Sunteți pe pagina 1din 4

inva area asociativa

Condi ionarea clasica


Prima forma a teoriei a fast enuntata de Aristotel. care considera ca Ia baza lnvatarii sta aparitia
evenimentelor In timp i spatiu sau configuifafea. Acesta considera ca exista trei posibile relatiilntre
lnceputul unei imagini si succesiunea ei: relatia bazata pe succesiune. opozitie i contiguitate.
Legea contiguita iispune ca mintea.In prezenta oricarei stari. tinde sao asemene cu o experienta
trecuta similara. Cel mai cunoscut experiment de lnvatare asociativa a fast realizat In anul 1890 de
catre psihologul i fiziologul rus Ivan Pavlov.In contextulIn care acesta analiza rolul salivatieiIn
procesul
digestiv. (1). [2)
ExperimentulluiPavlov
Pentru a determina raspunsul reflex al glandelor salivare In momentul hranirii. omul de tiinta
masura cantitatea de saliva secretata de un caine Ia primirea hranei. fn timpul experimentului.
Pavlov a observat ca adesea cainii salivau lnainte de a-i primi mancarea i ca lntre prezenta
mancarii i anumiti stimuli exteriori se erea o relatie de contiguitate. Prepararea mancarii i pa ii
experimentului.
executatilnainte de hranire. provocau un raspuns reflex similar cu eel al ingerarii mancarii. deoarece
cainiilnvatasera sa asocieze mancarea cu rutina experimentului.
A adar. Pavlov a demonstrat faptul ca o forma a lnvatarii prin asociatie este reprezentata de
conditionarea clasica. Aceasta presupune asocierea In timp a unui stimul neutru cu un stimul
declan ator de raspuns. Ulterior. fiziologul a studiat progresul procesului de lnvatare. utilizand
In
experimentele sale un metronom ca stimul neutru. Pavlov a ajuns Ia urmatoarea concluzie: cu cat mai
Ireevent era asocialsunetul metronomului cu hrana. cu atat mai des provoca salivare. De
asemenea. a constatat ca pe masura ce timpul de a teptare din momentul auzirii sunetului pana In
momentul primirii mancarii era mai lung. cu atat reflexul de salivare scadea.
Prin conditionarea clasica individullnvata.lnsu indu-i un comportament nou sau li schimba un
comportament mai veehi. ca raspuns Ia un stimul nou. De asemenea. raspunsuI conditionapl oate
sa apara iIn cazul stimulilor asemanatori celui declan ator. fenomen intitulat generali:zarea
stimulilor. Discriminarea apare In momentulIn care stimulul primit dilera de eel original. iar extinc
ia se produce In momentulIn care stimulul conditionaleste repetat lara a fi urmat de stimul. [3). (4)

Apliea iiale eondi ionariielasiee


S-a demonstrat fapul ca lnvatarea prin conditionarea clasica poate duce Ia reaqii fobice. Ia
scaderea lncrederiiIn sine a elevului i Ia tendinta de evitare a anumitor circumstante asociate cu
stimulul. Psihologul John Locke a aratat caIn momentulIn care elevii sunt pedepsiti Ia coala i
asociaza ideea studiului cu un mediu ostil i potential vatamator. eilncep sa se teama de obiectele
asociate colii. nu numai de profesorulIn cauza.
fnva area lntr-un mediu exagerat de restrictiv.In care elevul se simte amenintat sau este
constant pedepsit. poate duce Ia o teama generala lata de studiu. care scade randamentul de
lucru. dorinta elevului de cunoa tere i. daca situatia nu este remediata. se poate ajunge Ia dorinta
de a abandona coala.
fn anul 1920. psihologul John Watson a realizat unul dintre cele mai cunoscute studii legate de
conditionarea clasica. intitulat The Lillie Alberl Experiment. Albert. un bebeluIn varsta de 11 luni
a
fast subiectul experimentului menit sa demonstreze fenomenul de generali:zare. Acesta fusese lasat
sa se joace cu diferite animale de plu. printre care un oarece alb care.In momentulIn care era
atins. scotea un zgomot puternic- stimulul. Reaqia neconditionata Ia zgomot a fast de frica. Dupa
mai multe asocieri ale oarecelui alb cu zgomotul. copilul raspundea cu teama. evitandu-1. Ulterior. el
a dezvoltat reaqii similare lata de alte jucarii albe asemanatoare. dovedind atat fenomenul de
generalizare. cat i posibilitatea dezvoltarii fobiilor. Din pacate. Albert a murit Ia varsta de ase ani i
nus-au putut constata efectele petermen lung ale experimentului. [5). [6)

