANIC A DIFERENDELOR
Art. 33-38 definesc aciunea pentru meninerea pcii
N.B: Negocierea este singura ce presupune participarea prilor; toate celelalte tehnici au
prezent un ter
Ex: Rezoluia 2660 (1990): retragerea militar a Irackului din Kuweit angajament
regional pentru c se face apel la Liga Arab
Ex: Conflictul din Osetia a fost soluionat nu prin intermediul ONU, ci prin OSCE
Art. 33
1.Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si
securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, inainte de toate, prin tratative, ancheta,
mediatie, conciliere, arbitraj, pe cale judiciara, recurgere la organizatii sau acorduri regionale
sau prin alte mijloace pasnice, la alegerea lor.
-a creat o doctrin n relaiile internaionale
2. Consiliul de Securitate, cnd socotete necesar, invita partile sa-si rezolve diferendul prin
asemenea mijloace.
Ex: Rezoluia 660 (1990)
Cap. 7. ACTIUNEA N CAZ DE AMENINTARI MPOTRIVA PCII, DE
NCLCRI ALE PACII SI DE ACTE DE AGRESIUNE
Art. 39:
Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari impotriva pacii, a unei incalcari a
pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va hotari ce masuri vor fi luate, in
conformitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii
internationale.
Ex: Cazul Siria: Consiliul de Securitate nu a fost sesizat o lung perioad de timp de criza de
acolo. Consiliul nu a putut sesiza direct c ceea ce se nmpl acolo amenin pacea
internaional. Rusia i China i-au folosit dreptul de veto considernd c n Siria e doar o
problem care ine de treburile interne ale statului.
Art. 41:
Consiliul de Securitate poate hotari ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate,
Baza
juridic
de luare
a unor
msuri

trebuie luate spre a se da urmare hotaririlor sale si poate cere Membrilor Natiunilor
Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda ntreruperea totala sau partiala a
relatiilor economice si a

comunicatiilor
13

feroviare, maritime, aeriene, postale,

Daniela Popescu
telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor
diplomatice.
Ex: Rezoluia 661 (1990)
Art. 42:
n cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute in Articolul 41
Autoriz

nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate intreprinde, cu forte

-area

aeriene, navale sau terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru

folosirii

mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. Aceasta actiune poate

forei

cuprinde demonstratii masuri de blocada si alte operatiuni executate de forte aeriene,

maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.
Art. 43:

nu s-au
ncheiat
niciodat

astfel de
acorduri

Toti Membrii Natiunilor Unite spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii

internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si
in conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si
inlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru mentinerea pacii si securitatii
internationale.
Art. 44:
Atunci cind Consiliul de Securitate a hotarit sa recurga la forta, el trebuie, inainte de a

Nu
a
fost
niciodat
cazul
de asta

cere unui Membru nereprezentat in Consiliu sa puna la dispozitie forte armate, in

executarea obligatiilor asumate de acesta in temeiul Articolului 43, sa invite pe acel
Membru ca, daca doreste, sa participe la luarea hotaririlor Consiliului de Securitate
privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru.

Art. 46:
Planurile pentru folosirea fortelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu
Nu
a
fost
niciodat

o
astfel de
situaie

ajutorul Comitetului de Stat-Major.

Art. 47:
Se va infiinta un Comitet de Stat-Major pentru a sfatui si asista Consiliul de Securitate
in toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de
Securitate pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, la folosirea si comanda
fortelor puse la dispozitia sa, la reglementarea inarmarilor si la eventuala dezarmare.

14

Daniela Popescu
Art. 49:
Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta in executarea
masurilor hotarite de Consiliul de Securitate.
Art. 50:
Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constringere impotriva unui
Completeaz
cadrul
de
aciune
al
Consiliului de
Securitate
(art.50,
51)

Stat, orice alt Stat, indiferent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care
intimpina dificultati economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri,
va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor
dificultati.
Ex: Romnia avea o relaie bun cu Irack; cnd s-au luat msuri mpotriva Irackului
n Romnia erau contracte n derulare n domeniul energetic. Nu s-au mai putut
ncheia contracte, iar Romnia a trebuit s cumpere petrol i energie mult mai scumpe
din alte pri.
N.B: Consultarea poate avea un rezultat pozitiv; Consiliul te poate trimite n alte pri
Art. 51:

Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atingere dreptului inerent de autoaparare
individuala sau colectiva [ca n cazul NATO] in cazul in care se produce un atac armat
impotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pna cnd Consiliul de Securitate va fi luat
masurile necesare pentru mentinerea pcii si securitatii internationale. Masurile luate de
Membri in exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta
Consiliului de Securitate si nu vor afecta in nici un fel puterea si indatorirea Consiliului de
Securitate, n temeiul prezentei Carte, de a intreprinde oricnd actiunile pe care le va socoti
necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.
Ex: Cazul georgian (2001). Frana considera c ce a fcut Rusia e autoaprare (cf
art. 51) cu toate c avea datoria ca membru permanent s sesizeze Consiliul de
Securitate. La rndul ei, nici Rusia nu a sesizat Consiliul de Securitate de o posbili
nclcare n acele enclave.
Cap. 8. ACORDURI REGIONALE
Cap. 9. COOPERAREA ECONOMIC I SOCIAL INTERNAIONAL

15

Daniela Popescu

Cap. 10. CONSILIUL ECONOMIC SI SOCIAL

Art. 61:
1. Consiliul Economic si Social va fi alcatuit din cincizeci si patru de Membri ai Natiunilor
Unite alesi de Adunarea Generala
Cap. 11. DECLARATIE PRIVIND TERITORIILE CARE NU SE
AUTOGUVERNEAZA
Cap. 12. SISTEMUL INTERNATIONAL DE TUTELA
Cap. 13. CONSILIUL DE TUTELA
Cap. 14. CURTEA INTERNATIONALA DE JUSTITIE
Cap. 15. SECRETARIATUL
Art. 97:
Secretariatul va cuprinde un Secretar General si personalul de care Organizatia va avea
nevoie. Secretarul General va fi numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de
Securitate. El va fi cel mai inalt functionar administrativ al Organizatiei.
Art. 98:
Secretarul General va actiona in aceasta calitate la toate sedintele Adunarii Generale, ale
Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale Consiliului de Tutela. El
va indeplini orice alte functii ce-i sint incredintate de aceste organe. Secretarul General va
prezenta Adunarii Generale un raport anual asupra activitatii Organizatiei.
Cap. 16. DISPOZIII DIVERSE
Cap. 17. DISPOZITII TRANZITORII DE SECURITATE
Art. 106:
Pn la intrarea in vigoare a acordurilor speciale mentionate in Articolul 43 care, dupa parerea
Consiliului de Securitate, ii vor permite sa inceapa a-si asuma raspunderile ce ii incumba
potrivit Articolului 42, partile la Declaratia celor Patru Natiuni semnata la Moscova la 30
octombrie 1943 si Franta se vor consulta intre ele si, la nevoie, cu alti Membri ai Natiunilor
Unite in conformitate cu dispozitiile paragrafului 5 din acea Declaratie, spre a intreprinde, in
numele Organizatiei, orice actiuni comune care ar putea fi necesare pentru mentinerea pacii si
securitatii internationale.
N.B: 30 octombrie 1943: prima ntrunire a minitrilor de externe reunii n Coaliia
Naiunilor Unite la Moscova.
16

Daniela Popescu
Frana nu fcea parte din aceast coaliie pentru c era condus de Ch. de Gaulle + ea nu
exista ca stat la acel moment.
Art. 107: S-a funcionat dup o formul tranzitorie
Cap. 18. AMENDAMENTE
Cap. 19. RATIFICARE I SEMNARE
Statutul Curii Internaionale de Justiie

Declaraia 2625/1970 adoptat de Adunarea General

(24 octombrie 1970)
Declaraia principiilor dreptului internaional privind relaii prietenoase i cooperare
ntre state n acord cu Carta ONU
Avea n anex urmtoarele principii:
a) Statele trebuie s se abin de la utilizarea forei
-rzboiul este scos n afara legii
b) Statele trebuie s-i rezolve disputele prin mijloace panice fr a afecta pacea
internaional
c) Statele au datoria de a nu interveni n probleme care in de jurisdicia intern a altui stat
d) Principiul cooperrii ntre state
e) Principiul egalitii n drepturi i autodeterminarea popoarelor ( de acest drept se bucur
doar popoarele, nu entiti mici)
f) Principiul egalitii suverane a statelor: statele sunt egale din punct de vedere juridic,
fiecare stat trebuie s respecte personalitatea celorlalte state
g) Fiecare stat are dreptul s-i dezvolte sistemul politic, social, cultural pe care l dorete
-aici se confrunt 2 coli de gndire
h) Fiecare stat are datoria s-i ndeplineasc obligaiile asumate

Actul Final
(1 august 1975)
1 august 1975 Conferina pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE),
documentul semnat a fost Actul Final

17

Daniela Popescu
Sunt angajamente ale statelor europene pentru o serie de probleme (4 couri, ultimul
fiind folow-up urmri )
Vizeaz i securitatea politico-militar
-Declaraia cu privire la guvernarea statelor participante la conferin
Decalogul de la Helsinki:
1.Egalitatea suveran, respectarea drepturilor eseniale legate de suveranitate
-statele sunt egale i se bucur de toate drepturile inerente suveranitii
-frontierele statelor suverane pot pot fi schimbate conform dreptului internaional, pe cale
panic i prin acord. Ex: inclusiv ale URSS sau Germaniei, a crei unificare presupunea
modificarea frontierei
-Statele participante pot sau nu s aparin organizaiilor internaionale, la aliane i dreptul
la neutralitate.
2. Abinerea de la ameninarea cu folosirea forei sau de la folosirea forei
3. Inviolabilitatea frontierelor
4. Integritatea teritorial a statelor
5. Soluionarea pe cale panic a diferendelor
6. Neintervenia n treburile interne
7. Respectarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, inclusiv libertatea de
contiin, religie sau credin
8. Egalitatea popoarelor i dreptul lor la auto-determinare
9. Cooperarea ntre state
10. ndeplinirea cu bun credin a obligaiilor internaionale

ETAPELE ACTIVITII DIPLOMATICE:

1.Trimitere de instruciuni
2.Demersul pentru ndeplinirea intruciunilor
3.Raportarea rezultatelor obinute n urma demersului
Demersul diplomatic = aciune realizat de o misiune diplomatic pe lng guvernul
statului acreditat n scopul ndeplinirii funciilor sale.
=3 categorii:
a) Demers diplomatic oral (o ntlnire pentru obinerea de
informaii)
18

Daniela Popescu
b) Demers diplomatic scris (prin utilizarea NOTEI
DIPLOMATICE)
c) Demers diplomatic mixt (mbinarea celui oral cu cel scris)

NOTA DIPLOMATIC

= de regul exprim o voin unilateral, nu este un

tratat
= este o comunicare oficial a misiunii

diplomatice

ctre ministerul de externe al statului acreditat sau

invers, sau ntre misiunile diplomatice
= emitentul notei este eful misiunii
= trebuie s satisfac cerinele stilului diplomatic
= Ronald P. Barston distinge 4 categorii de note:
a) Nota verbal = scris, cu cea mai larg utilizare, are formule
standard de nceput i sfrit; este la persoana a III-a, este parafat,
dar nu este semnat.
Ex: Ambasada statului X n Romnia...se folosete de aceast
ocazie pentru a prezenta Ministerului de Externe expresia
consideraiei sale.
Data:
Locul:
Cui i este adresat:
-notele circulare sunt ctre ntregul corp diplomatic
b) Scrisoarea = este nota semnat
= este redactat la pers. I singular sau
pluralul majestii
=are formule clasice ale curtoaziei
diplomatice
= formula de ncheiere are un caracter
personal mai pronunat
Ex: n ateptarea rspunsului dvs. v
rugm s primii, Excelena Voastr,
consideraia noastr
c) Aide-memoire = nmagazineaz informaia, o ordoneaz, i
19

Daniela Popescu
ajut pe cei care fac meseria;
= prezint caracteristicile unei probleme care
urmeaz s fie inclus ntr-o negocier
= punctele de vedere ale statului care
organizeaz aide-memoire-ul
=prespectivele prilor
d) Memorandumul

= cnd se adreseaz mai multor state

= uneori pot fi introduse elemente din
istoricul problemei respective

STILUL DIPLOMATIC
H. Nicolson, Arta diplomatic; Diplomaia: descrie limbajul diplomatic i identific
3 sensuri ale acestuia:
a. Limbajul comun: cel n care diplomaii comunic, condiionai de cerinele curtoaziei
diplomatice
b. Limbajul tehnic: s-a ncetenit n timp
Ex: agrement, protocol, memorandum, not verbal
c. Limbajul protejat: cnd diplomaii spun lucruri dure, grave, fr a deveni
provocatori sau nepoliticoi;
Ex: act neprietenesc (pn n sec. XIX nsemna iminena unui
rzboi, era un limbaj codat). Acest limbaj este depit n prezent
Ex: guvernul meu se vede nevoit s-i reconsidere poziia (n
trecut nsemna aproape ruperea relaiilor i o poziie ostil)

Ceremonialul diplomatic

= succesiunea actelor unei solemniti (civile, militare,

religioase...); indic secvenele dintr-o asemenea
ceremonie
= rolurile participanilor la ceremonial
= modul de organizare al unei ceremonii

Protocolul = ansamblul regulilor i al normelor n materie de ceremonial

=indic uzanele ce trebuie respectate pentru manifestrile oficiale
20

Daniela Popescu
= i se spune codul politeii internaionale

Eticheta

= reguli convenionale de comportare politicoas n societate i n viaa

public
= ansamblul de norme riguroase de comportare care amintesc constant
demnitatea autoritii

Curtoazia = politee rafinat, elegan, generozitate

= curtoazia internaional este ansamblul de reguli care ajut la meninerea
bunelor relaii ntre state, dei ele nu sunt obligatorii din punct de vedere
juridic
Convenional: cadrul activitii diplomatice;
funcia de reprezentare a diplomaiei
Bilateral
DIPLOMAIA

Neconvenional: ex: relaiile consulare

(definit de Convenia de la Viena privind relaiile diplomatice,

art. 3. Statele acioneaz ntre ele n form bilateral; sec. XVXVI)
Negocierea bilateral: acoper tot spectrul diplomaiei
Multilateral: se refer la conferinele internaionale la care
particip trei sau mai multe state.
Interaciune direct; mai mult verbal, mai puin n scris
Forma diplomaiei multilaterale o reprezint organizaiile
internaionale (prima a fost n urma Rzboiului de 30 de
ani); nainte aveau forma unor tratate de pace, dup ce se
afirm principiul echilibrului european apare principiul
naionalitilor
1815-1914: puine conflicte majore
Conferine la care se discut probleme teritoriale
Sec. XIX diplomaia multilateral se afirm tot mai mult,
stimulat de epoca napoleonian

21

Daniela Popescu
Constituirea organizaiilor internaionale (primele n sec.
XIX, 1909 erau 37, n 1963 erau 163, n 1985 erau 378, n
2011 erau 253)
Afirmarea diplomaiei multilaterale este datorat necesitii
prevenirii rzboiului i a reglementrii condiiilor de
purtare a rzboaielor. Este rezultatul interdependenelor
intre marile puteri; acestea transformau societatea.

