UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA: Drept
DEPARTAMENTUL: Drept public
DISCIPLINA: Drept Ecologic

TEMA: Soluionarea litigiilor funciare

ef Catedr:

___________

Brnz Sergiu,

(semntur)

doctor habilitat n drept, profesor universitar

Conductor tiinific: ___________

Dumneanu Victor ,

(semntur)

magistru n drept, confereniar universitar

Autorul:

___________

Monoi Mihai,

(semntur)

gr.404, USM, Drept

CHIINU 2016

Cuprins
Introducere.....................................2
TITLUL I. Dispozitii generale.
Cap. I. Domeniul de reglementare.3
Cap. II. Competenta autoritatilor publice in domeniul reglementarii relatiilor funciare,
administrarii si protectiei resurselor funciare.4
Cap. III. Proprietatea asupra terenurilor..6
Drepturile si obligatiile proprietarului.
TITLUL II. Categoriile de terenuri.
Cap. I. Terenuri cu destinatie agricola7
Cap. II. Terenurile destinate constructiilor, instalatiilor, amenajarilor, altor scopuri speciale.10
Cap. III. Terenurile fondului forestier13
Cap. IV. Terenurile fondului apelor...14
TITLUL III. Controlul de stat in domeniul relatiilor funciare.15
TITLUL IV. Solutionarea litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea
legislatiei funciare .15
Concluzie...22
Bibliografie23

Cuprins

Introducere.....................................2
TITLUL I. Dispozitii generale.
Cap. I. Domeniul de reglementare.3
Cap. II. Competenta autoritatilor publice in domeniul reglementarii relatiilor funciare,
administrarii si protectiei resurselor funciare.4
Cap. III. Proprietatea asupra terenurilor..6
Drepturile si obligatiile proprietarului.
TITLUL II. Categoriile de terenuri.
Cap. I. Terenuri cu destinatie agricola7
Cap. II. Terenurile destinate constructiilor, instalatiilor, amenajarilor, altor scopuri speciale.10
Cap. III. Terenurile fondului forestier13
Cap. IV. Terenurile fondului apelor...14
TITLUL III. Controlul de stat in domeniul relatiilor funciare.15
TITLUL IV. Solutionarea litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea
legislatiei funciare .15
Concluzie...22
Bibliografie23

INTRODUCERE

Cu secole in urma o personalitate istorica cu numele de Lothari afirma ca ,,Vremurile se

schimba si o data cu ele ne schimbam si noi .Cu toate ca a trecut o perioada foarte mare de timp
de la nasterea acestor spuse ,acest adevar ramine pina in present actual. Daca ne referim la
legislatia Republicii Moldova putem spune ca pentru o buna functionare a uni stat democratic,
liber si independent este aceasta nevoie de o completare, modificare periodica sau chiar
substituirea a legerilor existente cu legi noi, mai reprezentativ care ar ajuta la dezvoltarea
progresiva a stului nostrum. Caci pecum mentiona Conastantin Brincusi ,,lucrurile nu sunt greu
de facut. Greu e sa le pui in stare de a le face.
Astfel sunt binevenite proiectele de legi care sunt propuse si care ofera posibilitatea de a
compara legea existenta cu o lege posibila aplicabila in timpul apropiat.
In lucarea data vom studia un anumit proiect dee lege, cu numele de Proiectul cudului
funciar,identificind punctele forte si punctele slabe ale acestuia in general dar si comparative cu
codul funciar actual.
Mai inti ne vom referi la organizarea exteioara, caci chiar de la prima vedere observam ca
in comparatia cu codul funciar existent ,nr.828-XII din 25.12.1991 si publicat in monitorul
oficial nr.107/817 din 04.09.2001, Proiectul codului funciar propus in anul 2007 prin hatarirea
de govern si prezentat parlamentului Republicii Moldova spre examinare, primi-ministru in
caea perioada fiind Vasile Tarlev, are un design special, fiin acelea XVI capitol si 102 articole
existente , devin 6 titluri,divizate in capitol, acestea la rindul lor in sectiuni si 102 articole in al
doilea.
Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou de reglementare a
relatiilor funciare adecvat situatiei actuale si de viitor.
In comparatie cu continutul
relatiilor funciare anterioare, cele actuale care totodata se vor pastra si pe viitor, se caracterizeaza
prin:
Proprietatea privata asupra pamintului este stabilita;
Piata financiare este creata si functioneaza;
Proprietarii de terenuri isi organizeaza activitatea in baza drepturilor ce le detin si
a legislatiei in vigoare
Cu alte cuvinte, s-a creat un
mediu socio-economic noi, relatii funciare noi care nu sunt prevazute in continutul Codului
Funciar aflat in vigoare.
Rolul Codului Funciar in structura legislativa a tarii este de a aplica prevederile Codului Civil in
domeniul relatiilor funciare provenite sub influenta structurii fondului funciar, a detinatorilor de
terenuri si a proprietatii funciare

