2.9 Profilaxia bolii.

Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru ca
aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de a face astm
bronsic. Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia simptomelor bolii.
Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni ; e o
masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales pentru cei
profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.
Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri profilactice :
-

curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei

stergerea prafului cu carpe umede
curatarea covoarelor cat mai des posibil
indepartatea animalelor de casa
combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea locuintei sau
a locului de munca.
O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e evitarea
expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii : fumatul, fumul de
tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de temperature.
In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la locul de
munca sunt obligatorii :
-

examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli

bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor sensibilizati si cu
o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea si eventual schimbarea
locului de munca.
Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea aparitiei
complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la frig,

umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile puternice sis a
revina la controale periodice de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si personalul

medical se numeste externare.
Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre medicul
care a ingrijit pacientul.
Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul trebuie sa
continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.
Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de viata,
facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul pacientului.

CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA
3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1
ANEXA 1
Culegera datelor :
Date fixe :
Nume : P
Prenume : V
Sex : Feminin
Varsta : 67 ani
Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA
Anamneza :
Antecedente heredo - colaterale - neimportante
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de specialitate.
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.
Problemele pacientului :
-

alterarea functiei respiratorii

alterarea functiei circulatorii
imposibilitatea de a se odihni
incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

ANEXA 2

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea functiei res-

Pacienta sa

Invat pacienta sa tuseasca

Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie

colecteze sputa in recipe-

astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai

-ent, administrez O2 la

-te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse

nevoie. Asigur aerisirea

a bolnavului se ameri-

respiratorii

cu expectoratie mucopu- permeabile. salonului, asigur pozitia

-oleaza. Pacienta

-rulenta.

semisezand (ortopnee)

colaboreaza si

care favorizeaza o respi-

raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt
prevenirea infectiei bron-sice. Administrez trata-mentul prescris de medic
cu expectorante, bronho-dilatatoare si desconges-tionante ale mucoasei
traheobronsice. Linistesc
pacientul psihic in vederea
imbunatatiri starii generale.

2.Alterarea functiei circu- Pacienta

Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte

-sumul excesiv de grasimi

-lor si nelinistii manifesta o circulatie

si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA

-gate in vitamine,zarzava-

tratamentul medica-

-turi si fructe.

-mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise

efortul fizic.

adecvata.

de medic cardiotonice,vaso-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-maresc efectul medicamen-telor adm. aplic tehnici de
favorizare a circulatiei,
efectuez exercitii pasive si
active,masaj al extremita-tilor.
Sfatuiesc pacienta sa conti-nue tratamentul medica-mentos atata timp cat e
necesar.

TA in limite normale,

Diagnostic de mursing

Obiective

Interventii

3.Imposibilitatea de a

Pacienta sa

Calmez tusea si dispneea prin

se odihni datorita

beneficieze

adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata

de un somn

de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie.

odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

calitativ, cat

inainte de culcare. Sfatuiec

si cantitativ.

pacienta sa consume o bautura

Evaluare
Pacienta prezinta

echilibrata psihic

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).
Psihoterapie-calmez si linistesc
Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
linistitor, fara zgomote.
4.Incapacitatea de a-si

Pacienta sa

Combat starea de liniste a

Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

uei bai bolnava

igienice corporale

stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii

si sa isi

curatenie perfecta a corpului

generale manifestata

pastreze

pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli

tegumentele

complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip

intacte.

de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing,

de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii.

Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative

TA

11.0
5

240/10
0

80

36,5
C

2007

mmHg

b/mi
n

Sca
-un

Diure
-za

20

1200

resp/mi
n

Examinari
de lab.si
paraclinice

Tratament

LV.N=40008000 mm

MIOFILIN :
fiole

180/90

80

mmHg

b/mi
n

2007

13.0
5

180/80
mmHg

2007

78

36,5
C

19

1150

resp/mi
n

36,3
C

b/mi
n

18

H - V.N=4,25,5 ml/mm
V.O=4.5mil/
mm

1200

resp/mi
n

2007

!70/70

85

37,2

19

mmHg

b/mi
n

resp/mi
n

Regim
normo-caloric,

10 ml Actiune
bronhodilatato
-are.
HHS : fiole
100 mg IV
2x1/zi Actiune
inflamatoare si
decongesti-

Htc V.N=40-41 %

-va, bronhodi-

V.O=36,5 %

-latatoare
VENTOLIN :

14.0
5

alimenta
r

2x1/zi IV fiole
V.O=7,700
mm

12.0
5

medicamento
s

Regim

1300

Hgh
-V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,1
g/100 ml

Spray 2
pulverizari x
3/zi.Actiune
bronhodilatato
-are.

hiposodat cu
evitarea
alimente-lor care
pot fi
alergeni.

