Pretata. Psalmul acesta este unul din cei mai intrel usul liturgic al sntet néstre bisericl; ciel deosebit | tirea psaltiriel, unde vine la rand a se citi cu call psalmi al catismel din care face parte *), el se « 1) } Psalmul acesta, eunoscut sub numele de: Milueste mi devle, G@upé cuvintele cu cate se incepe, in biblia ebreéscd 6 ei 51. In traductiurea Septuagintei si in Vulgata este 50, ciel numerarea psalmilor, in aceste dous din urmi difert de textul ebreesc. Diferenfa acésta este urmii ps. 1—8 numerarea, fn tustrele texte este aceiagl; jar de difer’. Ast-fel: Psalmii 9 gi 10 din textul crete la Septuaginta sunt unit! intr’unul singur, ps. § Psalmit 11—113 din textul teal la Septuaginta sunt p. 10—112. Psalmii 114 gi 115 din textul ebreeso, este ps. 113. Psalmul 116 din textul ebreeee, las Psalmil 117—146 din textul ebre sunt 116—145, ia Pealmul 147 din text, ebreeso, la Tar de la 147, numerarea fn tusi In bibliele romano este | °) Psalmul acesta face lectinne a celor 150 diceea pentru usual i 59) gi fiséti ne arath pe omul ce este profund PAtrung tatea pécatulul ce a sévérsit. El ne infatigaza, pe itosul ce are perfect: cunostint& de starea sa sufletés carele déndu’s! sémi de mustrarea constiinget, canta alina si linisti prin o adevérataé cainfa si penitenta, singura prin care sper& a se indrepta- sia putea dobandi ertare de gregale si de pécatul sévérgit. “Gel ce a sévirgit pécatul gi se aflA sub greutatea luy, este regeie David. El mustrat de congciin{i, arat& penj- tenfi si compune acest psalm prin care cere ertare de la Dumnedet, pentru pécatul comis. _ Titlul séi inscriptiunea psalmului *), ne arata timpul gi ocasiunea cfnd regele David l’a compus; adica dupé ce profetul Nathan a genit Ja el gi fi a imputat pentru pe- catul sévirsit cu Batgabagh s¢ii Versavee, pécat despre care se face menfiune in c&rtile lui Samuel °). | Multi comentatori °), atacand legitimitatea inscriptiunet- | psalmului, gi prin ea insugi psalmul, sustin ci este compus | ip fimpuri mat tardit, de un judeti, care triia pe timpul legit Jnl Moise, gi fie-care din cele 5 c&rtl termini cu o doxologie, I ouprinde ps. 1—41; cart. I1 ps. ve ; cart. ILL ps, 73— 50. arte IV, ps. 90—108 gi cartea V, ps. 107—150. rintif bisericesti gi diferit{ interpret! fac si alte imp&rfirl, deo- dapé continutal, forma, genul poemel etc. Din acest punst unil {1 impart de ordinar in tre! clave: 1) Psalmi de le mult ea de ex.ps, VIII, XVIII, XIX, XXIII, XXIX penitents, ca de ex. ps, Ilf—Vil ete, 3) Psalmi ex. ps.I, XLV, XV oto. Altif fi disting in imne séit poezil didactice, ca de ex. foricitul Augustin ; imnedeti, citre Sion gi templu, imne nationale, oto. ca de ex. de Wette gi alfif, ou thteasestea nupot avea o bani real’, pe interpretiri dubii sé silite a conti-captivititel babilonice, Et fst intem faptul ca in acest psalm, antorul sé pentru a se zidi zidurile lerusalimulut, Alftil, ered cA intreg psalmul este facut de ultimele doué versete, in care se face n zidirea Terusalimulut si a Templulat *, Parintil bisericef insé gi majoritatea criticilor, nu s’ati indoit de legitimitatea psalmulul in ea Toft Vat atribuit gi il atribuese regelut David; iar cultatea ce