Un alt experiment cunoscu:a fast realizat In anii 1960 de psihologul i profesorul Clark Kenneth. care
s-a folosit de doua papu i.una alba i una neagra. pentru a demonstra influenta mediului asu ra
asociatiilor. Subieqii experimentului au fast copii albi ide culoare. carora lis-au pus lntrebari
Jrecum:
..Care dintre papui arata ca tine?"...Care e papua buna. care e papua rea?". Majoritatea copiilor.
indiferent de etnie. s-au identificat cu papua alba i. de asemenea. au indicat ca papua alba
este
..buna"i..dragu\il". iar cea neagra este ..murdara" i..rea". Asociatiile facute tin de formarea
prejudecatilor. culoarea neagra a pielii fiind asociata cu saracia. Copiii au generalizat.lnvat md
sa atribuie aceste caracteristici pentru persoanele de culoare neagra. [7)
C:nnrlitinnnrP.n r.ln ir.

P. tP. fnriP.n

P.hi util7ntIn rP.r.lnmP.. In P.mi iuni i In filmP.. r.u rnl In infh JP.ntn

emotiilor spectatorilor. Psihologii din domeniul publicitar se folosesc de acest tip de conditionare
pentru a asocia produsele promovate cu stimuli atractivi. precum distraqia. bunastarea.
confortul. atraqia sexuala sau ideea Jnui stil luxos de viata.
De exemplu. multe dintre reclame apeleaza Ia sex-appeal.produsele fiind asociate unor femei
frumoase. determinand o sexualizare a relatiei dintre client i produs. Un alt gen de reclame este
constituit de campaniile de con tientizare. care asociaza viciile sau obiceiurile daunatoare pre:um
fumatul sau consumul excesiv de alcool cu pericolul. boala sau chiar moartea. [8)

Conditionarea operanta
Conditionarea operanta re rezinta cea mai mare parte din ceea ce oameniilnvata pe parcursul vietii.
Aceasta conditionare este definita ca .forma de rnvafare rn care consecinfe/e comporlamenfui..Ji
influenfeaza probabilifafea de aparifie a acesluia. Cu alte cuvinte. efectul unui anumit
compor.ament determina repetarea sau nerepetarea lui iIn viitor
Un experiment paralel cu eel efectuat de Pavlov asupra cainilor. a fast realizat de Edward
Thorndike. care observa comportamentul pisicilor. Omul de tiinta a lnchis o pisica Intr-a cutie
lnchisa cu un zavor i a a ezat Inlata cu tii.In campul vizual al animalului. o farlurie cu hrana. Pisica
putea iei din
cu ca daca aqiona zavorul i. dupa numeroase lncercari ineficiente. animalul a reu it In cele din urma
sa deschida zavorul. ajungand Ia mancare. Repetand experimentul de mai multe ori. Thorndike a
ajuns Ia concluzia ca pisica se elibereaza din ce In ce mai repede din cu ca. pentru a-i atinge
scopul i a emis ipoteza conform careia efectele unei actiuni au un rol important In dezvoltarea unei
viitoare actiuni. ipoteza cunoscuta sub denumirea de ..Lege a efectului". Aceasta sustine ca exista
tendinta
de repetare a comportamentelor care due Ia un rezultat satisfacator. De asemenea. omul de tiinta a
concluzionat ca pedeapsa este ineficienta In ruperea legaturiidintre comportament i
re:zultatulsau i ca pedepsirea poate duce Ia un comportament imprevizibil. (9). (1 OJ
Psihologul american Burrhus F. Skinner considera ca acest tip de conditionare este eel mai important
In procesul de lnvatare. Spre deosebire de metoda conditionarii clasice. individul lnvata sa lucreze cu
mediul pentru a obtine rezultatele dorite. nu asimileaza prin reactii Ia stimuli. fn functie de legatura
dintre comportament i consecinta. Skinner a propus clasilicarea relatiilor In multiple tipuri de
contingenta: lntarirea pozitiva. negativa. exitinctie i pedeapsa.