Legislaia privind protecia mediului i utilizarea raional a resurselor naturale (n

continuare legislaia de mediu) conine un ir de stipulri referitoare la drepturile
i interesele ecologice ale persoanelor. Astfel, conform art. 30 din Legea privind
protecia mediului nconjurtor nr. 1515- XII din 16 iunie 1993, statul recunoate
tuturor persoanelor fizice dreptul la un mediu sntos, n care scop asigur, n
conformitate cu legislaia n vigoare: a) accesul deplin, operativ i liber la
informaiile privind starea mediului i starea sntii populaiei; 724 b) dreptul de a
se asocia n organizaii, partide, micri, asociaii de protecie a mediului, de a
adera la cele existente; c) dreptul de a participa la dezbaterea proiectelor de legi,
diverselor programe economice sau de alta natura ce vizeaz direct sau indirect
protecia mediului i folosirea resurselor naturale; dreptul la informare i consultare
asupra proiectelor de amplasare i construire a obiectelor cu efecte negative asupra
mediului, de refacere i amenajare a teritoriului, a localitilor urbane i rurale; d)
dreptul de a interveni cu demersuri la instanele de stat, pentru suspendarea
temporara sau definitiva a activitii agenilor economici care aduc daune
ireparabile mediului; dreptul de a solicita efectuarea expertizei obiectivelor i de a
participa la efectuarea expertizei obteti; e) dreptul de a organiza referendumuri
naionale i locale n probleme majore de protecie a mediului; f) dreptul la educaie
i instruire ecologic; g) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor
organizaii, partide, micri, asociaii, autoritilor pentru mediu, administrative sau
judectoreti pentru a sista aciunile care aduc daune mediului, indiferent dac
agenii economici vor fi sau nu prejudiciai n mod direct; dreptul de a trage la
rspundere persoanele, care au comis contravenii sau infraciuni ecologice; h)
dreptul la despgubire pentru prejudiciul suferit cu urmare a polurii sau a altor
aciuni de afectare a mediului, precum i pentru prejudiciul adus sntii
oamenilor; i) dreptul de a beneficia de facilitile prevzute de legislaie pentru
investiiile capitale, care au drept scop ameliorarea calitii mediului. De asemenea,
semnificative sunt i drepturile prevzute de art. 10 i 11 din Legea privind
expertiza ecologic i evaluarea impactului asupra mediului nconjurtor nr.851- XIII
din 29 mai 1996. Astfel, n domeniul organizrii expertizei ecologice obteti
cetenii i asociaiile obteti au dreptul: a) sa nainteze organelor sistemului
expertizei ecologice de stat propuneri i obiecii privind proiectele obiectelor
economice concrete, noile activiti i tehnologii; b) sa solicite organelor sistemului
expertizei ecologice de stat informaii privind rezultatele expertizrii noilor obiecte
i activiti economice preconizate; c) sa organizeze expertiza ecologic obteasc
a documentaiei de proiect i planificare pentru obiectele economice noi i potenial
periculoase pentru mediul nconjurtor; d) sa primeasc de la beneficiar, n volum
deplin, documentaia de proiect i documentaia privind evaluarea impactului
asupra mediului nconjurtor (n continuare - E.I.M.I), iar n cazul n care aceasta
conine secrete comerciale i/sau alte secrete aprate de lege (cu excepia
secretelor de stat), n volumul care nu permite divulgarea acestor secrete; e) sa ia
cunotin de documentaia tehnico-normativ cu privire la efectuarea expertizei
ecologice de stat; j) sa participe, prin reprezentanii si, la edinele comisiilor de
experi la care se iau n dezbatere avizele expertizei ecologice obteti. Legislaia de
mediu prevede i alte drepturi i interese legitime de mediu care pot fi aprate
(restabilite) n instana de judecat