o ofera cuprinsul celor doué din il o aplaneaz& fn modul urmitor. cici pe timpul lui David, sustin el, zidirea cetatet Te limului nu era terminati; iar a templulul, era {ned ceputai *). Dar, regele David, din causa firi-de-lege ce sévirgise, se temea c& poporul nu'l va mal putea suporta gil va trona si ast-fel va fi lipsit de realizarea dorinjel ardente a svfletulut sé, cidirea murilor Jerusalimulut st a tem- plulut. Prin urmare ultimile cuvinte ale acestul psalm, chiar marginindw-le la insemnarea lor proprie literaré, ined nu pot fi un argument contra legitimitatel pealmulut; edet prin ele, trebuea se intelege realisarea dorinfelor pe David le avea pentru prosperitatea poporulut, pro: pe care el o vedea im efectuarca zidiret cetafet sia plulut Iwi Dumnedet, Din care causi el doria cit neintardiat a le vedea sivirgite, gia nu se zidirniei lor din causa pécatulul séti. Sub acest raport dar David pronunti réga pre Dumnedett ca nu din | sufere poporul sétt ; cisi ingidu cetitel gi templul. 2) Vers 20 gi 21. ) Comp. I, Imp. IN, tse ale Iuf David se potrivese oy gi cu timpurile exiluluy si ale wi, end el doria d’a se rein. si se invrednicésca d’agl rezidi Te. ‘i tomplul, pentru a restabili cultal a. i, ce ne fmpiedic’ d’a admite oq de spiritul profetic, a putut pronunta ‘$n timpul cand el, ca gi Israil, se caia de giprin care gi unul si altul méniase pre se estepta la pedépsa meritata din partea sa? a putut predice sérta viitére a poporulut acesta era captiv in Babilon, c&indu-se ea eatele séle. psalmulut este urmitorul : 1 si 2compun titlul séti inscriptiunea, fn care itorul, genul s¢ii natura psalmului, persdna ca- dedics gi timpul caad a fost compus unit cu causa it pe autor la compunerea acestui psalm. doué versuri nu fae parte din corpul psalmulut. fn multe din editiunele bibliei, cle nici nu erotate, ci stati in fruntea psalmulul, cs Ast-fel sunt puse in traducerea Septua gi in fraducerile romane. In textul ebreesc insé, rsurile 1 gi 2 ale psalmuluy, iar corpul psalmulul, eu versul 3, Yersul 3, inceputul propriu al psalmului, pana la e in trel strofe. ofa cuprinde vers 3—11. se r6gh lot Dumnedleti si implor’ marea pentru a’l lerta de pécatul séu fari de vers, 12—14, fn care psalmistul im- dunmedeese spre a’l pazi gi int&ri,STUDIU EXEGETICC-PIBLIC at 58 cum va fi recunoscétor lui Dumne: th hi de harul séti de a fi lertat de oak eae rae Afara de acésti impirtire psal, . constind din dou’ parti. In Bast oes - se rogi lui Dumnedeti a’l terta gi eurati d eae jar in a doua, vers 15—21, arata Mais ‘ oe cum va fi recunoseétor Jut Dumnedeit pentru indurarea ga, de’l va ierta d catul sévérgit. ss Aceste doué mari parti s'ar mai putea subdivide in altel: Ast-fel: partea I, vers 1—14, s’ar putea imparti in ae parti egale. Prima vers. 3—8, iar a doua vers. 914. Bie-care Boe acestea in altele mai miei, Ast-fel, prima s'ar subdivide in urmatérele pirfi: a) vers. 3—4 in care psal- mistul 3’ c&tre Dumnedeti gi marturisindw si pécatul ri marea sa mizericordie, b) vers. 5—6, renoesce atulul séti, si afirmand fnaintea loi Dum- git, adaoga, ¢) in vers, 7—8, c& omulul, it gi ndscut in pécate, luminarea, adevérul gt nw pot veni de cat de