Evaluare - ORDONATA

1. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri
semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzaciilor comerciale,
- cu ocazia privatizrii cnd elementele prezentate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci
mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
2. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau a unei ntreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
3. Explicai diferenele dintre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, intre pri aflate in
cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii in care preul este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci gama de
valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala
constituie punctul de echilibru in care vnztorul accepta sa vnd si comparatorul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneaz dorina de a cumpra sau vinde; aceste
criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode
de evaluare care abordeaz att separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea
bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
4. Clasificai diferitele tipuri de evaluri.
Din punct de vedere al utilizatorului evalurii
- evaluri contabile
- evaluri administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluri bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evalurii:
- evaluri de ntreprinderi
- evaluri de bunuri
- evaluri de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evalurii:
- evaluri efectuate in concordanta cu cerinele statutare
- evaluri contractuale
- evaluri generate de iniiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, transferai activelor
nete, oferte publice iniiale, rscumprri manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
5. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?
Diagnosticul are drept scop
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare ii cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii:

- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de

evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
6. Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de
cauza, prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.

7. Definii valoarea just.

Valoarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri
aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
8. Definii valoarea actual a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care
urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
9. Definii valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziie reprezint totalitatea
costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de
folosire.
10. Definii valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezint totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil
a fi folosit in acelai scop, in aceleai condiii de utilizare, avnd aceeai durata prezumata de
folosina si posednd aceleai performante ca si bunul supus reevalurii.
11. Prezentai trei momente din viaa ntreprinderii n care este obligatorie evaluarea pe baza de
expertiza si diagnostic.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
12. De ce este obligatorie evaluarea n cazul privatizrii unei ntreprinderi?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societilor cu
capital de stat nu reflecta valori de piaa ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piaa a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu
toi factorii care au determinat sau au influenat profitul din bilanurile societilor cu capital de stat
pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumprtorul nu investete pentru ce a obinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obine le, de
aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumprtorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investiii a fostului
proprietar, tiut fiind ca un bun fr utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa.
Cu ocazia evalurii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale
restructurri.
13. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Obiectivul ii constituie aprecierea situaie juridice a societii in raport cu proprietarii, cu terii sau cu
salariaii.
Constatri - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista aciuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia - Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
- Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
- Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor);
- Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
. o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
. contract si statut corespunztoare;
. relaii contractuale corecte;
. finanare asigurata;
. absenta litigiilor;
. reglementari fiscale aplicate corecte;
. obligaii fiscale ndeplinite la timp;
. puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
. statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
. existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
. conflicte de munca;
. obligaii fiscale nerespectate.

14. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.

Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor.
Constatri
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activiti ale ntreprinderii se va calcula
ponderea lor in volumul total al activitii;
b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de
recuperare a creanelor ;se vor analiza clienii inceri;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si poteniala;
e) Se va analiza reeaua de distribuie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pieei;
g) Se va analiza tipurile de aciuni promotionale fcute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evoluia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate f buna a produselor si
serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta
a pietii.
15. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic i de exploatare.
Obiectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor
actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumprtor.
Constatri

- se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp;

- stabilirea dinamicii imobilizrilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a
ntreprinderii;
Concluziile se prezint sub forma:
- Oportunitilor
- Riscurilor
- Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie;utilaje moderne, produse si
servicii competitive
- puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovizionrii
si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
16. Obiectivul i mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management i resurse
umane.
Obiectivul l reprezint analiza structurii umane si a capacitii personalului de a contribui la
realizarea activitii ntreprinderii.
Constatri se fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
Date cu privire la personal: pregtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile,
absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de conducere, sistem
de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
Concluzia Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte: personal tnr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea
muncii.
puncte slabe: proasta funcionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre
conducere si salariai.
17. Obiectivele i mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a
strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii financiare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute
in situaiile financiare, pe ultimii 3 - 5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin
metode patrimoniale. Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe

18. Rolul bilanului n diagnosticul de evaluare.

Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii.

Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
19. Rolul bilanului funcional n diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilan, a principalelor funcii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie - in active si
- funcia de finanare in pasiv.
20. Care sunt paii (etapele) n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi?
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatrii si elemente in afara
exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
21. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?
- activul net corectat si - capacitatea beneficiara
22. Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
- metoda substractiva si - metoda aditiva
23. n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
24. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
25. Cum se calculeaz valoarea substanial brut a unei ntreprinderi? Explicai semnificaia
acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial
ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
26. Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli
de nfiinare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000;
creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000;
venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
- Metoda aditiv
Capitaluri Proprii
110.000
Cap social
100.000
Rezerve
10.000
Profit
55.000
Ch nfiinare
15.000
ANC
150.000
- Metoda substractiv
Cldiri
200.000
Echipamente
250.000
Stocuri
300.000
Casa
10.000
Banca
150.000

Total active
Furnizori
Creditori
Imprum
Ven anticip
Oblig
ANC

910.000
400.000
80.000
200.000
80.000
760.000
150.000

27. Ce este si cum se determina rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o
anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe
metode:
1. Rata egal cu dobnda la mprumutul de stat poart denumirea de rat de baz, rat fr
riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n condiii de
macrostabilitate i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o prghie de orientare a economiei
reale, adic dobnda s fie corelat cu exigena de rentabilitate din piaa de bunuri si servicii, aceast rat
poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor.
2. Rata egal cu dobnda practicat de banca central (ca mrime este egal cu cea de la alineatul
precedent, plus o prim de risc)
3. Rata egal cu media dobnzilor practicate de bncile comerciale.
4. Rata egal cu media tuturor dobnzilor practicate pe piaa financiar (primele trei de
mai sus).
5. Rata egal cu costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod,
mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile
concrete ale ntreprinderii expertizate.
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (CMPC) se obine pe baza
urmtoarei relaii:
CMPC=Ccp * [Ccp / (Ccp+Cci)] + Cci * [Cci / (Ccp+Cci)], n care:
Ccp = costul capitalului propriu;
Cc = costul capitalului mprumutat;
Ccp + Cc = masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe baza studiului bilanurilor
funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de 2-3 ani)
28. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si
al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piaa are 3 piee diferite:
1. piaa de bunuri si servicii;
2. piaa financiara;
3. piaa muncii.
In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pagube.
In piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu att aduce pagube. In aceasta piaa banii sunt
neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaz si se exprima prin 2 tehnici speciale, dup cum este luat in considerare
factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut - prezent - viitor, se aplica regula capitalizrii
sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X" are ca echivalent in viitor, peste n" ani, o suma y" daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n.
2. daca factorul timp se ia in calcul din direcia viitor -prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare
numita si regula de actualizare

- suma y" prevzuta a fi chetuita in viitor peste n" ani are in prezent valoarea x" daca suma y o
aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y ii
amplificam cu factorul de actualizare X = Y 1 / (1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f (1+f)n
- rata neutra de plasament An= 1 - (1+t)/t
- actualizarea unei serii de fluxuri constante t
- actualizarea pe baza indicatorului PER
29. Prezentai trei metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica ateptata pentru investiii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa financiara
- rata dobnzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobnzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobnzii de baza
fr risc)
30. Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evalurii, a unui flux bnesc viitor. Scopul
utilizrii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera
venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de mrimi inegale (de exemplu cashflow-ul disponibil pentru proprietari).
31. Prezentai si explicai modul de determinare a costului capitalului unei ntreprinderi.
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se
nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: CMPC = CKpr*Kpr/v+CD*
(1-Ci), unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piaa a ntreprinderii (capital la dispoziia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
32. Cum se determin costul capitalului propriu al unei ntreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de ntreprindere.
- Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii + crestere
preconizata a dividendului
- cnd se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaz prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi: KCPR = DIV * "TC" SCPR
DIV = dividendul pe aciune distribuit
S = cursul bursier al aciunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
"TC" = profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
33. Explicai relaia dintre riscuri si rata de actualizare.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul
este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de ctreparticipanii de pe piaa
prin intermediul unor prime de risc.
La analiza unei astfel de abordri a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale
intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalrii siguranei sau
metoda deducerii profitului) sau

2. ca o cretere a ratei de actualizare (metoda creterii dobnzii, metoda primei de risc).

Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurile pieei curente ale
valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului.
Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au
fost ajustate.
O rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii -timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investiie care ar genera
fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care ntreprinderea le
ateapt sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul
fluxului de numerar.
34. Explicai relaia dintre riscuri i valoarea ntreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pieei si riscul
determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe
puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
35. Explicai relaia dintre rata de actualizare i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea ntreprinderii este o relaie invers proporionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
36. Ce este valoarea patrimonial a unei ntreprinderi? Prezentai cteva metode de
determinare.
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si
datoriile nscrise in acest bilan.
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE - DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatrii)
37. Ce este capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i ce semnificaie are n evaluarea
ntreprinderii?
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor
care finaneaz ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul fmanciar-contabil);
- profitul net se folosete in evaluri prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluri bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evalurile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate
de ntreprindere.