TITLUL IV

SOLUTIONAREA LITIGIILOR FUNCIARE SI RASPUNDEREA PENTRU

NERESPECTAREA LEGISLATIEI FUNCIARE
Reglementarea juridic ce ine de soluionarea litigiilor funciare este reglementat de
legiuitor n Codul Funciar Nr.828 din 25.12.1991 ,capitolul XIV prevede solutionarea litigiilor
funciare. Articolul 90 din prezentul cod prevede c litigiile dintre detinatorii de terenuri si
autoritatile administratiei publice centrale si locale se solutioneaza de instanta de judecata
competenta, conform legislatiei in vigoare prin care prevede expres dreptul de a contesta n
instana dezacordul actului decizional.

Codul Funciar n vigoare (Legea nr.828 din 25.12.91)

Codul Funciar al Republicii Moldova, adoptat la 25 decembrie 1991 prin Legea
nr.828-XII este una din primele Legi ale rii ca stat independent. Evident c practica
elaborrii i adoptrii actelor legislative, la aceast etap era slab dezvoltat.
Totodat, scopul principal al Codului Funciar, la etapa adoptrii lui, a fost acoperirea
legislativ a procesului de privatizare a pmntului n Republic.
Procesul de privatizare, mpreun cu alte activiti aferente lui, au durat o perioad de
10-12 ani. n realitate, prevederile Codului Funciar i a altor acte legislative i normative
aferente au determinat politica Guvernului n domeniul reformei funciare pe aceast
perioad de timp.
Privatizarea pmntului, majoritatea elementelor de baz care formeaz coninutul
proprietii private sau realizat.
La rndul su proprietatea privat asupra pmntului a dat un imbold puternic relaiilor
funciare de pia care i ele la rndul su necesit infrastructura sa: piaa funciar,
instrumentul nregistrrii drepturilor de proprietate (implementarea registrului bunurilor
imobile), protecia drepturilor de proprietate etc.
Cu alte cuvinte, s-a creat un mediu socio-economic nou, relaii funciare noi care deloc
nu sunt prevzute n coninutul Codului Funciar aflat n vigoare.
Pentru a depi aceast situaie Codul Funciar a fost de multe ori modificat. Din cele
102 articole incluse n Cod, 40 (patruzeci) din ele au fost modificate. Nectnd la cele
ntreprinse aceste modificri nu i-au atins scopul.
Un exemplu care ne va descrie incapacitatea Codului Funciar de a reglementa relaiile
funciare l descriem mai jos.

Articolul 7 din Codul Funciar prevede c organizarea controlului asupra respectrii