PUTEREA PROTECTOARE
Referire la art. 45-46 din Convenia de la Viena cu privire la relaiile diplomatice
(1961):
-Art. 45. n cazul ruperii relaiilor diplomatice ntre dou state, sau dac o misiune este
rechemat definitiv sau temporar:
a) statul acreditar este obligat, chiar n caz de conflict armat, s respecte i s ocroteasc
localurile misiunii, precum i bunurile i arhivele sale;
b) statul acreditant poate ncredina paza localurilor misiunii, cu bunurile care se gsesc
n acestea, precum i arhivele, unui stat ter acceptabil pentru statul acreditar;
c) statul acreditant poate ncredina ocrotirea intereselor sale i ale cetenilor si unui
stat ter acceptabil pentru statul acreditar.
- Art. 46. Cu consimmntul prealabil al statului acreditar i la cererea unui stat ter
nereprezentat n acest stat, statul acreditant poate s asume ocrotirea temporar a
intereselor statului ter i ale cetenilor acestuia
Cazul Elveiei:
a) Reprezint Iranul n Egipt (pentru c n 1981, eful statului egiptean a fost asasinat iar
Iranu a dat unei strzi numele asasinului, iar relaiile s-au rupt)
b) Reprezint interesele SUA n Iran (n 1979, n Iran ambasada american a fost ocupat de
islamici iranieni; relaiile diplomatice dintre cele dou s-au rupt. Interesele SUA n Iran
sunt reprezentate de Elveia, iar ale Iranului n SUA de Pakistan)
c) Reprezint interesele Rusiei n Georgia
d) Reprezint interesele Cubei n SUA i invers
Cazul Romniei:
a) Romnia reprezint Frana n Bagdad (n 1990, Irack atac Kuweit, multe state au rupt
relaia cu Irack, printre care i Frana)
22

Daniela Popescu
b) Ianuarie 1989, statul palestinian cere formarea ambasadei statului palestinian la Bucureti,
ceea ce s-a i ntmplat. ncepe procesul de pace, se constituie Autoritatea Naional de
Administrare a Palestinei (nu e stat, ci doar o form de administrare), multe state au
deschis consulate acolo sau oficii de reprezentare (Romnia are un astfel de oficiu la
Ramallah din 2009)
Sfntul Scaun:
a) Are mai multe funcii de reprezentare n alte state n funcie de tolerana religioas:
nuniu, internuniu, reprezentant apostolic
b) China-Taiwan e reprezentat n Europa de Vatican

ORGANIZAIILE INTERNAIONALE
S-au constituit dup anumite principii i norme i s-au dezvoltat n timp
Sunt produsul unor procese distincte
Pn la Primul Rzboi Mondial vizau domeniul tehnico-economic
1863 Uniunea Telegrafic Internaional, prima organizaie internaional
n perioada interbelic apar organizaii cu vocaie universal: Societatea Naiunilor;
apare i o organizaie cu competene jurisdicionale: Curtea Permanent de Justiie
Internaional
Organizaii cu scop tehnico-economic: Organizaia Internaional a Muncii; Comisia
Internaional de Supraveghere aerian
Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial ritmul organizaiilor crete
Constituirea ONU cu caracter universal i cu instituii specializate i programe
Apar i organizaii cu caracter regional (continental): Comunitile Europene,U.E,
O.S.C.E, AELS, Uniunea African, ASEAN, ACP, MERCOSUR, i cu caracter
subregional: Iniiativa Central European
Dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial apar i primele organizaii ce-i propun
integrarea regional: UE
un tip de cooperare care presupune transferul de suveranitate la o structur
supranaional

23

Daniela Popescu
cu vocaie universal
1.Dup compoziie

cu vocaie regional

cu caracter general: UE
acum, ONU

CLASIFICAREA

2.Dup domeniul de activitate

cu caracter funcional

ORGANIZAIILOR
INTERNAIONALE
(Raluca Miga-Beteliu)
organizaii de cooperare (i
pstreaz suveranitatea)
3.Dup structura insituional
organizaii de integrare
(cooperare integrat
consolidat; transfer de
suveranitate)
4.Dup posibilitatea

Organizaii deschise: ONU

dobndirii calitii de
Organizaii nchise: Consiliul

Membru

Europei n acest moment pentru c se

oprete la Caucaz, Benelux, Uniunea
African, Consiliul de Cooperare al
Golfului
Art. 2 al Conveniei de la Vienta privind dreptul tratatelor (1969): i) prin expresia
organizaie internaional e nelege o organizaie interguvernamental, dar aceast
definiie este depit acum pentru c exist i organizaii neguvernamentale (Green Peace,
Amnisty International). + Stabilete criteriile pe baza crora sunt constituite Comisia de
Drept Internional ONU
Organizaia: asocierea de state constituit prin tratat, cu o constituie (care este statutul;
de regul este chiar tratatul) i organe proprii comune i posednd personalitate juridic
distinct de cea a statelor membre.

24

Daniela Popescu

O agend pentru pace. Diplomaie preventiv, construcia pcii i meninerea ei

(17 iunie 1992)
-Art.20 definete conceptele de baz ale documentului:
- Diplomaia preventiv = limitarea conflictului; o abordare gradual
-Construcia pcii = ajungerea la un acord prin mijloace panice
-Meninerea pcii = desfurarea forelor ONU n teren cu personal civil i/sau de
poliie a ONU; este o tehnic de diplomaie preventiv i de
construcie a pcii

Conferina celor 9 puteri de la Londra

(septembrie 1952)
-Germania, Italia, SUA, Canada, Frana, Marea Britanie, Belgia, Luxemburg
-octombrie 1959 Acordurile de la Paris
-Trat. Bruxelles modificat (1954): art.4 nou fcea referire la NATO; cel de
dinainte s-a mutat n art.5 aprarea colectiv i constituirea UEO

CONSILIUL EUROPEI
Creat prin Congresul de la Haga din 1949
1950 apare problema spre ce se ndreapt Consiliul
Statele occidentale: 10 fondatori
Convenia European a Drepturilor Omului (1950/1953) are un caracter novator
(analizarea plngerilor din Comisia Drepturilor Omului; apoi ctre mecanismul judiciar,
Curtea European a Drepturilor Omului). Pentru prima dat cetenilor unui stat li se
oferea posibilitatea s recurg la un mecanism din afara statului lor.
Din 1990 ncep s adere i state foste comuniste (ex: 1990-Ungaria); numrul proceselor
de pe rolul Curii crete, n special legate de dreptul de proprietate
1995 aderarea Rusiei
25

Daniela Popescu
Unificarea celor 2 componente ale Consiliului pentru a face fa proceselor.
2000 o nou procedur de modificare; protocolul 14 intrat n vigoare n iunie 2010

Comitetul Minitrilor = reprezint guvernele; are rol deliberativ

= structur tipic principiului cooperrii

Adunarea Parlamentar
a Consiliului Europei

= reprezint parlamentele
= are rol consultativ
= se pronun nainte de aderarea unui stat, apoi se
pronun Comitetul Minitrilor
Ex: -problematica minoritilor; nu apar menionate n
niciun document emis dup al Doilea Rzboi Mondial, de abia
dup 1960 apar
-1201/1993 recomandarea european a Conveniei
Drepturilor Omului respins de Comitetul Minitrilor pentru c
nu a fost n acord cu privire la definirea minoritilor naionale.

1949 Grecia a solicitat aderarea la Consiliul Europei i a fost acceptat, dar a ajuns s fie
condus de un regim dictatorial (1967-1974): dictatura coloneilor. Consiliul Europei a
reacionat, cazul s-a dezbtut n Adunarea Parlamentar, iar n dezbatere a aprut
problema expulzrii Greciei din Consiliul Europei.
12 decembrie 1969 Grecia se retrage singur din Consiliul Europei i revin n 1974
Consiliul Europei este o coal de democraie
1975 Francisco Franco moare; nainte Adunarea Parlamentar a adoptat un raport care
arta greelile sistemului lui Franco; dup 1075 s-a putut replia la democraie.
Anii 1990 Congresul Puterilor Locale i Regionale pentru a consolida raportul de
democratizare.
A fost n dezbatere i crearea unei armate comune, dar ar fi nclcat principiul
suvernanitii

26

Daniela Popescu

ORGANIZAIE PENTRU SECURITATE I COOPERARE N

EUROPA (OSCE)
Nu are la baz tratat, dar este o organizaie
Are 57 de membri
1 august 1975 Conferina de la Helsinki (35 de state participante) Actul Final de la
Helsinki
Conferina pentru Securitate i Cooperare n Europa (CSCE)
modaliti de cooperare a statelor europene
proces de cooperare diplomatic fr angajamente juridice
regula consensului
1989 declaraia interpretativ a Romniei n legtur cu capitolul drepturilor
omului
CSCE a mers ctre organizaie

s-a dotat cu instituii

i-a dezvoltat o component
operaional

Consiliul Ministerial este corpul decizional; se ntrunete la sfritul fiecrui

an
Consiliul Permanent se ocup de negocieri, la Viena
Forumul de cooperare n domeniul securitii face parte din corpul
decizionala (Viena)
Secretariat (Viena)
Adunarea Parlamentar rezoluiii
Biroul pentru alegeri libere (Varovia), s-a transformat n Biroul pentru
Drepturile Omului i alegeri libere
Centrul pentru prevenirea conflictelor
Reprezentantul pentru liberatea
naltul Reprezentant pentru egalitatea de gen
Intervenie n contextul crizei iugoslave
Introducerea preedeniei n exerciiu a CSCE, prima a avut-o Germania
(1991), apoi Cehoslovacia (1992), Suedia (1993), Italia (1994), Romnia
(2001, Mircea Geoan)

27

Daniela Popescu
La nceput preedenia revenea celor care organizau Consiliul de Minitri
30-31 ianuarie 1992: Reuniune a Consiliului de Minitri al CSCE, Praga.
Iugoslavia spunea NU la orice decizie.
Soluia: CONSENS MINUS UNU (dac un stat
direct intersat produce
nclcri grave ale drepturilor omului, decizia se ia
fr statul respectiv.
-Soluia a fost criticat, dar oricum s-a aplicat doar n
cazul Iugoslaviei
2006 CSCE a adoptat reguli de procedur
1973 The blue book n recomandrile finale era descris consensul
2006, consensul este descris la fel, formula Consens Minus Unu nu apare
asfel formulat n document
CSCE structur flexibill care ajut la gestionarea situaiilor de criz din
Europa; vizeaz tot spaiul euro-atlantic, dar i America de Nord i fostul
spaiu URSS
Mecanismul este unul flexibil pentru c este unul politic, nu juridic.
Este observator n cadrul Adunrii Generale a ONU

ROMNIA
Scrisoarea celor 6:

Corneliu Mnescu, Grigore Rceanu, Alexandru Brldeanu,

Gheorghe Apostol, Silviu Brucan (fost ambasador la
ONU),Constantin Prvulescu.
Acuza lor are i o component de politic extern

Comunicatul din 22 decembrie 1989, art. 9 se referea la o component de politic

extern:
ntreaga politic extern a rii s serveasc promovrii bunei vecinti, prieteniei i pcii
n lume, integrndu-se n procesul de construire a unei Europe unite, cas comun a tuturor
popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaionale ale Romniei i, n
primul rnd, cele privitoare la Tratatul de la Varovia.
28

Daniela Popescu
1991 ncheierea unui tratat cu URSS, art. 4: niciuna din cele dou nu va ncheia alian
cu un adversar al celeilalte expresia clauzei finlandizrii
Iunie 1990 la Moscova s-au reunit statele membre ale Tratatului de la Varovia, iar pn
n 1991 tratatul s-a degradat
1993 constituirea guvernului Vcroiu i opiunea deschis ca Romnia s-i
construiasc viitorul prin aderarea la NATO i UE
7 octombrie 1993 - Romnia ader la Consiliul Europei
Recomandarea 1201 (1993) a Consiliului Europei
1993-1995, Romnia se ceart cu Consiliului Europei pe recomandarea 1201 privind
comunitile etnice. Se menioneaz c n regiunile unde comunitile etnice sunt n
majoritate, ar trebui s le acorde dreptul de a forma autoriti locale, sau statut special, sau
autonomie local:
Article 11: In the regions where they are in a majority the persons belonging to a national
minority shall have the right to have at their disposal appropriate local or autonomous
authorities or to have a special status, matching the specific historical and territorial
situation and in accordance with the domestic legislation of the state.
Conform legislaiei din Romnia, legea din 1992, figureaz un drept de exercitare
colectiv
Slovacii au ncheiat cu ungurii tratat, romnii nu
Treptat lucrurile s-au ameliorat, s-a format modelul romnesc.
Dup 1995, cel mai bun lucru a fost angajamentul pentru aderare la UE si NATO
21 iunie 1995 - Declaraia de la Snagov: semnat de ctre liderii partidelor parlamentare
din Romnia, care atesta acordul forelor politice fa de strategia naional pentru
pregtirea aderrii Romniei la Uniunea European.
Politica extern romneasc a avut un parcurs pozititv dup 1995 prin UE i NATO.