la Dumnedeii; Yar séui, in intelep< in a d vers. J—14, dupé ce repet& rugiciunea pentru ertarea pécatului sdit (vers. 9—11), se rég& al intati da nu mai ca in pécat. A doua, vers. 15—21, euprinde: a) in vers 15—17 promisiunea lui David, cum se va arata el, dact Dumnedeit va asculta cererea sa gil va jerta de pécatul sett, b) in vers. 18-19, araté care este adevératul sacrificiti bine primit de catre Dumnedet gi in fine c) in vers. 20—21, profetul se rog& lui Dumnedeti gi implor& harul séti pentru Sion si zidirea erusalimulut. Explicarea psalmulut. Explicand acest psalm il fnsotim de o noua traduotiune fn limba romana, facut& atat dupé textul original ebraie cat gi dup’ al Septuagintet, punéad fn paralel aceate doué texte cu traductiunea lor in limba romana gi addogind textul roman al acestuf psalm, dupé cele mat insemnate- traducert romane, anume: a bibliel romane de la 16885 4 a bibliet de Ja Blaj din anul 1795; a traductiunel de lagi a edifiune! psaltirey faouty sin éatarea Sfntulut Sinod al Biseriggy ) : fn paralel a acestor traductiuny ink, atftasupra ideilor cuprinse tn Acest ‘astabili gi precisa mal bine fntelesul sti, cat facute de literatura biblick a trady. r scripturl in limba romana. PSALMUL 50. Anscripfiunea sé titlul psalmulur. Vers. 1 si 2. LXX 3 Bo KOs dahwos tq Aavtd ineatext. ebraie b) Traduct. dupé text, LXX, ide cantare, psalm La sfirsit psalm al lut David, David. iefiunea romfn& dupé biblia de la 1688. @ sfirsit psamul lut David Dupé biblia roman& din Blaj de la 1795, it psalmul ut David. ia romana tiparita la Petersburg in 1819, at psalmul lut David. Santulur Sinod lipirité fa 1889. ra sfirgit psalmul lut David. 5 LXX BIDS "Ey cp tds1y pic adtoy Nadav ody popisHy, jvina sloxd03 xpde Byp- oats, “Traduct. dupé ‘twat Cand a venit catre e rofetul, atunct cind el a catre Versavee,STUDIU_)XeGETICC c) Traductiunea romink dups Cand ait intrat catra dénsul ie intra catra Virsavie, muearea lut Urie. = ° a) Dupé biblia roman din Blaj de la anul 17 Cénd ait intrat la dénsul Nathan pro ¢ trase el la Virsavea, muearea lut Urie. ee e) Dupé biblia romana tiparit ‘ta Cénd ait intrat la dina! Nation peer ! trase el la Virsavea muearea lut Urie, ; f) Dupé editiunea Santulat Sinod tiparits fn 1889, Cénd a intrat catre dénsul Nathan proorocul, du intrase el la Virsavia femeea lut Urie *). (din an. 1688), pfn& la aceea a Sfntulut Sinod din ; 1889, observim c& téte s’aii tinut de textul Septuagintel gi téte s’att influentat, sait mal bine dis, sat finut una de alta. Afinitatea gi potrivirea care existi intre ele , ales a bibliel tiparits Ja Petersburg, eu acea tiparita Blaj si conformitatea lor cu Septuaginta, probézt ati avut in vedere gi s’ati facut dupé traductiunea a celor 70, pe care traducttorit romani s/att reproduce, pe cat posibil, cu fidelitate. La versul fiunele romfne téte ait un adaos. Pe cind in tuagintel ca gi in originalul ebreese, acest cu cuvéntul Versavee (ebr. Bathgabagh), mine téte adaog, dupé acest nume, cu ae 25 1) Aceste dont versuri in textul S nele romiaue, nu sunt numerotate, i séii tithu tn frantea psalmulut, Num fn aceste biblit se Tneepe cu ¥ z compun vers 1 si 2 al psalmulut. esc de