lntanrea poz1t1va are 1n vedere probab1htatea apan 1e1 unw comportament. 1n tu nc 1e de consec1nta
sa. Exista trei aspecte principale ale lntaririi pozitive:
Sincroni:zarea presupune apari ia rezultatului pozitiv Ia scurt timp dupa raspuns. adar.
un timp prelungit lntre comportament i rezultat poate duce Ia o diminuere a
eficienteilnvatarii.
Consistena lntaririi- este necesara men inerea apari iei consecintei pozitive dupa fiecare
raspuns. lucru esen ialIn special Ia lnceputul procesului de lnvatare.
Valoarea lntaririi- pune accent pe valoarea rasplatei pentru persoana aflata In procesul
de lnvatare.
Aplica iiale condi ionariioperante
Condi ionarea operanta sta Ia baza lnsu irii abilita ilor de baza. achizi ionate Inca de Ia na tere.
precum desfa urarea unor ac iuni elementare ca deschiderea u ii. mersul. prepararea hranei etc.
Acest tip de lnvatare se poate dovedi foarte eficient In domeniul educa iei. elevul fiind motivat sa
progreseze prin intermediul uneilntariri pozitive. Este important de luat fn seama faptul ca rezultatul
nu va fi unul imediat i ca orice tendinta de lnvatare trebuie sus inuta printr-o lntarire pozitiva repetata.
pentru lncurajare. Concret. educatorul sau parintele nu trebuie sa se a tepte ca elevul sa li termine
din start toate temele. Fiecare pas In realizarea proiectelor trebuie lncurajat. pentru a stimula
dorinta de cunoa tere a copilului: acesta trebuie sa faca legatura dintre asimilarea cuno tintelor i
rasplata corespunzatoare. asociind lnvatatul cu ideea unui lucru bun. care da roade.
Pedeapsa este. de asemenea. consecinta unui comportament. dar negativa. Psihologii au pareri
lmpa ite referitoare Ia implicarea pedepseiIn procesul de lnvatare. Dintr-un punct de vedere.
pedeapsa u oara are rolul de a descuraja comportamentul gre it i de a-1 lncuraja pe eel corect.
Oaca este pedepsit. copilul va ti ca nu este bine sa nu li faca temele Ia timp i nu va repeta gre eala
pentru a nu ajunge din nou In aceeai situa ie.
Totui au fast cercetate efectele negative ale pedepsei. atat asupra celui pedepsit. cat i a celui
care pedepste.
Privitor Ia persoana care pedeps te, fapta In sine poate deveni un lntaritor. pedeapsa poate fi
repetata neadecvat i frmotiv. De exemplu, dacun copil se oprte din plans atunci cand este Ievit.
p rintele va avea tendina s n loveascde fiecare datcand acesta plange sau este zgometes. Un
astfelde comportament al parintelui poate cauza traume In dezvoltarea copilului,determinandu-1
sa- i piarda lncerderea Insine, sa aiba un temperament introvertit i sa evite orice fel de
confruntare.
De asemenea. pedeapsa peate avea un reiadvers: dacun cepil este Ievit pentru a desfura e
anumita ac iune, atunci el va dezvolta un sentiment de respingere lata de acellucru i va evita
pe cat se poate sa n realizeze.
fn cazulih care p rintele sau prefeserul abuzeazde pedeaps. cepilul peate reac9ena agresiv,
percepand pedeapsa ca pe un atac. Psihelegii recemandevitarea pe cat pesibila unei
astfelde situa9i.avand In vedere gravitatea poteniala a consecintelor In dezvoltarea
copilului.
Pentru evitarea uner astfel de reacii negative ale cepilului, trebuie excluspedeapsa prin
vielen fizici adeptarea unei pedepse benefice. cu efecte negative minime. Printre pedepsele
recemandate de psihologi se numara: restric9onarea timpului petrecut cu prieteniide joaca, Ia
televizor sau computer. statui pe scaun, Ia co. copilul fiind lncurajat,In acelai timp, sa-i co
tientizeze greala.