NOTA BENE (N.B):

1. Convenii

cu caracter universal

sunt propuse pentru a fi semnate la o

cu caracter general

anumit dat prin ndeplinirea unor condiii

2. Documentul de ratificare se depune spre ratificare pe lng statul depozitar al tratatatului

care ine i evidena statelor care au participat.

29

Daniela Popescu
3. ! La relaiile diplomatice avem n plus fa de cele consulare capacitatea politic de a
negocia.
4. Secii consulare de interese. Ex: al Franei n Bagdad
5. Putere protectoare. Ex: relaiile consulare dintre SUA i Iran au fost rupte, aa c
americanii i-au ales pe elveieni s le reprezinte interesele pentru c aveau consulat la
Teheran.
6. Misiunile diplomatice sunt strict n capitala statului, consulatul poate fi n mai multe
orae
7. Aderarea, acceptarea = se refer la tratatele multilaterale
Ratificarea, aprobarea = vizeaz toate categoriile de tratate
8.

Nota verbal = nu este semnat; e schimbat ntre ministerele de externe; este

redactat la persoana a III-a
Schimbul de scrisori = redactate la persoana I plural

9. Tratatul de pace din 1940 privind frontierele Romniei (referire la Insula erpilor)
10. 1930 Romnia ncheie tratat cu URSS privind frontierele
-

Neratificat

Art. 4. Romnia i URSS nu vor ncheia aliane una mpotriva celeilalte

clauza finlandizrii = denumirea vine de la un tratat ncheiat ntre Finlanda i
URSS la 6 aprilie 1948 care avea aceeai prevedere ca art.4

11. Aprilie 1992 Tratatul Romnia-Germania, art. 5 privea minoritile

12. Rezoluiile Consiliului de Securitate devin surse de drept internaional pentru c au
calitatea de precedent.
13. 1972 Negocierile de la Helsinki
14. G7 = structura care integreaz SUA, Canada, Japonia, Germania, Frana, Italia, Marea
Britanie. A fost inclus i Rusia.
15. Adunarea General

= ntotdeauna n prima zi ncepe discursul Brazilia

= are mai multe comisii (Comisia I: probleme politice i de
dezarmare)
= sesiunea ncepe n septembrie-decembrie; se reia pn la
cellalt septembrie
= au loc i dezbateri

16. U.E nu a avut personalitate juridic distinct pn la Tratatul de la Lisabona.

17. Rzboiul = ca mijloc de reglare a raporturilor dintre fore; o continuare a politicii prin
alte mijloace (Klausewitz)
30

Daniela Popescu
18. Societatea Naiunilor la nceput excludea URSS
19. Numele ONU vine de la Coaliia Naiunilor Unite
20. 1 ianuarie 1942 Declaraia Naiunilor Unite
21. August 1941 Carta Atlanticului: SUA (nu era n rzboi) + Marea Britanie (era n
rzboi)
22. 25 aprilie-26 iunie Conferina Naiunilor Unite de la San Francisco
23. 26 iunie 1945 adoptarea Cartei ONU: semnat de 50 de state +Polonia printre membrii
fondatori; acum sunt 193 state
24. 25 octombrie 1945 se ncheie procesul de ratificare ONU; se consider data fondrii ei
25. Cererea Palestinei de a deveni membru ONU este nc blocat n Consiliul de Securitate
26. Reforma ONU este centrat pe decizia/reforma Consiliului de Securitate
27. Consiliul de Securitate are nevoie de reform: de la 1 reprezentant la 5 membri, acum este
1 la 10 membri.
28. ONU ncearc s abordeze i protecia mediului nconjurtor si eradicare srciei.
29. Romnia nu a fost membru fondator ONU pentru c nu a fost n Coaliia Naiunilor Unite,
iar n decembrie 1941, Romnia tocmai declarase rzboi SUA.
30. Decembrie 1955 dup 4 cereri respinse de aderare la ONU, Romnia a fost acceptat,
dar cu alte 15 state.
31. Romnia a avut mai multe mandate n Consiliul de Securitate: 1962, 1976-1977, 1989,
2004-2005
32. Romnia e membr i n ECOSOC: 1965-1967, 1974-1976, 1978-1980, 1982-1987, 19901998, 2001-2003, 2007-2009, 2012-2014
33. 1943 Conferina de la Teheran
34. 1945 ntnirea celor 3 mari de la Ialta
35. Relaia special anglo-american (relaie de alian fr tratat)
36. Aprilie 1917 SUA intr ntr n rzboi dar fr tratat
37. Telegrama Zimmerman
38. Rezoluia Vandenberg: 11 IUNIE 1948 = (Rezoluia Senatului), actul de nastere al
NATO. Punctele 3 si 4 asocierea SUA cu aranjamente de securitate care sa contribuie
la mentinerea pcii.
39. Planul Marshall
40. Februarie 1948 lovitura de la Praga
41. Martie 1948 Tratatul de la Bruxelles, modificat n 1954 i constituirea UEO
structur de aprare colectiv; Spania nu a fost invitat pentru c era regimul lui Franco,
31

Daniela Popescu
dar mai ales pentru c regimul franchist a fost instalat cu ajutorul armatei, ori pe 9
februarie 1946 Rezoluia ONU. Relaia membrilor ONU cu Spania se specific: ONU nu
colaboreaz cu state care au luptat mpotriva ONU sau al cror regim a fost instalat cu
ajutorul forelor armate.
42. Portugalia dei era dictatur nu fusese condamnat fi de Adunarea ONU.
43. Germania nu era membr NATO.
44. 1988 Spania, Portugalia au aderat la UEO, ele erau i n NATO
45. 1997 Actul fondator al relaiei NATO-Rusia: NATO nu va amplasa arme chimice pe
teritoriul noilor state membre; pt dezvoltarea parteneritului dintre cele 2; au creat
Consiliul Permanent Reunit NATO-Rusia (PJC) prezidat in comun s-au deteriorat
datorita apariiei crizei din Kosovo
46. Iulie 1997 - Actul fondator al relaiei NATO-Ucraina (summit-ul de la Madrid)
47. Parteneriatul pentru Pace:
Pentru a corespunde rilor din Est pentru a adera la NATO (ceea ce ar fi destabilizat
Rusia). Era o form de colaborare, trile din Est puteau s performeze in cadrul NATO
pe cheltuiala proprie (pt a vedea fiecare ce potential are).
Adoptat la Consiliul Nord-Atlantic de la Bruxelles, 1994
48. 9 mai 1950 Declaraia Schuman
49. Ultimul discurs programatic despre viitorul UE a fost n 2000
50. Cooperarea consolidat. Ex: uro (unele state nu vor s adere, altele au prevzut n tratatul
de aderare adoptarea uro), Schengen
51. Paaportul nordic
52. OPT-OUT-uri: opteaz pentru o anumit aciune/domeniu, dar la restul stau afar; este o
formul diplomatic menit s lase mecanismul s mearg mai departe
53. Brzezinski sec XX a cunoscut 3 mari transformri: dupp Primul Rzboi Mondial ( de la
echilibrul european al puterii la principiul naionalitilor; au disprut imperiile); la
sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial (s-au format 2 super puteri), iar cea de-a treia
treia schimbare a fost antrenat de regimurile comuniste
54. Noiembrie 1991 aliana nvingtoare a Rzboiului Rece a rmas pe teren: sistemul
democratic. nvingtor ntr-un rzboi este cel care rmne pe cmpul de lupt la
sfritul acestuia. Cei care au pierdut au preluat sistemul celuilalt.
55. Tratatul Nord-Atlantic nu menioneaz nicieri cuvntul URSS
56. Noiembrie 1991 Conferina de la Madrid

32

Daniela Popescu
57. Noiembrie 1991 Roma, liderii NATO s-au ntlnit pentru a redefini UEO, CSCE, UE
(Comunitate European) i Consiliul Europei.
58. Noiembrie 1990 Carta de la Paris pentru o Nou Europ.
59. Martie 1990 confruntri inter-etnice la Trgu-Mure
60. 1993 Criteriile de la Copenhaga.
61. Legislatia primar a UE
Tratatul de la Paris (1951/1952) de instituire a CECO/Euroatom
-8 tari fondatoare
Tratatele de la Roma (1957/1958) de instituire CEE/Euroatom
-e inca in vigoare
Tratatul Bruxelles (1965/1967)
-de fuziune, stabileste institutiile comunitare unice pt cele 3 comunitati
Acordul de la Schengen (1985/1995)
Actul Unic European (1986/1987)
-Luxemburg si Haga
-dezvoltarea institutionala a comunitatilor europene
Tratatul de la Maastricht privind UE (1992/1993)
Tratatul de la Amsterdam (1997/1999)
-problematica de securitate, modul in care UE se raporteaza la drepturile omului
Tratatul de la Nisa (2001/2003)
-trebiua sa faca UE functionala dupa extindere
Tratatul de la Lisabona (2007/2009)
62. Franta si Olanda resping proiectul de Constitutie a UE.

63. Extinderea Uniunii Europene

1. Statele fondatoare: Frana, Germania, Italia, Benelux
-1951=CECO
-1957-Euroatom
2.Sunt 5 etape ale extinderii:
a.1973-Marea Britanie, Irlanda, Danemarca
b.1981-Grecia
c.1986-Spania si Portugalia
d.1995-Austria, Suedia, Finlanda
33

Daniela Popescu
e. 2004 :Lituania, Estonia, Letonia,Polonia, Ungaria, Cehia, Solvacia, Slovenia, Malta, Cipru
+ 2007 : Romania, Bulgaria.
-3. 2013: Croaia
-Tari candidate: Islanda, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Muntenegru, Turcia
-Tari potential candidate: Albania, Bosnia-Hertegovina, Kosovo (in virtutea rezolutiei 1244 a
Consiliului de Securitate ONU.

64. RI MEMBRE NATO:

4 aprilie 1949 - 12 tari fondatoare: SUA, Canada( tari nord-americane), Belgia,

Franta, Anglia, Olanda, Luxemburg (cele 5 de la Bruxelles), Islanda, Norvegia,

Danemarca ( 3 nordice), Italia, Portugalia-nedemocratica (2 mediteraneene)

1952: Grecia si Turcia

1955: Germania
1982: Spania
-Lrgirea mai ales dup 1996:
-22 iunie 1995- Romania deschide seria cererilor de aderare
1999: Cehia( ceruse aderare 17 ian 1996), Polonia(5 aprilie 1994- ceruse aderarea),

Ungaria (31 martie 1994 ceruse aderarea)

2004: Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Romania, Bulgaria

2009: Croaia, Albania (in urma summit-ului de la Bucuresti)

65. RI MEMBRE UEO din 1954:

1948: Belgia, Franta, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda
1954: Germania, Italia
1990: Portugalia, Spania
1995: Grecia

34

Daniela Popescu
II.

POLITIC EXTERN I DIPLOMAIE

SEMINAR: Mihail Dobre

1) Procesul de pace n Orientul Mijlociu planul Quartetului; probleme

actuale
-27 noiembrie 1947 Palestina sub mandatul britanicilor urma s fie divizat n dou
mandate: unul arab i unul evreiesc
-Israelul a pus n practic rezoluia ONU din noiembrie i a constituit statul Israel, ceea ce a
declanat un conflict cu cel arab pentru c nu s-a constituit i statul arab.
a) 1948 rzboi:
-Cinci state arabe, Egiptul, Iracul, Transiordania (Iordania), Libanul i Siria i Liga arab, prin
Armata Arab de Eliberare au invadat teritoriul acordat Statului Israel nou creat.
-Rzboiul s-a ncheiat cu un armistiiu semnat n 1949 ntre Egipt, Iordania, Liban, Siria i
Israel, care nu a fost urmat de tratate de pace i nu a pus capt conflictului arabo-israelian
b) Iunie 1967 Rzboiul de 6 zile
- a fost un conflict armat ntre Israel i aliana format din statele arabe Egipt, Iordania i
Siria. Acest rzboi a durat ntre 5 i 10 iunie 1967. n urma victoriei militare asupra coaliiei
arabe, Israelul a ocupat Fia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan i Cisiordania. Rzboiul de
ase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian.