Septuginta, este | a psalmilor titlurile séit fac parte din corpul pe nu, D’aci gi cute dupe ele, traducerile romlut Urie®, adaos care nu exigty to dar care se «fli fn unele editiuny ale algate!, gi probabil in editinnele slavong ale de sigur s'aii influenfat traductoriy romani, care tofi traducdtoril biblielor néstre, ut de textul LXX, este forte simpla. Traduegng ‘aveati in vedere usul ef liturgic in bisericg, Si ‘eli de a inceput, in téti Iumea crestina, chiar de apostolici, versiunea acésta servea de text autentie scripture! gi dup ea se ficea citirea sintel scriptury, traductiune, pani asti-qi, este socotité ca textyl “oficial autentic al scripturilor V. T. recunoscut de biserica ortodox’, Traducétori! romans, ortodox! fiind, gi traducénd “bibl pentru biserica ortodoxa a Romfnilor, urma nece- ‘sarminte si traduci scrierile sinte dupé acésta versiune, oficial gi autentici, recunoscuti de téti lumea cresting -ortodoxa. _ Acestea dise generic asupra caracterului traducerilor ro- ‘mane si asupra raportulul lor eu originalul sAntelor serip- ~turi, venim la analisa gi explicarea inscriptiuner psalmuluy. Vers 1 gi 2. Inscripfiunea séit titlul psalmulut, Aceste doué versuri compun inscripfiunea séii titlul psal- ulu!. Ble cuprind: 1) Tn primul vers. a) Perséna cireia se psalmul spre c&ntare, adica sefulut séit dirigiutorului (F8355). sé at compune melodia; b) Natura sétt ne}, anume ci ea este din genul poemelor nu- ebr. =y193=psalm gic) Autorul, c& are de ett David, gi este un psalm al séit (4)95), a) Timpul cind regele David a compus @: oind a venit la dénsul profetul Nathan. ce I’a facut a compune psalmul, care -venirel profetulut Nathan la David,denotind tot d’o dati timpul efnd Ny David gsi cfind acesta a compua psalmul, adica el intrase citre Bathgabagh (femeea Int Uria) cu ea. Vers. 1. Perséna céreia psalmul acesta se dedic& spre ¢ spre a-I compune melodia, este denotati in inseriptia psal- mulu! prin cuvintul ebreese Fy355 4). Acesta este un par- ticipiu al conjugarel Piel, articulat gi pus la dativ, denotat prin prepositiunea inseparabila 2. Verbul de la care se deriva acest participiu este mys, care insémna a fi splendid, ilustru, a covirgi; iar la con- jugarea Piel inssémn& a dirige séti a conduce o lucrare, a fi conducétor, superior; deci participiul, cel ce conduce, cel ce este superior, gi fiind yorba de muzicd, denot& pe dirigintele corulul, caruia David dedici psalmul stit ea a- cesta si-i compund melodia. Acésta este fnsemnarea proprie literar’ gi gramatical&, a cnvintulul, Cine fins’ anume si fi fost acel maestra séit diriginte de cor c&ruia David dedicd psalmul acesta, este cu gr.ti de precisat, de dre-co din santa scripturi se cu- nose mat multe perséne cu acést& calitate, mal ales in tim- purile lui David. ‘Ast-fel ca maestri disting! de music& se citézt Asaf, Eman, Ethan, Iditum ete. Dar mai ales ca maestru distins gi conducétor al cAntaretilor se amintegte Chonenia 2). Aci cuvintul fiind luat in insemnare gen si absolut, denoti perséna cea mat cunoscut& gi cea reputatii cu acést&-calitate. Si io acést’ epoc’ a despre un diriginte de corurl aya d= distins 2) Cuyintul acesta seaflit in inserip| (comp. ps, 4, 5, 6, 8, 9, 11 ete). 