legislaiei funciare ine de competena Parlamentului. Din aceasta reiese c Parlamentul
trebuie s dispun de toate prghiile pentru ca n direct s depisteze cazurile de nclcarea
legislaiei funciare.
Articolul 8, funciile de organizare a controlului asupra folosirii i proteciei
terenurilor sunt date Guvernului. Din start apare ntrebarea. Cine totui? Dac Guvernul
atunci el, cel puin trebuie s dispun de prghiile respective ca n mod direct s depisteze,
s previn etc. nclcrile legislaiei n vigoare. Asemenea autoriti publice ns nu exist.
Articolul 9 prevede c exercitarea controlului asupra folosirii i proteciei
terenurilor ine de competena autoritilor publice locale, a Consiliilor raionale i
Municipale. Din punctul de vedere al unor prghii de dirijare control, prentmpinare etc. a
nclcrilor legislaiei funciare ele nu exist nici la nivelul consiliilor locale.
Articolul 10 prevede, n final c exercitarea controlului de stat asupra folosirii i
proteciei terenurilor ine de competena Consiliilor steti (comunale).
Astfel, normele prevzute de Codul Funciar duc spre aceea ca n republic s nu
existe un control asupra folosirii terenurilor inclusiv agricole. Aceast situaie legislativ ia gsit reflectare n via. n lipsa cadrului legislativ totul rmne la discreia personal a
judectorului.
Desigur, situaia poate fi schimbat dar n primul rnd n baza unui cadru legislativ
concret i efectiv.
Un alt exemplu ne poate servi Capitolul III din Codul Funciar Atribuirea i
nstrinarea terenurilor. n primul rnd, ce nsemn atribuire i nstrinare.
Prin atribuire cineva transmite cuiva un sector de teren.
Prin nstrinare acelai cineva va nstrina forat sectorul de teren.
Aceast concepie a intrat n coninutul prezentului Cod Funciar din cadrul legislaiei
sovietice care era bazat pe monopolismul proprietii de stat asupra pmntului. Ea nu este
aplicabil la momentul actual i pe viitor.
Tot Capitolul Atribuirea i nstrinarea terenurilor este construit pe aceste principii.
El include 16 articole, diferite domenii care, practic au rmas fr legislaie funciar.
Codul Civil la acest Capitol aplic nu atribuirea i nstrinarea terenului dar
dobndirea i ncetarea dreptului (vezi Codul Civil art. 320 343). Conceptul legislativ
propus de Codul Civil este mult mai superior dect celui aplicat n Codul Funciar. Mai mult
ca att, n multe cazuri sunt depistate contradicii legislative eseniale. Un exemplu ne poate
servi articolul 25. Acest articol prevede Modul de retragere a terenurilor din dreptul de
posesiune i beneficiere. n conformitate cu Codul Civil aceasta ar putea s nsemne
instituirea sau stingerea unui uzufruct, unui drept de posesiune sau folosin.
Conform primului alineat al Codului Funciar un drept de posesiune sau folosin
poate fi retras prin autoritile locale i instana de judecat.

Pe tot parcursul textului Codului Funciar vom depista definiii, sintagme etc. care nu
sunt recunoscute de ctre Codul Civil. Asemenea cazuri pot fi nlturate numai n baza unui
text nou al Codului Funciar.
Un neajuns esenial att al Codului Funciar ct i al Codului Civil este faptul c n
ambele legi este slab tratat dreptul proprietii publice asupra terenurilor.
n realitate terenurile proprietate public au rmas fr o acoperire legislativ.
La momentul actual, este paradoxal dar nu este determinat dreptul (documentul de
drept) asupra terenurilor proprietate public.
Acest fapt nu sa lsat fr urmri. Sunt depistate multe cazuri n care terenurile
proprietate public se utilizeaz n diferite scopuri, n mod ilegal.
Pot fi aduse foarte multe exemple, motive care ar argumenta necesitatea elaborrii i
adoptrii unui Cod Funciar n redacie nou.
Proiectul Codului Funciar n redacie nou.
Scopul proiectului Codului Funciar este de a crea un cadru legislativ nou de
reglementare a relaiilor funciare adecvat situaiei actuale i pe viitor.
n comparaie cu coninutul relaiilor funciare anterioare, cele actuale care totodat se
vor pstra i pe viitor, se caracterizeaz prin urmtoarele:
-

proprietatea privat asupra pmntului este stabilit;

structura instituional de nregistrare i protecie a dreptului de proprietate asupra
pmntului este instituit i funcioneaz;
- piaa funciar este creat i funcioneaz;
-

proprietarii de terenuri i organizeaz activitatea n baza drepturilor ce le dein i

a legislaiei n vigoare.
Coninutul (structura) proiectului Codului Funciar n redacie nou include
urmtoarele:
TITLUL I al proiectului Codului funciar include aspecte generale despre legislaia
funciar: obiectul, subiecii relaiilor funciare, principiile legislaiei, componena fondului
funciar n calitate de obiect al relaiilor funciare, documentele ce stabilesc dreptul asupra
pmntului etc.
Tot n acest TITLU sunt expuse competenele autoritilor publice. Descrierea corect
a competenelor autoritilor publice este de o importan deosebit n procesul
reglementrii relaiilor funciare.
La acest capitol constatm norme suplimentare ce in de competena Parlamentului,
Guvernului, Unitii Teritoriale Autonome Gguzia, autoritilor publice centrale,
consiliilor locale, primarului.
Capitolul consacrat proprietii asupra terenurilor include 2 seciuni:

1 Dispoziii generale;
2 Particularitile gestionrii terenurilor proprietate public;
n cadrul acestui capitol sunt incluse articole ce se refer la particularitile dobndirii
drepturilor asupra terenurilor n condiiile proprietii private i publice, renunrii,
abandonrii terenurilor, schimbului de terenuri n baza hotrrii instanei judectoreti etc.
TITLUL II este consacrat categoriilor de destinaie. O atenie deosebit deosebita a
fost atras terenurilor cu destinaie agricol descris n Capitolul I care include cinci
seciuni i anume:
1 Structura terenurilor cu destinaie agricol;
2 Modificarea categoriei de destinaie a terenurilor agricole;
3 Protecia solului i amenajarea terenurilor cu destinaie agricol;
4 Sistemul informaional al terenurilor cu destinaie agricol;
5 Consolidarea terenurilor agricole.
Capitolele II, III, IV, includ terenurile cu o alt destinaie dect cea agricol. Rolul Codului
funciar referitor la aceste categorii de terenuri const n crearea cadrului legislativ pentru
identificarea lor i respectarea ulterioar a statutului acestor terenuri.
n baza unor asemenea norme juridice devine imposibil, n primul rnd, trecerea ne
autorizat a terenurilor agricole ntr-o alt categorie din cele enumerate mai sus.
TITLUL III este consacrat controlului de stat asupra folosirii terenurilor. Etapa
precedent de dezvoltare a relaiilor funciare se mai caracterizeaz prin lipsa unui organ de
control asupra folosirii pmntului. Conceptul care a existat pe tot parcursul Codului
Funciar n vigoare bazat pe lipsa necesitii unui organ de control asupra folosirii
terenurilor sa dovedit a fi incorect.
TITLUL IV include norme referitoare la responsabilitatea pentru ne respectarea
legislaiei funciare. n aceste capitol sunt enumerate cazurile, care, nefiind respectate, pot
atrage dup sine aplicarea contraveniilor administrative sau sanciunilor penale, conform
legislaiei n vigoare.
Viziunile Bncii Mondiale la proiectul Codului Funciar.
n colaborare cu Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Banca Mondial, n
cadrul proiectului RISP-II a iniiat n Moldova iniiative de reparcelare (consolidare) a
terenurilor agricole, n baza principiilor de pia.
Pentru desfurarea cu succes a iniiativelor menionate sa decis de a nu iniia
modificri suplimentare la Codul Funciar. Astfel de modificri pot provoca o ruptur pe
piaa funciar care este n cretere ce poate aduce la reducerea investiiilor pe viitor.
Din cele menionate, Banca Mondial consider c orice modificri la Codul Funciar
sunt premature.
Viziunile Bncii Mondiale menionate mai sus au fost prezentate la 24 august 2007
cnd proiectele pilot de consolidare, n realitate nc nu erau iniiate n teritoriu.
La momentul actual nivelul de implementare a proiectelor pilot n cele ase
localiti implementate cu suportul financiar al Bncii Mondiale ct i altele ase proiecte

pilot implementate cu fore proprii i finane din bugetul de stat ne permite s adoptm o
decizie definitiv referitoare la impactul unui Cod Funciar nou asupra relaiilor funciare i
n general economice de pia n republic.
Considerm c temerile posibilitii unui impact negativ au fost
neargumentate.
Revenind nemijlocit la proiectul Codului Funciar considerm urmtoarele.
Proiectul Codului Funciar n redacie nou a trecut, n procesul de elaborare, o etap
important de avizare cu toate ministerele, departamentele, ageniile, instituiile ne
guvernamentale, autoritile publice locale, instituiile de cercetri tiinifice etc.
Avizele primite au fost constructive i au fost incluse n varianta final a proiectului
codului Funciar. n procesul examinrii proiectului, au fost organizate mai multe ntruniri
cu ministerele, ageniile, departamentele interesate n elaborarea Codului Funciar.