15.0
5

165/75

80

mmHg

b/mi
n

2007

36,8
C

18

1200

resp/mi
n

UreeV.N=20-40
mg %
V.O=83 mg%

16.0
5

140/80

75

mmHg

b/mi
n

2007

36,5
C

18

1200

resp/mi
n

Glicemie
V.N=80120mg %
V.O=72mg %

17.0
5

145/80

75

mmHg

b/mi
n

2007

18.0
5
2007

140/75

75

mmHg

b/mi
n

36,4
C

19

1100

resp/mi
n

36,4
C

18
resp/mi
n

VSH-V.N=110 mm/ 1h
VO=13mm/1
h

1100

Examen
sputa:
-macroscopic
: vascoasa
microscopic :
eozinofilie

Rtg nu arata
modificari.

BROMHEXI-NE : compri-mate a 8 mg ;
per os 3x1/zi.
Actiune exp-ectorant,flui-difica secre-tiile traheobronsice
vascoase si le
usureaza elim-inarea.

AMPICILINA
4x1 f.IM,500
mg.Actiune
bacteriostatic
cu spectru larg
PREDNISON
1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se
scade treptat
pana la 10 mg
doza de intr-tinere. Acti-une-antiimfl-amatoare,an-tialergic.

per os.Actiune
-diuretica.
DIPIRIDA-MOL : 3x1
tb/zi per os.

3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :
Nume : V
Prenume : R
Sex : Feminin
Varsta : 18 ani
Greutate : 56 kg
Inaltime : 1,67 m
Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.
Anomneza :
Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.
Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.
Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta
dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament
de specialitate.
Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.
Problemele pacientului :
-

dificultate in a respire
dificultate in a se alimenta
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic denursing Obiective

Interventii

Evaluare

1.Dificultate in a res- Pacienta sa

Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara

pozitie in timpul acceselor

prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si

astmatice (pozitia ortopneica).

permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba

administrez medicamentele

normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi-

prescrise de medic pentru a

prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si

-ratorii

preveni crizele de astm.

wheezing.

eliberate de

dificultate

secretii.
2.Dificultate in a se

Pacienta sa

Ii explic bolnavei necesitatea

Starea pacientei s-a

alimenta datorita

se poata

alimenattiei si a consumului

ameriolat, i-a revenit

suficient de lichide.

pofta de mancare.

dispneei si anexitatii alimenta

manifestate prin

corespunza-

imapetenta.

-tor

3.Perturbarea

Pacienta sa

Am asigurat liniste in salon ca

Pacienta se odihneste

somnului datorita

aiba un

pacienta sa se poata odihni.

suficient pentru a

anexitatii manifestata somn

Convingem pacienta ca starea ei

prezenta o stare de

prin insomnie.

se va ameliora.

mai bine.

odihnitor si
corespunza-

-tor

ANEXA 3

Data

3.06

Functiile vitale si vegetative

Examinari de
lab. si
paraclinice

TA

Sca
-un

Diur
-eza

129/7
5

82

37,2

14

1200

b/min

resp/mi
n

200
7

mmH
g

4.06

110/65

69

200
7

mmH
g

b/min

37
C

13
resp/mi
n

1100

Tratament
medicamentos

Regim
alimentar

L - V.N=40008000 mm

HHS : 300 mg
tablete.

Alimente
premise :

V.O=5,500 mm

Actiune
antiinflamator.

legume fierte,
fructe crude si
sub forma de
compot ; supe
de

H - V.N=4,2-5,5
ml/mm
V.O=4.500.000
mm

Ventolin : 3x1 +
2 ml ser
fiziologic.
Actiune
bronhodilatator.

legume, cartofi,
paine neagra.
Alimente

5.06

110/60

67

200
7

mmH
g

b/min

6.06

120/7
0

63

36,7

15

b/min

resp/mi
n

200
7

37
C

110/65

75

200
7

mmH
g

b/min

1100

resp/mi
n

mmH
g

7.06

15

37
C

16

Htc - V.N=40-41
%
V.O=29,8 %

1200

Hgh -V.N=13-15
g/100 ml
V.O=13,3 g/100
ml

1200

resp/mi
n

Euzinofilie :
V.N = 2-3 %
V.O = 0,5 %

VSH - V.N=7-15
mm la 2 h
V.O = 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :
Date fixe :
Nume : M
Prenume : A
Sex : Feminin
Varsta : 51 ani

interzise :
Sa evite
alimentele
alergene.
Sa evite
alimentele prea
sarate si
grasimile.

Greutate : 69 kg
Inaltime : 1,60 m
Nationalitate :romana
Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.
Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic
Antecedente personale - neaga
Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi ani. Cu 6
zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o criza astmatica
manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing sit use. In dimineata zilei
ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de dispnee astmatica progresiv evoluand
spre agravare pana la aparitia ortopmeei. Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse.
Dispneea nu se amerioliaza nici la administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare
simpaticometice, respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia
interne.
Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.
Problemele bolnavului :
-

alterarea ritmului respirator

alterarea starii generale
alterarea hidratarii bolnavului
perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective

Interventii

Evaluare

1.Alterarea ritmului

Pacienta sa

Asez pacienta intr-o pozitie se-

Pacienta raspunde

respirator datorita

respire

-misezanda la marginea patului bine la tratament-

obstructiei bronsice

normal,

cu capul usor, in extensie.

manifestata prin

dispneea sa

Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee,

dispara.

produce alergii (praf,florii).

wheezing si tuse

-ul medicamentos

disparut.

Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.
Administrez tratamentul prescris
de medic, bronhodilatatoare.

2.Alterarea starii

Pacienta sa

Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita

fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel

a disparut si

cefaleei si ddinamiei

-ta psihic, sa

bolnava prezinta

nanifestata prin

dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca

o stare de bine.

anexitate.

de anexitate

Pacienta sustine ca

ridicat si plini de optimism.

anexitatea si sa o combatem

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-batuta

diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si

deranja. Aerisesc salonul

conditie fizica

adinamia.

asigurandu-i o stare de confort

mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa
expectoreze, explicandu-i
necestitatea acesteia.
Administrez la indicatia medi-cului analgezice si expectorante

3.Alterarea hidratarii

Reechilibra-

pacientei, datorita

-rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului

-ctolitrica a

-tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic

pacientei si

-chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

manifestata prin

impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventusi expectoratie.

Administrez pacientei ceaiuri

Pacienta relateaza

Asigur conditii corespunzatoare

-ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans-

pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor.

corporala

4.Perturbarea

Pacienta sa

Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita

aiba un somn pacienta tehnici de relaxare,

nelinistii si anexitatii

odihnitor.

un somn odihnitor

exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin

culcare. Asigur un mediu

insomnie.

ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume
o bautura calda inainte de
culcare (ceai sau lapte).

ANEXA 3

Data

Functiile vitale si vegetative

Examinari de lab.
si paraclinice

Tratament
medicamentos

Regim
alimentar

TA

Sca-

Diureza

un
15.06

130/70

88

36,8

20

2007

mmHg

b/min

r/min

1000

L - V.N=40008000 mm

ml

1 puf/zi spray

V.O=7600 mm

16.06

130/80

85

36,7

19

2007

mmHg

b/min

r/min

17.06

125/70

83

36,7

19

2007

mmHg

b/min

r/min

18.06

125/70

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

1000
ml

1200

Actiunebronhodilatator.

H - V.N=4,2-5,5
ml/mm

MIOFILIN : tb.

V.O=4.8 mil/mm

3x1/zi per os
Actiune

ml

SALBUTANOL:

Htc - V.N=40-41 %
V.O=43 %

Hgh -V.N=13-15
g/100 ml

ml

V.O=13,5 g/100 ml

bronhodilatator.
HHS : 300 mg
IV.Actiune
antiinflamator,
steroid in crizele
astmatice.
PREDNISON :
5 mg tb 3x1/zi.

19.06

125/80

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

VSH - V.N=1-10 mm la
1h

Actiune
antiinflamator.

V.O = 5mm la 1 h

AMPICILINA :

ml

4x250 mg IM.
20.06

125/75

82

36,6

19

2007

mmHg

b/min

r/min

1200
ml

Glicemie
V.N=80-120mg %
V.O=90mg %

Actiune
bactericid,
antibiotic cu
spectru larg.
BROMHEXIM :

21.06

130/80

80

36,6

18

2007

mmHg

b/min

r/min

1200

Creatinina - V.N=0,61,2 mg%

3x2 tb/zi.Actiune

V.O=0,6 mg %

mucolictic,favori
-zeaza expectora

ml

-tia,usureaza

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita cunostiite
profesionale profunde si calitatii morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este o
afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la orice
varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :
-

primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de etiologie,
simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si examinarii
specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea bolnavului, educatia sanitara
si profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii
tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se
aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia prof. Radu
Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu
Editura Medicala 1983
2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel
Editura All,vol. II
3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu
Editura Corint
4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983