2) Comp. I Chron. XV,STUDIU }XEGSTICO-B B IC 7 - i re Chonenia *), cicl cel-l-al{i musicanty gi dirigiony. de coruri, sunt de mz} micé important si Insemnitate, Prin urmare luand cuvintul 7; 3252 dup& insemnarea proprie literar& gi in legituré cu cartile Chronicelor 2 nu suntem departe de adevér, admitand oa prin el se te telege celebrul maestru de muzici Chonenia, gi c& Profetyl- Rege David, acestuia a dedicat acest psalm al set pentry a-I compune melodia gi a’l introduce fn usul liturgic, Dar dack acésta este ipsemnarea cuvintulul dupe origi- nalul ebraic, nu tot acésta este fisemnarea cuvintyluy eu care diferitele traductiuni grece, latine, etc., )’ati reprodus, Septuaginta I’a reprodus prin Eis 70 +éAo—=Jn (la) sfarsit pe care Teodoret explicindu’l alegoric, dice cA cele cu. prinse fn psalmif cari port in inscriptiunea lor acest cuvint, cupriad lucruri cari se vor implini férte tarditi, la finitul lumei *). Vulgata I’a reprodus cu in finem, adic& a tradug euvintul cu care LXX J’att reprodus in limba gréck, Aquila Ya reprodus prin 7 nxoram—=nvingetorulur. Simach prin els 0 vixoc=la invingere; iar Teodotion, prin t de biruinfa, subintelegandu-se cuvintul imn séti cAntare 4), Interpretarea la care a dat loc tnsemn acestul cu- vint, reprodus in diferite moduri de traductiunele vechi, cele mal insemnate ale Bibliel, este de multe feluri. Mulft dintre parintit bisericesti §i crestinii primelor secole, con- dugi de deea d’a intelege si explica alegoric Biblia, aw Angeles prin el vemrea si aratarea lui Lisus Christos in lume, pe care Apostolul Paul in epistola sa citre Corintent © numeste s/drsitul veacurilor *), Prin acésté interpretare, de care se fin gi multi rabini, timpurile lui lisus Christos, identificandu-se cu secolul séti timpurile lui Messia, se c= ener 1) Chronic, locul citat, *) Chron. locurile citate, %) Teodoret comeu, la ps. VIII. *) Comp. Theodoret com, ps. IV, *) 1 Corint, x, 11,°consider cu drept cuvint, ca sfargitul véculut curilor; cic atunel a luat (sé dupé credinta vor lua) sfarsit timpurile sé vécurile de asteptare 1 porulut si ale omensret. fae ae : N'ait lipsit a daceia cari ati inteles prin eg tb hog in finem—sfirsitul, Invierea lut Christos, ca sfirgitul ate fncununarea actulul miantuiret genulul uman prin Marna Mantuitorul, Altit, insagt elernitatea si viata viitére. Ali iardsi, ait luat pre infinem in loc de tot d’auna; sustinénd c& psalmil eeu port in inscriptiunele lor acest cuvént tre- : pue sa se cfinte in sot @auna, gi pio;ii cel adevérafi sa’i a pronunfe 84 se mediteze la el el da pururea. $ ; poe avénd io vedere traductiunele lui Aquila, Simach . gi Teodotion, sustin c& psalmif cari ait in inseriptiunea lor euvintul acesta (qy¥35); cuprind lucrur! cari se rapérté la: acte gloriése. Ca ar fi un fel de imne séit doxologhii prin care se prea miaregte Dumnedeit si i-se aduce lauda pentru acte mari sivirgite in Israil, Acésté explicare, de gi co- respunde cu parafrasele chaldaice, nu reese eu nici un pret din continutul psalmilor fn fruntea cirora se aflé acest cuvint; efef din cuprinsul celor mai multi result& contrariul Interpretif mat nouf, finéndu-se de textul