Modificari

In proiec in capitolul II, pe linga competent parlamentului a guvernului, a consiliilor

rationale si municipal si consiliilor satesti si orasanesti,articole specificate si in przentul
cod, apar si aricole cu privire la competent autoritatilor publice centale, a unitatii teritorile
autonome Gagauzia, precum si al primarilor.
Tipurile de terenuri in Codul Funciar este destinat cite un caitol, pe cind in Proiect cu
toate ca se divizeaza in capitole totodata se include intr-un Titlu unic Titlul II cu
denumirea ,,Categorii de terenuri ,ceea ce faciliteaza patrunderea in esenta informatiei
expuse.
Observam ca Titlui II este foarte vast, aici prezentinduse amanuntit in cele IV capitole
divizate in 82 de articole, categoriile de terenuri: atit cu destinatie agricola, cu destinatia
constructiilor, instalatiilor ,amenajarilor si alte destinatii special precum si teritoriile
fondului forestier,si fondurilor apelor.O prezentare la fel de amanuntita cu referirea la
controlul de stat in domeniul relatiilor funciare le gasim in capitolul III. Prevederile din
capitolul III au o continuare pe masura in capitolul IV care se refera la solutionarea
litigiilor funciare si raspunderea pentru nerespectarea legislatiei funciare.
Daca ne referim la titlui V, acordurile international putem spune ca prevederile
acestuia sunt indentice cu prevederile prezentului cod, adica nu a suferit nici un fel de
completari sau modificari.

Concluzie
In urma analizei comparative putem spune ca proiectul codului funciar ne ofera o sistematizare
mai reusita a informatiei. Analizind codul funciar observam ca majoritatea capitolilor contin
aricole modficate sau excluse ceea ce la fel ne vorbeste de faptul ca este timpul de aprobat un
nou cod fiind codul existent nu reuseste sa satisfaca cerintele societatii care se afla in continua
miscare si schimbare.
In concluzie,in baza studierii detailiate a Proiectului Codului Funciar, in mod individual, dar si in
mod comparative cu Codul Funciar existent putem spune ca cu toate ca acest Proiect are unele
neclaritati care trebuie studiate, exemplu ar putea servi aliniatul 3 al art.38,conditiile de
modificare a destinatiei care necesita unele completari:
Art38. alin 3. Schimbarea destinatiei terenurilor agricole cu gradul de fertilitate mai mic de 30 se
efectuiaza in conformiate cu prevederile al prezentei legi.Totusi trebuie sa recunoastem ca acest
Proiect ii are meritul sau fiind reprezentat printr-o structura complexa si in continut profund si
variat . Este normal ca acest Proiect sa fie sustinut de unii oameni si criticat de altii, precum
mentiona George Calinescu,,Critica nu este o stiinta si prin urmare afirmatiile ei nu pot avea
character absolute. Diversitatea de opinii nu este in mod exclusiv dovada ca una din sentinte este
gresit . De aicea putem deduce ca acest proiect poate concur intr-o lupta cu Codul Funciar si
poate chiar cistiga identitatea ,doar cu conditia ca asupra acestuia sa se mai faca unele
modificari.
Dupa parerea me prezentul cod merita tot respectful, cu toate acestea nu ar trebui sa uitam ca
prin schimbari crestem si ne dezvoltam multilateral, de aceea ar trebui ca noul Proiect sa fie pus
in discutie cit mai curind caci precum spune filosoful Lubbock:,,Recunostinta penrtru trecut si
speranta pentru viitor ar trebui sa avem intadeauna.

Bibliografie
1.http://www.cccec.md/Sites/cccec_md/Uploads/Proiect%20de%20lege%20codul
%20funciar%2010.12.2010.pdf.E2B41F6C0A114947B1A6D1AB92D5B7F4.pdf
2. http://www.maia.gov.md/doc.php?l=ro&idc=49&id=14112
3. http://www.rin.agravista.md/article/14141/index.html
4.Schita de curs ,,Drept funciar Ilie Teaca Chisinau2007
5. Codul Funciar al Republicii Moldova