38. Care sunt paii (etapele) pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor

- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan
care ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si
se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt
fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare;
se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
39. Prezentai i explicai patru corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanul contabil pentru
determinarea capacitii beneficiare.
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si
se aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;

E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmtoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionale;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
41. Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia pe baza
performanelor financiare?
Perioada de referina corespunde perioadei de prognoza a ntreprinderii, respective perioada la
sfritul creia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adic sa provoace
asemenea schimbri in viata ntreprinderii incat sa-I permit sa-si reia ciclul vieii.
Astfel de schimbri constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi
societi comerciale, injecii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru
rennoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al
investiiei.
42. Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn atitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitii capitalurilor care
finaneaz ntreprinderea
43. Cum se determin i ce semnificaie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei
ntreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor furnizorilor de
capital ctre ntreprindere dup analizarea restriciilor de distribuie conform legii societatilor.
Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe
imobilizri, dar naintea dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie
44. n ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?
Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn in fiecare an in unitate, pana
in anul n", cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii
sale;
in acest an n" se stabilete valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii
45. Care sunt cele patru etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?

Aplicare metodei se face in patru etape:

1. Calculul fluxului de lichiditi nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditi nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate innd seama de constatrile diagnosticelor, marcnd
momentul cnd prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaz prin aplicarea unui multiplicator z la cash fiow-ul ultimului an
prognozat (Vr = ZxCF) sau aplicnd modelul Gordon l, unde K este coeficientul de ajustare pentru
risc, iar g este creterea pe K-g termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul creia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare
se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobnda obligatiilro sau titlurilor de stat.
46. Ce sunt elementele intangibile ale unei ntreprinderi i care sunt acestea?
- partea invizibil" adic acele elemente, de regul intangibile, care nu sunt contabilizate.
Elementele intangibile sunt imobilizrile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de
cercetare dezvoltare, licente, marci, brevete, softuri, fondul comercial, etc.
47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a ntreprinderii i n cte grupe se pot clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaz pe fluxurile
antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii, in funcie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
48. Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?
Aciunile deinute de intreprindere in capitalul altor societi se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a
societii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a
pachetului;

49. Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de producie in curs se
evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a
produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul
preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
50. Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva
51. Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de
schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
52. Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea
valorii acesteia?

Imobilizrile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu excepia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltri de activiti, care sunt luate in calcul cu val. scriptica
53. Cum se evalueaz obligaiile din bilanul unei ntreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Obligaiile in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua evalurii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evalurii in scopul unei
tranzacii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evalurilor in alte scopuri.
54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de
evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
1.1. Scopul evalurii
1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie
1.3. recomandrile privind perspectivele intreprinderii
2. Prezentarea intreprinderii
- numele, forma juridica, adresa, codul SIRUES,
- Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc.
- stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitilor de formare si a
eventualelor modificri intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de
activitate, poziia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea explicrii metodei de evaluare
folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
In cazul in care evaluarea este fcuta de ctre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor
meniona datele de nmatriculare ale acesteia de la Registrul Comerului. Daca echipa de evaluatori
este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor ev
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu
salariaii.
4.1.2. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca
intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate,
daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt aciuni juridice in curs, cu personae
fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul
fiscal al intreprinderii.
4.1.3. Concluzii: dup trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se
stabilesc:
- oportunitile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adic evoluii cu un character previzibil
pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislaie si reglementari favorabile, condiii economico
financiare optime;
- riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negative,
respective condintionarii inverse oportunitilor;
- punctele forte; adic atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si funcionare a
entitii evaluate, contract, statut corespunztoare, relaii contractuale corecte, finanare bancara
asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligaii fiscale ndeplinite la timp;
- punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si funcionarea entitii: contarct si satatut
necorespunzatoare situaiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu terii si cu proprii salariai,
conflicate de munac, obligaii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul commercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere, in prezent si in viitor
4.2.2. Constatri
a) pornind de la nomenclatorul produselor su funcie de principalele activiati se va calcula ponderea
lor in volumul toatal al activitii intrepr
b) se va efectua o analiza a clienilor ntreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor,
clieni restani
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii - actuala si poteniala

e) se analizeza reeaua de distribuie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii
contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pieei
g) vor fi studiate tipurile de aciuni promitionale fcute de ntreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evoluia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii
- dup stabilirea principalelor evoluii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: reea de vnzare puternica, clieni statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe - produse si servicii scumpe, cunoaterea insuficienta a pieei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale
sau viitoare ale intreprinderii sau ale potenialului comparator.
4.3.2. Constatri: se impune cunoaterea infrastructurii, apotentialului de producie la un moment dat
si evoluia in timp, stabilirea dinamicii imobilizrilor corporale, a nivelului de automatizare si
aproductivitatii, dar si analiza funciei de cercetare - dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor
a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitii de producie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente,
- punctelor slabe - o planificare defectuoasa a produciei, o conducere defectuoasa a aprovizionrilor
si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective: analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea
activitilor intreprinderii
4.4.2. Constatri:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si funcionala a intreprinderii; date cu privire la
personal- vrsat, pregtire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conductorii intreprinderii- vrsta, pregtire, formare si experiena, stil de
conducere, sistem de remunerare
c) date sociale - climatul social, protecia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile
de greva.,
4.4.3. Concluzii
- analizanda datele de mai sus se pot stabili:
- oportuniti;
- riscuri;
- puncte forte: personalul este tnr, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista
motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare
nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei
financiare ale entitii evaluate, percum si astarii de sntate financaira a acesteia;
- utilizarea relaiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor
proprii;
- evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar msurat plecnd de la valorile de contabile si
efectul levier msurat pelcand de la valorile de piaa;
- diagnosticul ratei de rentabilitate economica placnd de 1 rata marjei economice si rata de rotaie a
capitalurilor investite;
- utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
- analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit
asupra situaiilor financiare

4.5.2. Constatri: acestea rezulta in urma realizrii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele
is informaiile coninute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani
perluate potrivit metodologiilor specifice evalurilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatrilor exprimate sub forma:
- oportunitilor;
- riscurilor;
- punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evalurii
Se prezint sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinznd concluziile
stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior ntreprinderii (cu
doua subcoloane afernte oportunitilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al ntreprinderii
(cu doua subcoloane aferente punctelor forte si punctelor slabe)
Prin luarea in considerare a tuturor constatrilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el; aboreaza
bilanul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrrii de evaluare
Se vor ment datele si inf puse la disp de client, cf. caietului de sarcini si preved din contractul
ncheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau nsuite: se fac trimiteri la surse, nscrisuri, publicaii utilizate la
elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc:
5.3.1. Factori de risc extern;
5.3.2. Factori de risc intern.
5.4. Ipoteze de evaluare:
5.4.1. Ipoteze macroeconomice;
5.4.2. Ipoteze microeconomice.
6. Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru
fiecare in parte, cf grupelor de mai jos:
6.1. Metode patrimoniale;
6.2. Metode prin rentabiliatte;
6.3. Metode combinate;
6.4. Metode bursiere;
6.5. Alte metode.
7. Gama de valori, valoarea aciunilor.
Se vor enumera opiniile obinute prin aplicarea metodei de evaluare menionate la pct. 6, in mod
corespunztor se detremina valorile minime si maxime ale aciunilor.
7.1. Metode patrimoniale;
7.2. Metode prin rentabiliatte;
7.3. Metode combinate;
7.4. Metode bursiere;
7.5. Alte metode.
8. Conluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obinute, att din punct de vedere ec cat si fin.
Se va exprima prerea evaluatorilor asupra rezultatelor obinute din operaiunea de evaluare.
55. Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?
Raportul de schimb al monedei naionale, influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei naionale
- Influeneaz bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data
efecturii evalurii
56. Cum influeneaz modificarea preurilor valoarea unei ntreprinderi?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenat cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de
preturile pieei

57. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?

Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
Bilanul economic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere.
El prezint patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actualizate i corectate n funcie de exigenele
pieei, pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nelegerea corect a realitii economice i financiare a ntreprinderii.
- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed i ceea ce ea datoreaz
- nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor
patrimoniale (extracontabil), elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii
metodelor de evaluare.
Aceste corecii trebuie realizate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- de capacitatea potenial de a produce profit.
58. Explicai influena politicilor de amortizare asupra valorii ntreprinderii.
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi dect cele normale, influeneze in sensul unei valori mai
mari a activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul micorrii valorii
ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influeneaz, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat influeneaz ntreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara.
59. Cum explicai relaia dintre politicile contabile i valoarea ntreprinderii?
Este evident ca politicile contabile influeneaz valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta
pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel
metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilan si un rezultat
mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amortizare, respective
duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilor ndatorrii
la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala
perioadei.
60. Ce nelegei prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre
activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
61. Cum influeneaz riscul de ar valoarea unei ntreprinderi?
Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai
mare cu att val ntreprinderii este mai mica.
62. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
- capital social:
10.000;
- rezerve:
3.000;
- rezultat reportat:
5.000;
- cheltuieli de constituire:
2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru nlocuirea altuia
care va iei de pe pia anul urmtor;
- cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000
+1.000) = 9.000
63. Care este tratamentul activelor considerate in afara exploatarii in evaluarea unei
intreprinderi?
Activele n afara exploatrii sunt cele care aparent nu au legtur direct cu activitatea de baz a entitii
(case de vacan, locuine de serviciu, construcii cu alt destinaie dect cele legate de activitatea de baz,

ambarcaiuni de plcere etc.) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus
(sub 50%, de exemplu), n aceast situaie putndu-se gsi terenuri, construcii, maini si utilaje etc.
Bunurile n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse operaiunilor din
etapele 2 si 3 de determinare a activului net corijat; ele sunt evaluate distinct n funcie de natura si piaa
fiecrui bun.
Val. care se stabilete pentru activele considerate in afara exploatrii, este valoarea "venala", adic
suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Unicul criteriu de separare n bunuri necesare i nenecesare exploatrii l constituie utilitatea, exprimat i
msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor; adic gradul de utilizare a bunurilor.
64. Care este definiia goodwill-ului?
Goodwill - este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor
active care ii compun. Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna
gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin
capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
65. Dai exemple privind coreciile care pot fi aplicate activelor curente n vederea determinrii
activului net contabil corectat.
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea globala a
societarii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a
pachetului;
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fr micare sau cu micare lenta, la preturile zilei sau la
media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in
valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul
de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
66. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative i pentru stabilirea paritii n
caz de fuziune -absorbie, asocieri etc.
Valorile patrimoniale sunt, de regul, evitate ca valori exclusive de tranzacie, datorit unor limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea invizibil" nu este luat n calcul;
caracterul strict static: nu au n vedere strategia ntreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul
ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizrii unei evaluri patrimoniale viabile;
67. Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand urmatoarele informatii:
riscurile intreprinderii
19%
rata de baza
4%
coeficientul primei de risc
1,2
cheltuieli financiare
1.000
venituri financiare
600
datorii financiare (30% din sursele de finantare)
4.000
cota de impozit pe profit
16%

Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii?
Val. care se stabilete pentru activele considerate in afara exploatrii, este valoarea "venala", adic
suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si
a ratei dobnzii.
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezint profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de o mrime egala, remunerate la rata medie a pieei.
Cum poate fi definit evaluarea economic?
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se stabilete
valoarea de piaa, de circulaie a bunurilor, activelor si intreprinderilor.
Indicai cteva corecii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma n capacitate
beneficiar (metode de randament).
4 corecii ce pot fi aduse rezultatelor din bilan pentru determinarea capacitii beneficiare:
- amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare,
referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de experii tehnici;
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie adugate sau eliminate, referina
constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si protecia sociala;
- stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul
stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul
contabil;
- profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obinuite,
cere se reproduc in mod sistematic in viitor
Prezentai formula de calcul a valorii substaniale brute - valoare patrimonial a ntreprinderii.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial
ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
Prezentai Modelul Z"de evaluare a riscului de faliment al firmei.
Z= Se obine prin modelul Gordon
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispoziia evaluatorilor a unor metode
predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice.
Modelul Z reprezint o funcie construita pe baza unui numr mai mare de indicatori pentru care a
fost necesara observarea in timp a mai multor ntreprinderi. Modelul Z are forma:
Z = a*Xl+b*X2 + .... + n*Xn
Unde XI - Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n - coeficieni de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte
ca situaia sa devin compromisa.
Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noiunea de rentabilitate a activelor investite.
Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz contrar avem de-a
face cu un badwill.
Prezentai semnificaia superprofitului - punct de plecare n dimensionarea goodwill-ului.

Superprofitul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii) si

profitul care ar fi generat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare Influeneaz valoarea ntreprinderii in sensul
creterii.