LXX, ati luat pre «ic 2 téhos fin loo de sis +) usyoto=ad summum, ad perfectum, gi n’ar fi de cit un termin musical, care gi as- ti-di se intrebuintézd de dirigioril corurilor, exprimand a- celag lucru pe care il denota cuvintul fortissimo. Dupé et ar fnsemna ch acesti psalmi trebuiatt a se canta prin o in- tonatiune deosebit de forte. Téte aceste explicatiunt sunt fnsé mai mult séit mai putin dependente de textul Septuagintel gi depirtate de ¢nsemnarea istoric& si literar’ pe care euvéntul o are fn originalul Ebraic. Acésta este si causa pentru care de a ceste interpretirl, s’ati finut mat toti aceia carl prin eu- nogtintele lor literare si limbistice, n'a putut patrunde pana la insemnarea primitivk a cuvintulut in limba ori- Biserica Ortodoxt Romani ‘ a aSTUDIU FXBGHTICO-bIBLIC ginalt in care s'aii scris psalmil. Cact pre cand Theodore, precum am védut, finéndu-se de textul Septuaginter, intele Jin Big 1d t#Aoc, c& cele eupringe in psalmit carl port Aces ithe se yor implini in gilele din uzma, jar Gregoriy a Nisel, tinéndu-se de Septuaginta gi versiunele filiale gre intelege prin acest euvint, ue earls carl se indeletnices Ja virtute, al cAreia sfirgit este invingerea, rabinul Kahi, infelege prin msi0> pe acela care exceléza tn arta musi. cala (celui qui exelle par la musique). Be b) Genul Poemet. Genul poemel Acestul psalm este de. ; notat fn inscripfiunea sa prin cuvintul 45;5;)5, Pe care Septuaginta fl traduc, pretutinden! unde ge intémpina, prin adudc—psalm. Dupé etimologia sa cuvintul “21, este n derivat de la conjugarea Piel a verbulur 42, care la Piel 731. insémna a cfnta cu instrument musical, Cores. punde férte exact eilenesculul xpoJw=a lovi, a bate, a isbi; a canta cu ast fel de instrumente musicale tn cart trebue a lovi, a isbi, ca de exemplu cimbalul, chitara, cum este gi pianul modern. Cavintal acesta nu se fntampind de ct in inseripfiu- nele psalmilor gi de sigur era un termen in arta musicals ecclesiastics a Ebreilor, spre a denota pe acel psalmi cary trebuiaii a se cAnta cu acompanimentul instrumentelor musicale, De observat este ci la Septuaginta, cu pluralul acestur nume (0°12 —b4)c1—psalmi),se denot& intréga colectiune a psalmilor; ceea ce insémn& ci tofi se cantati fn ugul — liturgic cu acompanimentul instrumentelor musicale. Se Mal numese si Psaltire—{a)rio10v, cu numele unul instru ment musical cu edrde, numit psalteriu, care servea in deosebt la cantarea psalmilor, acompaniand pe céintireft y ¢) Autorul. Tot in versul prim al acestui psalm se aratit _) Butimiu Zigaden explicind cuyintul psalm : Wadpag xo- Pos 6 pee dpyannod Warenplon EpyshOs expwvot s—Psalm in special este acela care s3 cinta melodic cu ajutorul instrumen- tulut organic psalteriu,eee gi autorul. El este denotat prin cuvintul 7). Prepositia- nea séti mat bine dis litera 2 (Lamed) pusi aci la numele propriu 717—David, este Lamed auctoris, Arata prin ur- mare pe autorul psalmulut c& este regele David. t Istoria acestul rege care in multe fu tipul séi prein- chipvirea adevératulul rege al Ini Israil, Messia, este cue prinsi in cartea I a lu! Samuel si se continua in car- tea a ILa gi in cartea I a regilor ‘). El a fost fiul Int