5 iunie - Forele aeriene israeliene bombardeaz simultan, ncepnd de la ora

7.45, unsprezece baze aeriene egiptene, distrugnd astfel o mare parte din aviaia
militar a Egiptului.
6 iunie - Trupele israeliene ocup Fia Gaza. Uniti israeliene de tancuri
ptrund n Peninsula Sinai.
7 iunie - Israelul cucerete malul stng al Iordanului i partea de est a
Ierusalimului, care va fi anexat Israelului pe data de 27 iunie 1967.
8 iunie - Tancurile israeliene ajung pn la Canalul Suez, dei forele egiptene
erau mult superioare numeric celor israeliene n aceast zon de conflict. Egiptul
capituleaz.
9 iunie - Forele armate israeliene atac Siria i cuceresc dup lupte grele mare
parte din Platoul Golan, inclusiv oraul Quneitra (Al Qunaytirah'). Gamal Abdel Nasser,
preedintele Egiptului, i declar demisia, dar i va retrage peste o zi aceast declaraie,
n urma demonstraiilor masive n favoarea sa.
10 iunie - ncetarea ostilitilor. Dup rzboi, Israelul domin un teritoriu de
aproape patru ori mai mare dect la nceputul rzboiului. 400.000 palestinieni se
refugiaz n Iordania.

35

Daniela Popescu
c) Rzboiul de Iom Kipur (Ziua Ispirii, cea mai important zi de post evreiasc),
6-26 octombrie 1973:
n mare parte un rzboi de echilibru
a fost un conflict armat dintre Israel i o coaliie de naiuni arabe condus de Egipt i Siria,
a izbucnit printr-un atac surpriz conjugat egipteano-sirian, forele atacatoare traversnd
liniile de ncetare a focului din Peninsula Sinai i respectiv, de pe platoul Golan, teritorii
cucerite de Israel n Rzboiul de ase Zile.
Acordurile de la Camp David (17 septembrie 1978), care au fost semnate la scurt vreme
dup aceea, au dus la normalizarea relaiilor dintre Egipt i Israel i la recunoaterea,
pentru prima oar de ctre un stat arab, a Israelului. Egiptul, care se distanase deja de
Uniunea Sovietic, a prsit dup acest moment definitiv sfera de influena sovietic.
Rezoluia ONU 242 (1967) din 22 noiembrie 1967
-

S-a ajuns la un compromis

Principiul 1 al rezolutiei face referire la Israel pentru a se trage: Withdrawal of

Israel armed forces from territories occupied in the recent conflict

Principiul 2 face referire la recunoaterea statului Israel de ctre statele arabe:

Termination of all claims or states of belligerency and respect for and
acknowledgment of the sovereignty, territorial integrity and political
independence of every State in the area and their right to live in peace within
secure and recognized boundaries free from threats or acts of force;

n partea preambular nu este invocat art.7 al Cartei ONU

Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 339 (24 octombrie 1973)

-

prin care se cerea tuturor prilor acceptarea i respectarea ncetrii focului n condiiile
prevederilor Rezoluiei nr. 338. ncetarea focului nu a nsemnat i oprirea ciocnirilor de-a
lungul liniei frontului i nu a risipit tensiunea militar. Avnd armata a 3-a izolat, lipsit
de orice posibilitate de aprovizionare, egiptenii aveau o mare mas de oameni ostatic n
minile israelienilor.

Raportul Secretariatului General, 26560 (11 October 1993)

-

n anex este: Declaration of Principles on Interim Self-Government Arrangements:

Art. 1 : The aim of the Israeli-Palestinian negotiations within the current Middle East peace
process is, among other things, to establish a Palestinian Interim Self-Government Authority,
36

Daniela Popescu
the elected Council (the "Council"), for the Palestinian people in the West Bank and the Gaza
Strip, for a transitional period not exceeding five years, leading to a permanent settlement
based on Security Council resolutions 242 (1967) and 338 (1973). It is understood that the
interim arrangements are an integral part of the whole peace process and that the
negotiations on the permanent status will lead to the implementation of Security Council
resolutions 242 (1967) and 338 (1973).
Resoluia 1397 (2002) a Consiliului de Securitate
- SECURITY COUNCIL DEMANDS IMMEDIATE CESSATION OF ALL VIOLENCE IN
MIDDLE EAST; AFFIRMS VISION OF TWO STATES, ISRAEL AND PALESTINE
-1. Demands immediate cessation of all acts of violence, including all acts of terror,
provocation, incitement and destruction;
2. Calls upon the Israeli and Palestinian sides and their leaders to cooperate in the
implementation of the Tenet work plan and Mitchell Report recommendations with the aim of
resuming negotiations on a political settlement;
3. Expresses support for the efforts of the Secretary-General and others to assist the
parties to halt the violence and to resume the peace process;
4. Decides to remain seized of the matter.
Resolution 1515 (2003) a Consiliului de Securitate
-Reiterating the demand for an immediate cessation of all acts of violence, including all acts
of terrorism, provocation, incitement and destruction
-Welcoming and encouraging the diplomatic efforts of the international Quartet
and others,
1. Endorses the Quartet Performance-based Roadmap to a Permanent Two- State Solution to
the Israeli-Palestinian Conflict (S/2003/529);
2. Calls on the parties to fulfil their obligations under the Roadmap in cooperation with the
Quartet and to achieve the vision of two States living side by side in peace and security;
3. Decides to remain seized of the matter.
Resolution 1850 (2008) a Consiliului de Securitate
Noting also that lasting peace can only be based on an enduring commitment
to mutual recognition, freedom from violence, incitement, and terror, and the two-State
solution, building upon previous agreements and obligations,
Noting the importance of the 2002 Arab Peace Initiative
5. Urges an intensification of diplomatic efforts to foster in parallel with
37

Daniela Popescu
progress in the bilateral process mutual recognition and peaceful coexistence
between all States in the region in the context of achieving a comprehensive, just and lasting
peace in the Middle East;
Letter dated 7 May 2003 from the Secretary-General addressed to the President
of the Security Council, Kofi A. Annan (SG 259/2003)
Road Map:
Faza 1: Sfritul terorii i a violene, revenirea la normal a vieii
palestiniene i construirea insituiilor palestiniene n prezent: ncetarea
focului de ctre palestinieni, demersuri pentru o constituie
Faza 2: Tranziia (iunie-decembrie 2003): alegeri, obiectivul ar pute fi
crearea unui stat palestinian independent
Faza 3: Permanent Status Agreement i sfritul conflictului israelianopalestinian: 2004-2005: negocieri ntre cele dou
Resolution 1860 (2009)a Consiliului de Securitate
-Security Council for calls for immediate, durable, fully respected ceasefire
-In Gaza leading to full withdrawal of Israeli forces
- Stressing that the Gaza Strip constitutes an integral part of the territory occupied in 1967
and will be a part of the Palestinian state
- Expressing grave concern also at the deepening humanitarian crisis in Gaza
-3. Welcomes the initiatives aimed at creating and opening humanitarian corridors and other
mechanisms for the sustained delivery of humanitarian aid;
Quartetul Orientului Mijlociu, 23 septembrie 2011
ONU (Ban Ki-moon), Rusia( Sergey Lavrov), SUA( Hillary Rodham Clinton), UE
(High Representative for Foreign Affairs and Security Policy Catherine Ashton), la
New York
propune negocieri ntre cele 2 pri urmnd anumii pai: consultri privind
negocierile timp de o lun, prile vor veni cu propuneri privind teritoriul i
securitatea
Discursul Palestinei (preedintele statului palestinian, Mahmoud Abbas) la
Adunarea General a ONU din 26 septembrie 2013:

38

Daniela Popescu
Palestine refused to entertain transitional or interim agreements that could
become eternalized, and aimed instead for a permanent and comprehensive
peace treaty; The hour of freedom for the Palestinian people has rung. The
hour of peace has rung.

Discursul Israelului (premierul Benjamin Netanyahu) la Adunarea General a

ONU din 1 octombrie 2013:
Though he praised Irans democracy, the regime executed political dissidents by the
hundreds, jailed them by the thousands and had participated directly in murdering and
massacring tens of thousands of men, women and children in Syria.; To stop the threat
diplomatically, he said, Iran must cease all uranium enrichment, remove the stockpiles of
enriched uranium from its territory, dismantle the infrastructure for nuclear breakout
capability, stop all work on its heavy water reactor and cease production of plutonium.
Those steps would end Irans nuclear weapons programme and eliminate its breakout
capability, he said, adding that the international community must keep up the sanctions
and strengthen them if necessary.

Nota Bene:
Octombrie 1944 Acordul de procentaj
Prima mari, de dup prima luni a lunii noiembrie n SUA sunt alegeri (pentru a venita 1
noiembrie cnd se oamgiaz ziua tuturor morilor)
1956 revoluia din Ungaria
1956 echipa maghiar de polo a ctigat n faa ruilor la olimpiada de la Melbourne.
Toamna 1956 rzboi: naionalizarea Suezului de ctre egipteni; franco-britanicilor li s-a
alturat Israelul:
- criza politico-militar a izbucnit ca urmare direct a hotrrii lui Gamal Abdul Naser din 26
iulie 1956 de a naionaliza Canalul Suez, respectiv respingerea ofertei americano-britanice de
a construi barajul de la Assuan. La 29 octombrie 1955, au fost parautate uniti de elit
engleze i franceze lng oraele Port Said, Port Suez i Ismaelia, pe malul african al
canalului iar Zahal-ul (armata israelian) a spulberat n 5 zile rezistena armatei egiptene i a
ocupat, n totalitate, Peninsula Sinai, oprindu-se pe malul estic al canalului.
- atacarea Egiptului de ctre Frana i Marea Britanie - pentru redobndirea controlului
asupra Canalului Suez - i Israel, care cerea ncetarea atacurilor unitilor neregulate egiptene
"fadaiun" contra coloniilor i populaiei civile israeliene, precum i respectarea dreptului la
navigaie a vaselor israeliene prin Canalul de Suez.

39

Daniela Popescu
1964 a fost nfiinat Organizaia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) iar n 1965 au fost
comise primele acte de terorism ale micrii Fatah
Spargerea lumii arabe prin recunoaterea Israelului de ctre Egipt (1978)
Rezoluia din Cipru reafirm rezoluia din 1967
n prezent dou state arabe recunosc Israelul: Egipt i Iordania (1964)

2) Criza din Siria i reacia ONU

Revoluia din Siria a izbucnit la nceputul anului 2011 pe fondul cderii regimurilor
militare autoritare din Tunisia (Ben Ali) i Egipt (Hosni Mubarak).
26 ianuarie 2011 - demonstraii antiguvernamentale. Ca parte a valurilor de demonstraii
antiguvernamentale i revoluii din rile arabe, protestatarii din Siria cer libertate politic,
manifesteaz mpotriva sistemului dictatorial uni-partinic perpetuat n timpul conducerii
rii de ctre preedinii Hafez i dr.Bashar al-Assad, mpotriva hegemoniei membrilor
sectei alawite, apropiai de familia Assad, n guvern i conducerea armatei i a organelor
de securitate, mpotriva omajului, a corupiei i a nclcrii drepturilor omului n ar.
Manifestaiile i actele de rscoal s-au extins n ntreaga ar, la ele participnd
musulmani sunii (care reprezint circa 73% din populaia Siriei) religioi i laici, i
membri ai minoritilor, mai ales kurzi (i ei, musulmani sunii, dar nu arabi).
23 martie 2011: Numit i Miercurea Sngeroas deoarece forele regimului deschid
focul asupra civililor n provincia Daraa
3-4 iunie 2011: Zeci de mii de sirieni protesteaz n Hama eveniment care este cunoscut
sub numele de Vinerea Copiilor Libertii, n care sunt ucise aproximativ 70 de
persoane de ctre forele militare ale regimului. Armata regimului asediaz oraul Gisr
ash-Shughur din provincia Idlib, iar numrul revoluionarilor rnii mortal n aceast
altercaie atinge 40. nmulirea atacurilor i determin pe civili s se refugieze n Turcia i
Liban
Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 2042 (2012)
Condemning the widespread violations of human rights by the Syrian
authorities, as well as any human rights abuses by armed groups
Underlines the importance attached by the Envoy to the withdrawal of all
Syrian Government troops and heavy weapons from population centres to
their barracks to facilitate a sustained cessation of violence;
40

Daniela Popescu
Decides to authorize an advance team of up to 30 unarmed military observers
to liaise with the parties and to begin to report on the implementation of a full
cessation of armed violence in all its forms by all parties, pending the
deployment of the mission referred to in paragraph 5 and calls upon the
Syrian Government and all other parties to ensure that the advance team is
able to carry out its functions according to the terms set forth in paragraph 6;

Six-Point Proposal of the Joint Special Envoy of the United Nations and the League of Arab
States
(1) commit to work with the Envoy in an inclusive Syrian-led political process to address the
legitimate aspirations and concerns of the Syrian people, and, to this end, commit to appoint an empowered
interlocutor when invited to do so by the Envoy;
(2) commit to stop the fighting and achieve urgently an effective United Nations supervised
cessation of armed violence in all its forms by all parties to protect civilians and stabilize the country;
To this end, the Syrian Government should immediately cease troop movements towards, and end
the use of heavy weapons in, population centres, and begin pullback of military concentrations in and around
population centres;
As these actions are being taken on the ground, the Syrian Government should work with the Envoy
to bring about a sustained cessation of armed violence in all its forms by all parties with an effective United
Nations supervision mechanism.
Similar commitments would be sought by the Envoy from the opposition and all relevant elements
to stop the fighting and work with him to bring about a sustained cessation of armed violence in all its forms
by all parties with an effective United Nations supervision mechanism;
(3) ensure timely provision of humanitarian assistance to all areas affected by the fighting, and
to this end, as immediate steps, to accept and implement a daily two hour humanitarian pause and to
coordinate exact time and modalities of the daily pause through an efficient mechanism, including at
local level;
(4) intensify the pace and scale of release of arbitrarily detained persons, including especially
vulnerable categories of persons, and persons involved in peaceful political activities, provide without
delay through appropriate channels a list of all places in which such persons are being detained,
immediately begin organizing access to such locations and through appropriate channels respond
promptly to all written requests for information, access or release regarding such persons;
(5) ensure freedom of movement throughout the country for journalists and a non-discriminatory
visa policy for them;
(6) respect freedom of association and the right to demonstrate peacefully as legally guaranteed.

Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 2043 (2012)

Pentru

a monitoriza ncetarea violenei, implementarea unei misiuni de

supervizare timp de 90 zile: UNSMIS: 300 de observatori militari nenarmai

41

Daniela Popescu

Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 2118 (2013)

Folosirea armelor chimice oriunde este o ameninare la adresa pcii i securitii
internaionale
Consiliul a interzis Siriei folosirea, dezvoltarea, producerea sau reinerea armelor
chimice sau transferul lor ctre alte state
Deeply outraged by the use of chemical weapons on 21 August 2013 in Rif Damascus, as
concluded in the Missions report, condemning the killing of civilians that resulted from it,
affirming that the use of chemical weapons constitutes a serious violation of international law,
and stressing that those responsible for any use of chemical weapons must be held accountable,
Stressing that the only solution to the current crisis in the Syrian Arab Republic is through an
inclusive and Syrian-led political process based on the Geneva Communiqu of 30 June 2012,
and emphasising the need to convene the international conference on Syria as soon as possible,

Determining that the use of chemical weapons in the Syrian Arab Republic constitutes a threat
to international peace and security,

Underscoring that Member States are obligated under Article 25 of the Charter of the United
Nations to accept and carry out the Council's decisions,
3. Endorses the decision of the OPCW Executive Council 27 September 2013, which contains
special procedures for the expeditious destruction of the Syrian Arab Republics chemical
weapons programme and stringent verification thereof and calls for its full implementation in the
most expedient and safest manner
19. Demands that non-State actors not develop, acquire, manufacture, possess, transport,
transfer or use nuclear, chemical or biological weapons and their means of delivery, and calls
upon all Member States, in particular Member States neighbouring the Syrian Arab Republic, to
report any actions inconsistent with this paragraph to the Security Council immediately;

Action Group for Syria Final Communiqu, 30.06.2012.

Comunicatul de la Geneva, 30 iunie 2012
Esena ine de tranziia politic
Pai

clari

privind

tranziia:

stabilirea

unei

structuri

tranzitorii

de

guvernarestructur provizorie: ar putea include att membri din opoziie ct i

membri din actualul guvern; mecanism ce va fi format pe baza consenului:
The establishment of a transitional governing body which can establish a neutral environment in
which the transition can take place. That means that the transitional governing body would
exercise full executive powers. It could include members of the present government and the
opposition and other groups and shall be formed on the basis of mutual consent

Nota Bene:
Cazul Siriei nu a putut fi soluionat datorit nenelegerilor dintre membrii Consiliului
de Securitate
Trimisul special comun, Kofi Annan elaboreaz Planul n 6 puncte (incetarea focului,
a violenei i trimiterea unor misiuni de supervizare)
42

Daniela Popescu
Liga Arab a decis ca la ntrunirile ei, Siria s fie reprezentat de opoziie i nu
actualul guvern al lui Bassar
Siria e un receptor de armament sovietic; e singura baz militar ruseasc n Orientul
Mijlociu i de aceea Rusia nu accept implicarea Consiliului de Securitate. La fel si
China care consider nedreapt intervenia n treburile interne ale altuit stat,
argumentul Chinei ine de o chestiune principial, iar la Rusia de una geopolitic
3) Rzboiul din Golf (1990)

La 2-4 august 1990, sub pretextul c deine drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul,
condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat.

Consiliul de Securitate acioneaz n baza art.39-40 ale Cartei ONU

-ONU a condamnat agresiunea i a instituit un embargo commercial mpotriva Irakului i, fa

de refuzul Bagdadului de a-i retrage trupele: Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 661
(1990)
-

17 ianuarie -28 februarie 1991 - "Furtun n deert: grosul forelor aeriene fiind asigurat
de SUA: Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 678(1990)

27 februarie, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rmas sub un regim de sanciuni i de
control al O.N.U, existnd indicii c autoritile de la Bagdad fabric n secret arme
bacteriologice i chimice.

decembrie 1998 -"Vulpea deertului": Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele

de control a determinat aciunea de pedepsire americano-englez (bombardamentele
aeriene), din decembrie 1998 (Operaiunea "Vulpea deertului").
Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 660 (1990)
-2 august 1990
Consiliul de Securitate,
-alarmat de invazia Kuweitului de ctre forele irakiene....
-acionnd n baza art.39-40 ale Cartei ONU...
-condamn invazia Irackului n Kuweit...
-cere retragerea imediat i necondiionat a forelor..cheam la negocieri...

43

Daniela Popescu
Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 661 (1990)
6 august 1990
Sanciuni economice
Consiliul de Securitate,
-ngrijorat c rezoluia anterioar nu a fost implementat i invazia continu...
-acionnd sub cap. VII al Cartei, (...)statele ar trebui s evite importul
produselor de consum i a altor produse originare din Irack sau Kuweit,(...)
vnzarea sau aprovizionarea acestor teritorii cu bunuri, incluznd arme sau
echipament militar
Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 678 (1990)
29 noiembrie 1990
Rezoluie explicit de legitimare a forei
Consiliul autorizeaz statele s foloseasc toate mijloacele necesare pentru
a implementa toate rezoluiile anterioare
Consiliul de Securitate,
-1. Cere Irackului s implementeze rezoluiile i decide, n timp ce i
menine deciziile, to allow Iraq one final opportunity, as a pause of
goodwill, to do so acord o pauz de bun voin
-2. Authorizes Member States co-operating with the Gouvernment of
Kuweit, unless Iraq on or before 15 January 1991 fully implements, as set
fourth in paragraph 1 above, the above-mentioned resolutions, to use all
necessary means to uphold and implement resolutions (...)
Art. 2 este unic n istoria rezoluiilor Consiliului pentru c
legitimeaz folosirea forei
-3. Requests all States to provide appropriate support for the actions
undertaken in pursuance of paragraph 2 above toate statele
-4. Request the States concerned to keep the Security Council regularly
informed on the progress of the actions...statele interesate, adic cele
care se implicau n folosirea forei Desert storm

44

Daniela Popescu
Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 686 (1991)
Consiliul de Securitate,
Taking note of the letters of the Foreign Minister of Iraq confirming Iraq's
agreement to comply fully with all of the resolutions noted above (S/22275), and
stating its intention to release prisoners of war immediately (S/22273)...
Acting under Chapter VII of the Charter,
1. Affirms that all twelve resolutions noted above continue to have full f orceand
effect;
2. Demands that Iraq implement its acceptance of all twelve resolutions noted above
and in particular that Iraq:
(a) Rescind immediately its actions purporting to annex Kuwait;
(b) Accept in principle its liability for any loss, damage, or injury arising in regard to
Kuwait and third States, and their nationals and corporations, as a result of the
invasion and illegal occupation of Kuwait by Iraq

Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 687 (1991)

Rezoluia 687 impune obligaii i ndatoriri care intervin n treburile interne ale
Irackului.
rezoluia pentru ncetarea focului (687/1991, cea mai lung adoptat vreodat
de Consiliu)
-referire la acordul dintre cele dou semnat la 4 octombrie 1963
Recalling also that Iraq has signed the Convention on the Prohibition of the
Development, Production and Stockpiling of Bacteriological (Biological) and Toxin
Weapons and on Their Destruction, of 10 April 1972...
Invites Iraq to reaffirm unconditionally its obligations under the Geneva Protocol for
the Prohibition of the Use in War of Asphyxiating, Poisonous or Other Gases, and of
Bacteriological Methods of Warfare, signed at Geneva on 17 June 1925, and to ratify
the Convention on the Prohibition of the Development, Production and Stockpiling of
Bacteriological (Biological) and Toxin Weapons and on Their Destruction, of 10 April
1972

Rezoluia Consiliului de Securitate ONU nr. 688 (1991)

Referitoare la interveniile umanitare
Rezoluia 688 impune obligaii i ndatoriri care intervin n treburile interne
ale Irackului.
Gravely concerned by the repression of the Iraqi civilian population in many parts
of Iraq, including most recently in Kurdish populated areas, which led to a massive

45

Daniela Popescu
flow of refugees towards and across international frontiers and to cross-border
incursions, which threaten international peace and security in the region,....
1.Condemns the repression of the Iraqi civilian population in many parts of Iraq,
including most recently in Kurdish populated areas, the consequences of which
threaten international peace and security in the region
6. Appeals to all Member States and to all humanitarian organizations to contribute
to these humanitarian relief efforts;

Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 1248 (1999)

17 decembrie 1999
Recalling the goal of establishing in the Middle East a zone free from weapons of
mass destruction and all missiles for their delivery and the objective of a global ban
on chemical weapons as referred to in paragraph 14 of resolution 687 (1991),
Concerned at the humanitarian situation in Iraq, and determined to improve that
situation,
Recalling that in its resolutions 686 (1991) and 687 (1991) the Council demanded
that Iraq return in the shortest possible time all Kuwaiti property it had seized, and
noting with regret that Iraq has still not complied fully with this demand,
Decides to establish, as a subsidiary body of the Council, the United Nations
Monitoring, Verification and Inspection Commission (UNMOVIC) which replaces the
Special Commission established pursuant to paragraph 9 (b) of resolution 687
(1991);
Decides that the Government of Iraq shall be liable for the full costs of UNMOVIC
and the IAEA in relation to their work under this and other related resolutions on Iraq
19. Encourages Member States and international organizations to provide
supplementary humanitarian assistance to Iraq and published material of an
educational character to Iraq;

Marjorie Ann Browne, The United Nations Security Council Its role in the Iraq
crisis, 18 martie 2003
1945-1999 cuvntul for a fost folosit de 4 ori de ctre Consiului de Securitate
All means necessary nu nseamn neaprat folosirea forei
4 situaii nainte de 1990 n care Consiliul a autorizat folosirea forei: rzboiul corean
(rez.161A/1961), rzboiul civil din Congo (rez.169/1961), i prin Rezoluia 221(1966)
cnd Marea Britanei a fost autorizat s foloseasc fora la sosirea n Beira a vaselor
care se considerea c duc petrol ctre Rhodesia
Consiliul a autorizat 4 operaiuni de meninere a pcii sub comanda ONU prin folosirea
forei: ONUC (U.N Operation in Congo), UNOSOM II (U.N Operation in Somalia),
UNPROFOR (U.N Protection Force n Bosnia-Heregovina) UNPROFOR (U.N
Protection Force n Croaia)
Consiliul a autorizat 6 operaini de coaliie cu folosirea forei, dar nu sub comanda
ONU, ci

46

Daniela Popescu
-sub comanda SUA: rzboiul din Golf (coaliia naiunilor asistnd Kuweit) i forele
multinaionale din Haiti
-sub comanda Franei: operaiunea Turqoise n Ruwanda
-sub comanda NATO: operaiunile din Bosnia pentru implementarea Acordurilor
Dayton: operaiunile IFOR (Implementation Force) i SFOR (Stabilization Force)
2 august-31 decembrie 1990, Consiliul a adoptat 12 rezoluii care au aplicat progresiv
elemente ale cap. VII din Cart: nti a condamnat invazia, a cerut Irackului retragerea,
apoi a impus sanciuni economice. Dup nerespectarea acestora a autorizat folosirea
forei pentr a asigura implementarea sanciunilor
1991: adoptate 12 rezoluii care impun Irackului o serie de obligaii: rezoluia pentru
ncetarea focului (687/1991, cea mai lung adoptat vreodat de Consiliu), misiunea de
supraveghere a ONU n Irack-Kuweit, rezoluii privind armele de distrugere n mas,
retrocedarea proprietilor Kuweitului, reparaii, sanciuni: embargoul armelor, privind
exportul de petrol. Rezoluia 688/1991 privind ajutorul umanitar.
Rezoluiile 687-688 impun obligaii i ndatoriri care intervin n treburile interne ale
Irackului.
1992-31 decembrie 2002: 32 rezoluii privind Irackul
Misiuni UNMOVIC i IAEA
17 martie

2003, secretarul general Kofi Annan, anun Consiliul c a autorizat

retragerea personalului ONU rmas n Irack

Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 1441 (2002)

Deploring further that Iraq repeatedly obstructed immediate, unconditional, and unrestricted
access to sites designated by the United Nations Special Commission (UNSCOM) and the
International Atomic Energy Agency (IAEA), failed to cooperate fully and unconditionally
with UNSCOM and IAEA weapons inspectors, as required by resolution 687 (1991), and
ultimately ceased all cooperation with UNSCOM and the IAEA in 1998
2. Decides, while acknowledging paragraph 1 above, to afford Iraq, by this resolution, a final
opportunity to comply with its disarmament obligations under relevant resolutions of the
Council; and accordingly decides to set up an enhanced inspection regime with the aim of
bringing to full and verified completion the disarmament process established by resolution
687 (1991) and subsequent resolutions of the Council;

47

Daniela Popescu
Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 1483 (2003)
7. Decides that all Member States shall take appropriate steps to facilitate
the safe return to Iraqi institutions of Iraqi cultural property and other items of
archaeological, historical, cultural, rare scientific, and religious importance illegally
removed from the Iraq National Museum, the National Library, and other locations
in Iraq since the adoption of resolution 661 (1990) of 6 August 1990, including by
establishing a prohibition on trade in or transfer of such items and items with respect
to which reasonable suspicion exists that they have been illegally removed, and
calls upon the United Nations Educational, Scientific, and Cultural Organization,
Interpol, and other international organizations, as appropriate, to assist in the
implementation of this paragraph

Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 1546 (2004)

Welcoming the beginning of a new phase in Iraqs transition to a democratically elected
government, and looking forward to the end of the occupation and the assumption of full
responsibility and authority by a fully sovereign and independent Interim Government of
Iraq by 30 June 2004
7. Decides that in implementing, as circumstances permit, their mandate to assist the
Iraqi people and government, the Special Representative of the Secretary- General and
the United Nations Assistance Mission for Iraq (UNAMI), as requested by the
Government of Iraq, shall:
(a) play a leading role to:
(i) assist in the convening, during the month of July 2004, of a national conference to
select a Consultative Council;
(ii) advise and support the Independent Electoral Commission of Iraq, as well as the
Interim Government of Iraq and the Transitional National Assembly, on the process
for holding elections

Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 1546 (2004)

15 decembrie 2010
4. Authorizes the Secretary-General to ensure that 20 million United States dollars of
the Iraq Account are retained in the escrow account until 31 December 2016,
exclusively for the expenses of the United Nations related to the orderly termination
of the residual activities of the Program

48

Daniela Popescu
Rezoluia Consiliului de Securitate nr. 2107 (2013)
The Security Council today decided to remove Iraq from its obligations under Chapter
VII of the United Nations Charter concerning the return of Kuwaiti and third-State
nationals or their remains and their property seized by Iraqs former regime during its
1990 invasion of Kuwait.
Recognizing that the situation that now exists in Iraq is significantly different from
that which existed at the time of the adoption of resolution 661 (1990), and further
recognizing the importance of Iraq achieving international standing equal to that
which it held prior to the adoption of resolution 661 (1990)

Nota Bene:
nclcarea pcii i securitii de ctre Irack
1 august Saddam s-a ntlnit cu ambasadoarea americanfix cu o zi nainte de
invazia n Kuweit
Att Kuweit ct i Irack erau n relaii bune cu americanii
Petrolul a avut un rol important n invazie
Discursul lui Bush din septembrie 1990vorbea de o nou ordine mondial pentru c
lumea se gsea ntr-un moment de turnur: sfritul Rzboiului Rece; reaezarea
raporturilor dintre puteri: lumea capitalist vs. cea comunist + ceilali

lumea I

lumea II,

lumea III

care dispare dup cderea comunismului,

aceste state s-au dus spre centru-periferie
NATO s-a dus acolo unde democraia a artat c se extinde
Cel mai mare pericol al democraiei este demagogia, dar i populismul
Rezoluia 687(1990): China nu s-a putut abine sau pronuna pentru aplicarea
rezoluiei pentru c SUA i URSS participau; n plus fusese o micare de condamnare
a Chinei la nivel internaional
Rezoluia 688(1991): este nceput de doctrin pentru interveniile umanitare.
17 iunie 1925 Protocolul de la Geneva: interzice folosirea gazelr toxice
11 ianuarie 1989, Paris obiectivul universal de eliminare a armelor chimice i
biologice

49

Daniela Popescu
4 octombrie 1963 Irack i Kuweit, ca state independente, au semnat la Bagdad,
Agreed Minutes Between the State of Kuwait and the Republic of Iraq Regarding the
Restoration of Friendly Relations, Recognition and Related Matters.
4) Criza iugoslav Rzboiul din Bosnia (1992-1995)

Rzboaiele din perioada destrmrii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

1. Rzboiul din Slovenia (1991)
2. Rzboiul Croat de Independen (1991-1995)
3. Rzboiul Bosniac (1992-1995)
Bombardarea NATO n Bosnia i Heregovina (1995)
Rzboaiele din zonele populate de albanezi:
1. Rzboiul din Kosovo (1998 - 1999)
Bombardarea NATO n R.F. Iugoslavia (1999)
2. Conflictul din Sudul Serbiei (2000-2001)
3. Conflictul din Macedonia (2001)
- Criza economic a accentuat discrepanele dintre nivelul de eficien i de bunstare
existent n republicile industrializate din nordul Iugoslaviei (Croaia i Slovenia) i cele
sudice, beneficiare ale unei nzestrri tehnologice mult mai sczute (Macedonia, Muntenegru)
- n 1991, criza intern a intrat ntr-un punct critic o dat cu refuzul Serbiei de a accepta
preluarea preedeniei colective de ctre reprezentatul Croaiei, Stipe Mesici i astfel
tendintele secesioniste ale Croaiei i Sloveniei au intrat ntr-un proces ireversibil. (Mihail
Dobre, Romnia la sfritul Rzboiului Rece, p. 225)
- Proclamarea independenei Bosniei-Heregovinei recunoscut de Comunitatea European
la 7 aprilie 1992, a dus la mutarea centrului de greutate al conflictului pe teritoriul ei.
Datorit aezrii sale georgrafice ntre Serbia i Croaia, Bosnia reprezenta cheia problemei
srbo-croate. n timp ce pentru Serbia dispariia acestei republici ar fi permis asigurarea
legturii teritoriale cu zonele locuite de srbi din Croaia i Bosnia-Heregovina, permind
astfel crearea Serbiei Mari, pentru Croaia, controlul asupra regiunilor croate din Bosnia
ar fi uurat supravegherea coastei dalmate i, eventual, ar fi putut face acceptabil o
nelegere cu Serbia asupra teritoriilor sale locuite de srbi. (Mihail Dobre, Romnia la
sfritul Rzboiului Rece, p. 228)
-

Iunie 1991 i proclam independena Croaia i Slovenia

50

Daniela Popescu
-

8 septembrie 1991, prin referendum, Macedonia (unde triesc muli srbi) i

proclam independena; nu face parte din motenirea istoric a srbilor i se
dezintereseaz de ea

15 octombrie 1991 Bosnia i proclam independena

5 i 6 aprilie 1992: Ultima manifestaie de proporii pentru pace la Sarajevo. Forele srbe
din Bosnia, echipate de armata iugoslav (JNA) controlat de Belgrad, iau poziii n
zonele nalte din Sarajevo i lanseaz un asediu care avea s dureze de-a lungul ntregului
conflict, provocnd moartea a peste 10.000 de persoane.

6 aprilie 1992: CEE (n prezent Uniunea European) recunoate Bosnia.

7 aprilie 1992: ONU decide s trimit o for format din 14.000 de persoane n fosta
Iugoslavie (FORPRONU).

22 mai 1992: Admiterea Bosniei-Heregovina n ONU.

3 iulie 1992: Proclamarea unui "stat" croat Herceg-Bosna.

25 martie 1993: Musulmanii i croaii semneaz planul de pace Vance-Owen, respins de

srbii din Bosnia.

12 aprilie 1993: NATO declaneaz operaiunea "Deny Flight" pentru a impune

respectarea zonei de interdicie aerian decretat de ONU la 9 octombrie 1992.

7 mai 1993: Dup Srebrenia la 21 aprilie, ONU creeaz alte cinci "zone de securitate", la
Sarajevo, Tuzla, Zepa, Gorazde i Bihac.

20 august 1993: Planul de pace Owen/Stoltenberg, respins de musulmani

9 februarie 1994: Acord de ncetare a focului la Sarajevo, crearea unei zone de interdicie
a armelor grele n jurul oraului de ctre ONU, cu ultimatum al NATO mpotriva srbilor.

28 februarie 1994: Primul atac aerian al NATO, n cursul cruia patru avioane srbe au
fost doborte

4 august 1994 se reiau luptele; bosniacii desfoar o ofensiv victorioas la Bihaci;

ora recucerit de srbi la sfritul anului

25-26 mai 1995 raiduri aeriene ale NATO ca rspuns la bombardamentele srbilor
asupra populaiei civile din zonele de securitate. Srbii din Bosnia iau ostatici sute de
membri ai personalului ONU, dintre care 400 de membri ai Ctilor Albastre, iar n
schimbul eliberrii lor cer oprirea bombardamentelor NATO, ultimii fiind eliberai abia la
18 iunie

11 Iulie 1995 srbii recuceresc oraul Srebenia, circa 8.000 de musulmani fiind ucii

30 august 1995: nceputul celor 14 zile de raiduri aeriene ale NATO (operaiunea
"Deliberate force") mpotriva unor obiective srbe din Bosnia.
51

Daniela Popescu
-

14 septembrie 1995: Acord ONU/srbi bosnieci pentru a scoate de sub izolare Sarajevo.

12 octombrie 1995: Intrarea n vigoare a unui acord de ncetare a focului de 60 de zile, pe

ntreg teritoriul Bosniei, obinut de Washington.

14 decembrie 1995, Paris semnarea acordului de pace:

ncetarea conflictului prin medierea american
Bosnia devine o republic unic, unde sunt grupate 2 entiti: federaia croatobosniac i repbublica srb. Ea cuprinde 3 naionaliti: srbi, croai, bosniaci
musulmani.

Acordul Dayton, Septembrie-noiembrie 1991

Art2.The Parties welcome and endorse the arrangements that have been made concerning
the military aspects of the peace settlement and aspects of regional stabilization...
Art.3 The Parties welcome and endorse the arrangements that have been made concerning
the boundary demarcation between the two Entities, the Federation of Bosnia and
Herzegovina and Republika Srpska, as set forth in the Agreement at Annex 2
Art.4 The Parties welcome and endorse the elections program for Bosnia and
Herzegovina
The Parties welcome and endorse the arrangements that have been made concerning the
establishment of an arbitration tribunal, a Commission on Human Rights, a Commission
on Refugees and Displaced Persons, a Commission to Preserve National Monuments, and
Bosnia and Herzegovina Public Corporations
Art.10 The Federal Republic of Yugoslavia and the Republic of Bosnia and Herzegovina
recognize each other as sovereign independent States within their international borders.
Further aspects of their mutual recognition will be subject to subsequent discussions

Rezoluia Consiliului de Securitate 713 (1991)

Strongly urges all parties to abide strictly by the cease-fire agreements of 17
September 1991 and 22 September 1991;
Appeals urgently to and encourages all parties to settle their disputes peacefully and
through negotiation at the Conference on Yugoslavia, including through the
mechanisms set forth within it;
Decides, under Chapter VII of the Charter of the United Nations, that all States shall,
for the purposes of establishing peace and stability inYugoslavia, immediately
implement a general and complete embargo on all deliveries of weapons and military
equipment to Yugoslavia until the Security Council decides otherwise following
consultation between the Secretary-General and the Government of Yugoslavia;
Calls on all States to refrain from any action which might contribute to increasing
tension and to impeding or delaying a peaceful and negotiated outcome to the conflict
in Yugoslavia, which would permit all Yugoslavs to decide upon and to construct their
52

Daniela Popescu
future in peaceAlarmed by the violations of the cease-fire and the continuation of the
fighting,

Rezoluia Consiliului de Securitate 757 (1992)

Embargou asupra comerului cu Iugoslavia
Deploring the fact that the demands in resolution 752 (1992) have not been complied with,
including its demands:
- that all parties and others concerned in Bosnia and Herzegovina stop the fighting
immediately,
- that all forms of interference from outside Bosnia and Herzegovina cease immediately,
- that Bosnia and Herzegovina's neighbours take swift action to end all interference and
respect the territorial integrity of Bosnia and Herzegovina,
Deeply concerned that those United Nations Protection Force (UNPROFOR) personnel
remaining in Sarajevo have been subjected to deliberate mortar and small-arms fire, and
the United Nations Military Observers deployed in the Mostar region have had to be
withdrawn
Deeply concerned also at developments in Croatia, including persistent cease-fire
violations and the continued expulsion of non-Serb civilians, and at the obstruction of and
lack of cooperation with UNPROFOR in other parts of Croatia
Decides that all States shall prevent: (a) The import into their territories of all
commodities and products originating in the Federal Republic of Yugoslavia (Serbia and
Montenegro) exported therefrom after the date of the present resolution;

Rezoluia Consiliului de Securitate 1201 (1995)

22 nov. 1995
Decides that the embargo on deliveries of weapons and
military equipment imposed by resolution 713 (1991) shall
be terminated as follows, beginning from the day the
Secretary-General submits to the Council a report stating
that the Republic of Bosnia and Herzegovina, the Republic
of Croatia and the Federal Republic of Yugoslavia have
formally signed the Peace Agreement

Rezoluia Consiliului de Securitate 1031 (1995)

Reaffirms its resolutions
concerning compliance with
international humanitarian law in the former Yugoslavia,
reaffirms also that all States shall cooperate fully with
the International Tribunal for the Former Yugoslavia and
its organs in accordance with the provisions of resolution
827(1993) of 25 May 1993 and the Statute of the
International Tribunal, and shall comply with requests for
assistance or orders issued by a Trial Chamber under
article 29 of the Statute, and calls upon them to allow the
establishment of offices of the Tribunal;
53

Daniela Popescu

Rezoluia Consiliului de Securitate 2074 (2012)

Further recalling the confirmation by the Presidency of Bosnia and Herzegovina, on
behalf of Bosnia and Herzegovina, including its constituent entities, of the arrangements
for EUFOR ALTHEA and the NATO Headquarters presence (S/2004/917),
Welcoming the European Unions increased engagement and reinforced role in Bosnia
and Herzegovina and the continued engagement of NATO
Reaffirms its intention to keep implementation of the Peace Agreement and the situation
in Bosnia and Herzegovina under close review
Authorizes the Member States acting through or in cooperation with the EU to establish
for a further period of 12 months, starting from the date of the adoption of this
resolution, a multinational stabilization force (EUFOR ALTHEA) as a legal successor to
SFOR under unified command and control, which will fulfil its missions

Nota Bene:
Bosnie: une defaite pour l`Europe ( Le Figaro, 29.XI.1995)
Bosnia a fost o nfrngere a Europeireferire la Acordul Dayton
Septembrie-noiembrie 1991 Conferina de pace Acordul Dayton (Ohio):
acord de pace global pentru Bosnia, de ctre preedinii bosniac Alija Izetbegovici,
croat Franjo Tudjman i srb Slobodan Miloevici
care a fost respins de srbi
presupun i o constituie pentru Bosnia
Concomitent au loc destrmarea URSS i summit-ul NATO
Aprilie 1992 are loc un referendum, populaia a votat pentru independen: musulmanii
(40%) i croaii (20%) au votat pentru independen, iar srbii (30%) mpotriv.
Purificarea etnic; erau gonii cei considerai minoritari
Regimul de sanciune: nu recunoteau crearea noului stat
Rezoluia 757: restricii privind competiiile sportive
Cnd francezii vorbesc despre Europa se refer la UE si instituiile acesteia.
nfrngerea mecanismului european
UE a preluat sarcinile de la UEO
UE a fost incapabil s pun n aplicare PESC n cazul Bosniei (pentru c nu are
mijloace reale)
Frana n general s-a ghidat dup o politic extern ctre toate direciile i for nuclearp
proprie.
54

Daniela Popescu
IFOR = trebuia sa asigure retragerea fortelor UMBROFOR, 60.000 militari ajung in
zona, operatiunea apararea comuna
SFOR (1997) a contribuit la revenirea in tara a unui mare numar de refugiati care si-au
parasit casele din cauza razboiului. Forta de Stabilizare ofera ajutor umanitar pentru
victimele inundatiilor si alunecarilor de teren, contribuie la controlul spatiului aerian si la
misiunile de deminare. Una din atributiile sale este si supravegherea procesului electoral.
Circa 17.000 de persoane fac parte din forta de mentinere a pacii in Bosnia Hertegovina.
5) Criza iugoslav Rzboiul din Kosovo (1998-1999)
Grupuri etnice care locuiau la grania statului naional nrudit situaia albanezilor din
provincia srb Kosovo sau al romnilor din Republica Moldova. (Mihail Dobre,
Romnia la sfritul Rzboiului Rece, p.223)
19961999: Conflict ntre forele srbe i iugoslave, i armata de eliberare din Kosovo, o
grupare paramilitar de gheril a etnicilor albanezi, susinut de NATO.
1999: Rzboiul dintre Republica federal Iugoslavia i NATO, n perioada 24 martie - 10
iunie 1999 cu scopul de atac asupra civililor i armatei Iugoslaviei, rebelii albanezi
continund rzboiul cu forele iugoslave, printre care o deplasare masiv a populaiei n
Kosovo.
Kosovo beneficiase de autonomia pe care i-o acordase Tito n 1974. Srbii, condui de
Miloevic militeaz pentru reunificarea Serbiei; pentru ei Kosovo reprezint leagnul
cultural al naiunii lor
n martie 1989, autonomia este abrogat; albanezii protesteaz, iar n septembrie 1990, n
urma unui referendum clandestin, proclam Rep. Kosovo, nerecunoscut internaional. n
fapt, albanezii doreau independena, la fel cum facuser slovenii, croaii i bosniacii.
Represiune din partea guvernului lui Miloevici
Armata de Eliberare (UCK, albanezi) riposteaz n faa represiunii guvernului.
6 februarie 1999 Conferina de la Rambouillet oblig la negocieri srbii i kosovarii care
ar trebui s se soldeze cu autonomia Kosovo n interiorul Iugoslaviei i cu trimiterea unei
fore internaionale. Negocierile se ntrerup, se reiau n martie, srbii sunt intrasigeni.
24 martie 1999 ncep raidurile NATO. Europenii i-au convins pe americani s intervin
argumentnd ideea drepturilor omului.
10 iunie 1999 rzboiul ia sfrit, Milosevic cedeaz i las Kosovo s se administreze.
Dup conflict refugiaii au revenit, n schimb srbii au plecat aproape toi
55

Daniela Popescu

Rezoluia 1160 (1998)

31 martie
Condemning the use of excessive force by Serbian police forces against civilians and
peaceful demonstrators in Kosovo, as well as all acts of terrorism by the Kosovo
Liberation Army or any other group or individual and all external support for terrorist
activity in Kosovo, including finance, arms and training,
Calls also upon the Kosovar Albanian leadership to condemn all terrorist action, and
emphasizes that all elements in the Kosovar Albanian community should pursue their
goals by peaceful means only

Rezoluia 1199 (1998)

-din 23 septembrie cere retragerea forelor srbeti i ncetarea ostilitilor

Rezoluia1024 (1998)
Acting under Chapter VII of the United Nations Charter, the Council also demanded
that both the authorities of the Federal Republic of Yugoslavia and the Kosovo
Albanians comply fully and swiftly with Security Council resolution 1160 (1998),
banning the sale or supply of arms and matriel to the Federal Republic of
Yugoslavia, including Kosovo; and resolution 1199 (1998), calling for an immediate
ceasefire in Kosovo and withdrawal of security forces of the Federal Republic of
Yugoslavia from Kosovo.

Urges States and international organizations to make available personnel to the

OSCE Verification Mission in Kosovo;
Nota Bene:
Acordul Iovanovici Geremek (acordul Iugoslavia-OSCE) KVM (Kosovo
Verification Mission)
Miloevic are 2 opiuni: s accepte propunerile lui Ramboillet, ceea ce ar nsemna s
renune la Iugoslavia sau s lupte ca s menin mcar o parte din Kosovo. El a ales a
doua variant.
Ct timp va trece pn cnd Kosovo se va uni cu Albania? Rspunsul: nu imediat,
Macedonia se va opune datorit minoritii albaneze de acolo, n plus totul depinde i
de ct vor accepta europenii.
Kosovo are un raport avansat cu UE
n cazul Kosovo, Rusia s-a retras din mecanismul comun (doc. Paris, 1924)
Aliaii au bombardat din greseal ambsasadi motivnd c aveau hrile vechi
Rezoluia 1244 KFOR ultima rezol. a Consiliului de Securitate pe cazul Kosovo.

56

Daniela Popescu
n cazul n care Kosovo ar cere aderarea n Consiliul Europei ar fi acceptat pentru c
nu e regula unanimitii, ci se voteaz cu majoritate calificat.
6) Rzboiul civil din Libia (2011)
15 februarie 2011 a nceput ca o serie de proteste i confruntri care au loc n statul
nord-african mpotriva lui Muammar Gaddafi, conductorul Libiei
Consiliul Naional de Tranziie (opoziia libian) a preluat conducerea n teritoriile
controlate de revoluionari. Revolta a fost inspirat de cele din Tunisia i Egipt i, n
general, protestele din Africa i Orientul Mijlociu din 20102011
Pentru c multe din forele de securitate s-au alturat protestatarilor, Gaddafi a angajat
mari mase de mercenari strini dintr-un numr de ri africane pentru a ataca protestatarii
Unii dintre oficialii lui Gaddafi au trecut de partea protestatarilor i au cerut ajutorul
comunitii internaionale pentru a pune capt masacrelor de civili, dintre care muli sunt
non-combatani.
Pe 20 octombrie 2011, Gaddafi a fost capturat de ctre revoluionari n timp ce ncerca s
fug din oraul Sirt. A murit n circumstane neelucidate.

Rezoluia Consiliului de Securitate 1970 (2011)

Acting under Chapter VII of the Charter of the United Nations, and taking
measures under its Article 41,
Demands an immediate end to the violence and calls for steps to fulfil the legitimate demands of the
population;
Urges the Libyan authorities to: Act with the utmost restraint, respect human rights and international
humanitarian law, and allow immediate access for international human rights monitors;
Ensure the safety of all foreign nationals and their assets and facilitate the departure of those wishing
to leave the country;
Ensure the safe passage of humanitarian and medical supplies, and humanitarian agencies and
workers, into the country;
ICC referral:
4. Decides to refer the situation in the Libyan Arab Jamahiriya since 15 February 2011 to the
Prosecutor of the International Criminal Court;
5. Decides that the Libyan authorities shall cooperate fully with and provide any necessary assistance
to the Court and the Prosecutor pursuant to this resolution and, while recognizing that States not party
to the Rome Statute have no obligation under the Statute, urges all States and concerned regional and
other international organizations to cooperate fully with the Court and the Prosecutor;
Arms embargo:
9. Decides that all Member States shall immediately take the necessary measures to prevent the direct
or indirect supply, sale or transfer to the Libyan Arab Jamahiriya, from or through their territories or
by their nationals, or using their flag vessels or aircraft, of arms and related materiel of all types,
including weapons and ammunition, military vehicles and equipment, paramilitary equipment, and
spare parts for the aforementioned, and technical assistance, training, financial or other assistance,
related to military activities or the provision, maintenance or use of anyarms and related materiel

57

Daniela Popescu

Travel ban
15. Decides that all Member States shall take the necessary measures to prevent the entry into or transit
through their territories of individuals listed in Annex I of this resolution or designated by the
Committee established pursuant to paragraph 24 below, provided that nothing in this paragraph shall
oblige a State to refuse its own nationals entry into its territory
Asset freeze
17. Decides that all Member States shall freeze without delay all funds, other financial assets and
economic resources which are on their territories, which are owned or controlled, directly or indirectly,
by the individuals or entities listed in annex II of this resolution or designated by the Committee
established pursuant to paragraph 24 below, or by individuals or entities acting on their behalf or at
their direction, or by entities owned or controlled by them, and decides further that all S/RES/1970
(2011). Member States shall ensure that any funds, financial assets or economic resources are
prevented from being made available by their nationals or by any individuals or entities within their
territories, to or for the benefit of the individuals or entities listed in Annex II of this resolution or
individuals designed by the commitee
New Sanctions Committee
24. Decides to establish, in accordance with rule 28 of its provisional rules of procedure, a Committee
of the Security Council consisting of all the members of the Council (herein the Committee)

Rezoluia Consiliului de Securitate 1973 (2011)

Protection of civilians
4. Authorizes Member States that have notified the Secretary-General, acting nationally or
through regional organizations or arrangements, and acting in cooperation with the SecretaryGeneral, to take all necessary measures, notwithstanding paragraph 9 of resolution 1970 (2011),
to protect civilians and civilian populated areas under threat of attack in the Libyan Arab
Jamahiriya, including Benghazi, while excluding a foreign occupation force of any form on any
part of Libyan territory, and requests the Member States concerned to inform the SecretaryGeneral immediately of the measures they take pursuant to the authorization conferred by this
paragraph which shall be immediately reported to the Security Council;
No Fly Zone se refer la componenta militar a regimului pentru a nu folosi aviaia
mpotriva rebelilor. Pentru zona de interdicie aerian s-a cerut ajutorul
NATO
6. Decides to establish a ban on all flights in the airspace of the Libyan Arab Jamahiriya in order
to help protect civilians;
7. Decides further that the ban imposed by paragraph 6 shall not apply to flights whose sole
purpose is humanitarian, such as delivering or facilitating the delivery of assistance, including
medical supplies, food, humanitarian workers and related assistance, or evacuating foreign
nationals from the Libyan Arab Jamahiriya,
Enforcement of the arms embargo nu se furnizeaz armament nici puterii, nici
rebelilor
13. Decides that paragraph 11 of resolution 1970 (2011) shall be replaced by the following
paragraph : Calls upon all Member States, in particular States of the region, acting nationally or
through regional organisations or arrangements, in order to ensure strict implementation of the
arms embargo established by paragraphs 9 and 10 of resolution 1970 (2011), to inspect in their
territory, including seaports and airports, and on the high seas, vessels and aircraft bound to or
from the Libyan Arab Jamahiriya, if the State concerned has information that provides reasonable
grounds to believe that the cargo contains items the supply, sale, transfer or export of which is
prohibited by paragraphs 9 or 10 of resolution 1970 (2011) as modified by this resolution,
including the provision of armed mercenary personnel, calls upon all flag States of such vessels

58

Daniela Popescu
and aircraft to cooperate with such inspections and authorises Member States to use all measures
commensurate to the specific circumstances to carry out such inspections;

Responsability to Protect, 6 mai 2011

Responsibility to Protect ("RtoP" or "R2P") is an international human rights norm
adopted at the UN World Summit in 2005 to prevent and stop genocide, war crimes, ethnic
cleansing and crimes against humanity (often called collectively mass atrocities). The
Responsibility to Protect rests on three pillars:
1.The State carries the primary responsibility for the protection of populations from mass
atrocities.
2. The international community has a responsibility to assist States in fulfilling this
responsibility
3. The international community should use appropriate diplomatic, humanitarian and other
peaceful means to protect populations from these crimes. If a State fails to protect its
populations or is in fact the perpetrator of crimes, the international community must be
prepared to take stronger measures, including the collective use of force approved by the UN
Security Council
Cum se aplic RtoP n cazul Libiei: Muammar Gaddafi called on his supporters to
go out and attack protestors, which he labeled "cockroaches", and to cleanse Libya house by
house". Gaddafi expressed clear intent to continue committing massive human rights
violations by announcing to Benghazi residents that his forces would show no mercy to
rebels. He stated on 17 March that he would search every house that night, indicating an
imminent intention to massacre the citys population.
-RtoP nu se aplic doar Libiei

7) Conflictele ngheate - Cazul Transnistria

27 august 1991, Republica Moldova a devenit stat independent n contextul
destrmrii Uniunii Sovietice.
Noul stat a fost confruntat cu problema separatismului, care a dus la confruntri
armate n regiunea transnistrean. n iulie 1992, Preedinii R. Moldova i Rusiei, M.
Snegur i B. Eln, au semnat un acord de ncetare a focului, prin care se confirma
integritatea teritorial a Republicii Moldova i se stabilea o for tripartit de
meninere a pcii (trupe din R. Moldova, ale Federaiei Ruse i trupe separatiste).

Summit-ul OSCE de la Istanbul: Documentul de la Istanbul (noimbrie 1999)

Au fost adoptate 2 documente:
a) Doc. de la Istanbul (cu coninut politic, articole legate de Moldova)
b) Acordul de Adaptare cu privire la forele convenionale (cu coninut juridic)
59

Daniela Popescu
S-a decis retragere complet a armelor i muniiilor aparinnd trupelor ruse (fosta
armat a 14-a sovietic). Au fost nregistrate progrese limitate n retragerea
muniiilor (2002-2004). UE i-a exprimat regretul, la ntlnirile ministeriale OSCE,
privind eecul Federaiei Ruse n a ndeplini n totalitate angajamentele de la
Istanbul i a subliniat necesitatea ndeplinirii lor fr ntrziere
Pct.18: -summit-ul de la Kiev din iulie 1999 a fost al prilor nu al OSCE;
-nu au for juridic, dar au for politic obligatorie pentru c s-a
decis prin consens;
-viitorul statut al regiunii transnistrene n interiorul Moldovei;
-Mecanisme: negocierea mediat de Rusia, Ucraina i OSCE;
-misiunea OSCE n Moldova;
-principii, mecanisme de reglementare a conflictelor
-MECANISMUL: 3+2 (3 mediatori i 2 pri la negociere)
18.We welcome the encouraging steps which have been recently taken in the process of
the settlement of the Trans-Dniestrian problem. The Summit in Kiev (July 1999) became an
important event in this regard. However, there have been no tangible shifts on the major
issue - defining the status of the Trans-Dniestrian region. We reaffirm that in the resolution
of this problem the sovereignty and territorial integrity of the Republic of Moldova should be
ensured. We stand for the continuation and deployment of the negotiation process and call on
all sides and in particular the Trans-Dniestrian authorities to demonstrate the political will
required to negotiate a peaceful and early elimination of the consequences of the conflict.
We appreciate the continuation of the mediating efforts of the Russian Federation, Ukraine
and the OSCE in the negotiation process on the future status of the Trans-Dniestrian region
within the Republic of Moldova. We take note of the positive role of the joint peacekeeping
forces in securing stability in the region.

Pct.19: ultimul din timpul lui Eln; angajamentul Rusiei de a-i retrage forele din
Moldova pn n 2002 (nici acum nu s-au retras):
19. Recalling the decisions of the Budapest and Lisbon Summits and Oslo Ministerial
Meeting, we reiterate our expectation of an early, orderly and complete withdrawal of
Russian troops from Moldova. In this context, we welcome the recent progress
achieved in the removal and destruction of the Russian military equipment stockpiled
in the Trans-Dniestrian region of Moldova and the completion of the destruction of
nontransportable ammunition.
We welcome the commitment by the Russian Federation to complete withdrawal of the
Russian forces from the territory of Moldova by the end of 2002. We also welcome the
willingness of the Republic of Moldova and of the OSCE to facilitate this process,
within their respective abilities, by the agreed deadline.

60

Daniela Popescu

Declaraia de pres Bsescu-Timofte (2012)

O posibil soluionare a conflictului ar fi participarea efectiv a transnistrenilor la
viaa politic i retragerea armatelor strine
Nota Bene:

La Villnius, Moldova a ncheiat negocierea, a parafat-o, iar n 2014 ar trebui semnat.

Autoritile transnistrene nu sunt autoriti legitime, nu sunt recunoscute nici la

Bucureti

MECANISMUL n 2005: 5+2(R. Moldova, Ucraina, Rusia, OSCE, autoritile

separatiste de facto + SUA, UE); Romnia a cerut prima acest mecanism pentru a fi
asociat la mediere, iar la sfitul anului 2011 au fost reluate negocierile

Rusia a considerat c trebuie s menin trupele acolo pentru operaiuni de meninere a

pcii.

Acordul de Parteneriat i Cooperare R. Moldova-UE semnat la 28 noiembrie 1994 i

intrat n vigoare la 1 iulie 1998

n prezent R. Moldova negociaz un Acord de Asociere cu UE, incluznd o

component de liberalizare a schimburilor. De asemenea, UE a naintat R. Moldova, n
ianuarie 2011, un Plan de aciune privind liberalizarea vizelor, care constituie cadrul
de evaluare a eforturilor i gradului de pregtire a R. Moldova n vederea atingerii
acestui obiectiv.

8) Conflictele ngheate din spaiul ex-sovietic

Conflictul Nagorno Karabakh: -regiune autonom n Azerbaijan, cu populaie
majoritar
Armean (regiune nfiinat de sovietici n 1923)
- de acesta se ocup OSCE i nu ONU
- Mecanismul este: GRUPUL DE LA MINSK
-e constant n atenia OSCE
-1987, populaia din Nagorno-Karabah, sprijinit de
conaionalii din R. S. S. Armean, a revendicat teritorii
ce fceau parte din teritoriul Armeniei istorice dar erau
oficial atribuite RSS Azerbaidjan
-majoritatea armean din provinci a nceput manifestaii
n favoarea alipirii regiunii la Armenia, iar n 1989
61

Daniela Popescu
Sovietul Suprem al Armeniei a adoptat o lege de anexare
a acesteia
-februarie 1988 tentativele azere de deportare a satelor
armene limitrofe a aprins confruntarea interetnic
-Consiliul de Securitate a adoptat patru rezoluii 822,
853, 873, 884 cernd retragerea armatei armene din
teritoriile ocupate), de problema respectiv s-a ocupat o
alt instituie OSCE, prin grupul su special de la
Minsk

Conflictul din Georgia: - Rusia susine 2 regimuri separatiste

-Rusia e membru permanent n Consiliul de Securitate, iar ca
ONU s intervin are nevoie de permisiunea Rusiei
- era gestionat de ONU cu acordul Rusiei
-cele 2 regiuni separatiste (Abhazia i Osetia de Sud) i declar
independena, doar Rusia le recunoate, de aceea nu mai sunt
misiuni OSCE acolo
-UE ncearc s le ajute pe cele 2 s ias din izolare
a) Abhazia: - recunoscut de Rusia
-conducerea e susinut de minoritile armene i ruseti de aici
- ajutorul politic i economic din partea Moscovei a crescut
- exist i grupuri care tind spre o interaciune cu UE
b) Osetia de Sud: - recunoscut de Rusia
-din 1989 dorete unirea cu Osetia de Nord din Rusia

Nota Bene:
Frozen conflicts la OSCE se numesc conflicte nesoluionate
7 august 2008 nceperea rzboiul ruso-georgian

62

Daniela Popescu
9)

Marea Neagr realitate geopolitic i iniiative instituionale

COM(2007) 160 final, Bruxelles, 11 aprilie 2007:

The primary task of Black Sea Synergy would therefore be the development of cooperation
within the Black Sea region and also between the region as a whole and the European Union.
The frozen conflicts: The Commission advocates a more active EU role through increased
political involvement in ongoing efforts to address the conflicts (Transnistria, Abkhazia,
South Ossetia and Nagorno-Karabakh) and has proposed that the EU should also look at
ways of enhancing its participation e. g. in monitoring. Black Sea Synergy could offer one
means of addressing the overall climate by tackling the underlying issues of governance and
lack of economic development, lack of social cohesion, of security and of stability. Special
attention must be paid to promoting confidence-building measures in the regions affected,
including cooperation programmes specifically designed to bring the otherwise divided
parties together.
Energy: The Black Sea region is a production and transmission area of strategic importance
for EU energy supply security. It offers significant potential for energy supply diversification
and it is therefore an important component of the EUs external energy strategy . Energy
supply security diversification is in the interest of our partners in the region, as well as the
EU.
Maritime Policy: Black Sea Synergy provides an opportunity for dialogue on the emerging
holistic maritime policy of the Union which aims to maximise sustainable growth and job
creation in sea related sectors and coastal regions. This would include building a network of
clusters of maritime cross-sectoral co-operation among services, industries and scientific
institutions and also improving cooperation and integration on the surveillance of the sea ,
with a view to safety and security of shipping and environmental protection.
Alocutiunea presedintelui Romniei, domnul Traian Basescu, n cadrul Summitului
Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN)-26 iunie 2012:
OCEMN a lansat doua proiecte de anvergura a caror finalizare va demonstra
capacitatea de a mobiliza resurse si vointa politica. Ma refer la magistralele maritime ale
Marii Negre si la Autostrada Inelara a Marii Negre.

Interviu cu Matthew Bryza, adjunctul subsecretarului de stat american pentru Afaceri

Europene si Eurasiatic:
La acea vreme, cand Romania promova atat de activ cresterea rolului NATO la
Marea Neagra, relatia cu Turcia s-a tensionat si mai tare. Nu ca Romania nu ar trebui sa
articuleze aceste puncte de vedere, ci doar ca vrem sa ne asiguram ca acesti doi aliati NATO
colaboreaza pentru a avea o viziune comuna

63

Daniela Popescu
10) Romnia post-1989 i problema minoritilor naionale
Scrisoarea celor 6:

Corneliu Mnescu, Grigore Rceanu, Alexandru Brldeanu,

Gheorghe Apostol, Silviu Brucan (fost ambasador la
ONU),Constantin Prvulescu.
Acuza lor are i o component de politic extern

Comunicatul din 22 decembrie 1989, art. 9 se referea la o component de politic

extern:
ntreaga politic extern a rii s serveasc promovrii bunei vecinti, prieteniei i pcii
n lume, integrndu-se n procesul de construire a unei Europe unite, cas comun a tuturor
popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaionale ale Romniei i, n
primul rnd, cele privitoare la Tratatul de la Varovia.
1991 ncheierea unui tratat cu URSS, art. 4: niciuna din cele dou nu va ncheia alian
cu un adversar al celeilalte expresia clauzei finlandizrii
Iunie 1990 la Moscova s-au reunit statele membre ale Tratatului de la Varovia, iar pn
n 1991 tratatul s-a degradat
1993 constituirea guvernului Vcroiu i opiunea deschis ca Romnia s-i
construiasc viitorul prin aderarea la NATO i UE
7 octombrie 1993 - Romnia ader la Consiliul Europei
21 iunie 1995 - Declaraia de la Snagov: semnat de ctre liderii partidelor parlamentare
din Romnia, care atesta acordul forelor politice fa de strategia naional pentru
pregtirea aderrii Romniei la Uniunea European.
Politica extern romneasc a avut un parcurs pozititv dup 1995 prin UE i NATO.
Problema minoritilor naionale:
Maghiarii din Romnia: Minoriti etnice care locuiau n mase compacte, dar care nu
au legtur direct teritorial cu statul naional nrudit. (Mihail Dobre, Romnia la
sfritul Rzboilui Rece, p.223)
Recomandarea 1201 (1993) a Consiliului Europei
1993-1995, Romnia se ceart cu Consiliului Europei pe recomandarea 1201 privind
comunitile etnice. Se menioneaz c n regiunile unde comunitile etnice sunt n
majoritate, ar trebui s le acorde dreptul de a forma autoriti locale, sau statut special, sau
autonomie local:

64

Daniela Popescu
Article 11: In the regions where they are in a majority the persons belonging to a national
minority shall have the right to have at their disposal appropriate local or autonomous
authorities or to have a special status, matching the specific historical and territorial
situation and in accordance with the domestic legislation of the state.
Conform legislaiei din Romnia, legea din 1992, figureaz un drept de exercitare
colectiv
Slovacii au ncheiat cu ungurii tratat, romnii nu
Treptat lucrurile s-au ameliorat, s-a format modelul romnesc.
Dup 1995, cel mai bun lucru a fost angajamentul pentru aderare la UE si NATO

Declaraia Adunrii Generale ONU asupra drepturilor persoanelor aparinnd

minoritilor naionale sau etnice, religioase i lingvistice, 18 decembrie 1992
Art1. Statele vor proteja existenta si identitatea nationala sau etnica, culturala, religioasa
sau lingvistica a minoritatilor inauntrul teritoriilor lor si vor incuraja crearea de conditii
pentru promovarea acestei identitati

Art.2

Persoanele apartinand minoritatilor au dreptul sa participe efectiv la luarea

deciziilor, la nivel national si, acolo unde este cazul, la nivel regional, in probleme c
relevanta pentru minoritatea careia ii apartin sau pentru regiunile in care traiesc, intr-o
maniera care sa nu fie incompatibila cu legislatia nationala

MODELUL ROMNESC Minoritile naionale au dreptul de a vota sau de a fi alese n

cadrul alegerilor prezideniale, parlamentare sau locale. Ele pot s-i exercite acest drept fie
individual,ca orice ali ceteni romni, fie prin intermediul organizaiilor care le reprezint
interesele. n mod special ns, art 59 din Constituie a precizat c Organizaiile cetenilor
aparinnd minoritilor naionale, care nu ntrunesc n alegeri numarul de voturi pentru a fi
reprezentate n Parlament, au dreptul la cte un loc de deputat, n condiiile legii electorale.
Cetenii unei minoriti naionale pot fi reprezentai numai de o singur organizaie.
Aceast inovaie a fost dezvoltat n 1992 n cadrul legii pe baza creia urmau s se
desfoare alegerile pentru Camera Deputailor (Legea nr.68 din 15 iulie 1992) (Mihail
Dobre, Romnia la sfritul Rzboilui Rece, p.302)

65