Essai, din tribul lut Iuda. S’a nascutin Bethlehem pela anul 1085 fnainte de Tisus Christos sia murit in etate de 70 deant, dupé ce mai intaiti fu ca 7 ani rege asupra lui Tuda *) gi ca 33 de ant asupra intregulut Israil *), A tost inmorméntat la Bethlehem. Vers. 2. In acest verset se arati timpul cind profetul-rege David acompus acest psalm, Acest timp se arat&i ci este acela efnd Nathan profetul a venit la el; iar venirea acestul profet, in ultima parte a versulul, se arati ci a fost a- tunci cind regele David intrase citre Bathsabagh, femeia Hetteulul Urie, pdc&tuind cu ea. Profetul Nathan scandalisat de fari-de-legea sévirgit& de regele David, gi fntarit de spiritul profetie spre a face pe tofl s& pizésca gi sf fact voia cea santa a lut Dam- nedeti, carele nu voegte mértea péc&tosulul, ci si se fn- térci de la calea cea rea si s& fie vit, s’a dus la alesul Domnului gi unsul lui Israil, David, spre a’l mustra pen- tru crima ce s&virgise, pdcdtuind eu Bathsabagh, si omo- rdad pe soful el, generalul Hetteu Urie, spre a o lua siegt sotie +). Facénd acésta Nathan, era in exercifiul misiunel séle profetice. In calitatea sa de protetgi ca explicator al vo- 3) Comp. gi locurile paralele din cirfile Cronicelor gi losif Flavia avcheol, VIII, 15 § 2. 2) Comp. IL Samuel II, 11; 3) Ibidem V, 5 gi urm, Comp. UL, Sam. XU, 1 si urm.3 sit $e STUDIU EXEGETICC-B'BLIC _ ntet celer sante a lui Dumnedei, vine la mustra de crima gi pécatul co sivirgise, gi i { -autoritatea cu cari erat investi{i profetil ca trip ‘Dumnedett +). El fi arata pécatul, fl mustra , Ya sévirgit gi a maniat pre Domnui, dar it y, do dat&é ci nu va muri *). Tar la marturisirea Int David, c& cu adevérat a pécituit inaintea I : “nedeit, mirturisind fnaintea lui pécatul sé ), a: ~mangiie, ci de se va cii gi va face adevérata p ‘Dumnedeti in nemarginita sa bunatate, fl va jerts _eatul gi fara de legea sévirsita *). ; Cu ocasiunea acestei veniri a protetulut Nath, este descrisi pe larg in cartea a II-a a lui Sam XI gi XI, David, compune acest psalm 5), tn car adevérata imagine a calcdtorului de lege, care f noste pécatul gi far de legea ce a facut si mug constiinja sa, araié adevérata cAinth si penitenta, Din acest psalm invatim, ci ori ce om pdte ca pécat, pécatul insé nu trebue si fie urmat de d duire, ci s& se recundscd de cel pécatos, s& se mi sésci fnaintea lui Dumnedeti, cidénd cu rugici sdrobire de inim& adicA cu adevérata caint& si pen la indurarea si misericordia sa si rugéindu-se de iertare D 1) Comp, I] Sam. VII, 2 si urm. Isaia XXVIII, 7-18) XIV, 13. XXVIII, 9 ete. 2) I Sam. X11, 13. *) Il Sam. XII, 13. 4) II Sam. XII, 16. £3) Comparand cuprinsul acestor doué capitole din eartea” amuel, in cari gasim cea mat complecta desvoltare a ¥ acest psalm, in care e vorba de timpul veniret profetul Ta David si de timpul cfnd David a compus acest psalm, rémAne nicl o fndoiali, ca venirea lur Nathan a fost po cansumirei uciderei lui Uria si dupé ce s’a faeutlut Da trarca atunci el &compus acest psalm. . Despre Profetul Nathan, afara de amintirile cari se fae « el fa cirtile lui Samuel gi tn locurile paralele din i celor, nu se gtie nimic. De la el nu avem nimic seri: