MATERIALE METALICE

Curs 9
ALIAJELE DEFORMABILE CU BAZA
ALUMINIU

ALIAJELE DEFORMABILE CU BAZA ALUMINIU

I. ALIAJE CARE NU SE INTARESC SI DURIFICA
PRIN TRATAMENT TERMIC

ALIAJE CARE NU SE INTARESC SI DURIFICA

PRIN TRATAMENT TERMIC
~ Aliaje monofazice, cu buna plasticitate la rece / cald
1. Aluminiul tehnic (cu microalieri)
Microalierea pt. imbunatatirea propr. mecanice (Ni, Si, Zr, Sb, Ag, )
+ Zr, B, Be >>> deformare + T.T.: Rm < 340MPa; A < 11%
Conductori:
Ex. aliaj Aldrey (0.4 0.7%Si; 0.3 0.5%Mg; rest Al);
se formeaza compusul Mg2Si (T.T.) calire + imbatranire
>>> creste RM, scade conductivitatea (95-98%)
>>> pt. conductori solicitati mecanic
+ Co (3.8%) >>> = 3.5 cm la 20C; Rm<320MPa; A<8%.

Criogenie:
+ Mg, Ti, Ca >>> A > 40%
+ Au (max. 0.2%) >>> < 5 x 10-8 cm la -200C >>> conductori

I.2. Aliaje Al-Mn

compus Al6Mn
eutectic 1.95%Mn/658.5%Mn
: max.1.82% Mn
(temperatura eutectica);
max. 0.36% la 500C

I.2. Aliaje Al-Mn

Proprietati mecanice mai bune ca Al tehnic;
Rezistenta buna la coroziune
Industrial: 1 1.6%Mn (STAS AlMn1, AlMn1Mg)
pt. piese atmosfere corozive si solicitari medii
Cresterea continutului de Mn Crestere Rm, scadere A
+ Mg >>> proprietati mecanice mai bune prin T.T.
+ Si (max.0.5%) tevi sudate pt. transportul apei
Impuritati: Si + Fe < 0.45% (formeaza comp. ternari, scad plasticitatea)
Si formeaza Mn3Si2Al15 dizolva mult Fe >>> formarea (FeMn)3Si2Al15
>>> pierderea efectului pozitiv al Mn

Fe compus FeMnAl6 , insolubil in Al

I.2. Aliaje Al-Mn

3. Aliaje deformabile Al Mg
Contin 1 7%Mg (STAS AlMg1,2,3,5,7);
pt. table subtiri, folii, produse deformate
Peste 7% - apare faza >>> fragilitate
Adaos de Mn si Cr cresterea rezistentei cu 200-250 MPa
Ex. aliaje pt. ambutisare adanca (auto / aero)
2-7% Mg, 0.1-0.2%Cr, 0.3-0.5%Mn
Proprietatile mecanice depind de continutul de Mg

3. Aliaje deformabile Al Mg

3. Aliaje deformabile Al Mg
Adaos de Li: cresterea rezistentei (specifice)
Ex. 5-6%Mg; 1.9-2.3%Li; 0.09-0.15%Zr; 0.02-0.3%Bi
Rm=400-440 MPa; Rp0.2=250-260 MPa; A=18-19%
Pt. piese solicitate la coroziune (ind. petroliera) aliaje Alclad (placare)
Ex. 1.3%Mg, rest Al; 1.2%Mn, 1%Mg; rest Al
Adaos mic de Cu T.T. fara pierderea rezistentei la coroziune:
Ex. 1%Mg; 0.25%Cu; 0.6%Si; 0.25%Cr, rest Al
Netratat Rm < 125 MPa
Imbatranit
Natural Rm < 240 MPa
Artificial Rm < 310 MPa

ALIAJELE DEFORMABILE CU BAZA ALUMINIU

II. ALIAJE CARE SE INTARESC SI DURIFICA
PRIN TRATAMENT TERMIC

ALIAJE CARE SE INTARESC SI DURIFICA PRIN TRATAMENT

TERMIC
Contin elemente care formeaza compusi solubili la cald in solutia (diagrame
cu solubilitate limitata si variabila cu temperatura):
Mg, Cu, Li, (Si),
>>> TRATAMENT TERMIC:
1. CALIRE PENTRU PUNERE IN SOLUTIE
2. IMBATRANIRE NATURALA
ARTIFICIALA

DURALUMINURI
Aliaje Al-Cu-Mg-Mn:
I. slab aliate: 2-3.5%Cu; 0.2-0.5%Mg; 0.2-0.5%Mn;
II. mediu aliate: 2.5-4.5%Cu; 0.3-0.8%Mg; 0.3-0.8%Mn;
III. inalt aliate: 3.6-5.2%Cu; 0.6-1.8%Mg; 0.6-1.2%Mn;
I. plasticitate mare, rezistenta mica;
II. compromis intre I si II; cele mai folosite
III. rezistenta mare, plasticitate mica
Cu, Mg pt. cresterea rezistentei prin formarea de compusi
(CuAl2, CuMgAl2, ...)
Mn

pt. reducerea efectului negativ al Fe (formeaza compusi ternari);

creste Rm si rezistenta la coroziune
sub 1.2% datorita scaderii plasticitatii

T.T al duraluminului
Fe, Si

impuritati (mai ales Fe)

In suma < 0.5 0.6% datorita scaderii propr. mec. si tehnologice
Daca Fe > Si se formeaza cu Mn compusi cu efect mai mic
(FeMnAl6, CuFeMnAl6)
Si mult - formare de siliciuri ternare scaderea plasticitatii
- creste susceptibilitatea la imbatranire artificiala (Mg2Si)

Compusii cu Mg si Cu (CuAl2, CuMgAl2, ) se dizolva in ;

participa la T.T.
Compusii cu Fe si Mn sunt insolubili
>>> necesara omogenizare la 480 490C
In stare recoapta: structura cu separari secundare
(CuAl2, CuMgAl2, Mg2Si, CuMg4Al6)

T.T al duraluminului
Calire pt. punere in solutie: ~ omogen (505 510C)
Imbatranire: durificare prin precipitare
(tendinta de formare de compusi dispersi metastabili)
Mecanismul imbatranirii - precipitare continua in :
I. zone Guinier Preston
II. precipitate intermediare
III. precipitate de echilibru
Ex. pentru Al Cu
I. GP (GP1) II. (GP2) II. III.
Zonele Guinier Preston: in solutia suprasaturata, prin germinare omogena
Discuri de 8 nm diametru / 0.3-0.6 nm cu ~ 90%Cu
Pot fi considerate clusters (asocieri preferentiale de atomi)
pre-precipitate
interfata coerenta cu

T.T al duraluminului
:

tetragonal, diferit de de echilibru

platiform, rezultat prin germinare eterogena uniforma pe
retelele de dislocatii si pe limite de graunte
interfata coerenta cu matricea

> 100 nm, prin germinare eterogena pe dislocatii elicoidale

Interfata semicoerenta

compusul Al2Cu, necoerent la limitele grauntilor

T.T al duraluminului
Interfete coerente tensiuni elastice mari >>> efect de crestere intensa a
rezistentei prin interactiunea dintre dislocatii si pre-precipitate

Efectul maxim al T.T. pentru precipitatele coerente (GP1 si GP2); scade pentru
semicoerente si necoerente
Aparitia unui pre-precipitat este precedata de dizolvarea celui anterior
Ex. pt. Al-Cu:
pana la 100-150C; pana la 200C;
peste 200C
>>> REVERSIUNEA incalzire scurta (zeci de secunde) a aliajului imbatranit
>>> dizolvarea precipitatului existent fara sa se formeze altele >>>
plasticitate (solutie )
Plasticitatea optima se pastreaza 2-3 ore de la calire (inainte de inceperea
imbatranirii naturale);
rezistenta maxima dupa 4 5 ore (pt. duraluminurile mediu aliate)

T.T al duraluminului

T.T al duraluminului

Imbatranire incorecta: subimbatranire / supraimbatranire

Rezistenta maxima a duraluminurilor < 440 MPa (~)

DURALUMINURI
Dezavantajele duraluminurilor: rezistenta mica la coroziune (in special sub
tensiuni mecanice), proprietati mecanice scazute dupa sudarea prin
topire, tensiuni reziduale mari dupa T.T.
Solutii de inlaturare a dezavantajelor:
I. Placarea cu aliaje mai rezistente la coroziune (cladding):
Al tehnic, (pt. table 4-8% din grosime)

II. Introducerea de elemente stabilizatoare structural (Zr, Cr, Be, Ti, )

+ calirea in trepte
III. Intarirea prin formarea de compozite ODS cu Al2O3
Ex.
3-6%Cu; 1-3%Mg; 0.1-2%Mn; 0.5-2%Zr; 0.5-2%Cr; 0.05-1%Ti;
0.01-2%Al2O3; 0.0001-0.5%Be; rest Al
Dupa TT 20C: Rm=500 540 MPa; Rp0.2=400 460 MPa; A=10-14%
200C: Rm=350-380 MPa; Rp0.2=330-370 MPa; A=18-22%

IV. Inlocuirea cu alte aliaje durificabile prin dispersie

(Al-Zn-Mg, Al-Mg-Si, )

Aliaje Al-Zn-Mg
pt. evitarea dezavantajele duraluminurilor
(rezistenta mica la coroziune sub tensiune,
fragilizare intensa dupa sudarea prin topire,
tensiuni reziduale mari dupa TT)
Pentru T.T.
Compusi binari: Al8Mg5 (Al3Mg2), ZnAl,
Compusi ternari: Mg3Zn3Al2, Mg2Zn3Al2

Sudabilitate foarte buna: nu sunt sensibile la fisurare, imbatranire naturala a

zonei sudate >>> propr. mecanice bune
Dezavantaj: zone sensibile la coroziune la marginile cordonului de
sudura
Adaos de Cr

creste rezistenta la coroziune

scade sudabilitatea

Aliaje Al-Zn-Mg
Continutul de Zn si Mg comportamentul la TT
I. Aliaje autocalibile
- se calesc in aer
I.1 insensibile la imbatranire (nu durificare la imbatranire)
aliaje cu Zn putin
Rm = 360-380 MPa, Rp0.2 = 170-190 MPa; A = 22-25%

I.2

durificare prin imbatranire

Rmmax = 380 MPa; Rp0.2max = 320 MPa; A = 15%

II. Aliaje intermediare (propr. mecanice / mediu de calire)

Rm = 370-470 MPa; Rp0.2 = 250-400 MPa; A = 17-19%
III. Aliaje cu propr. mecanice superioare (se prefera calirea in apa)
Rmmax = 500-570 MPa; Rp0.2 = 450-520 MPa; A = 14-19%

Aliaje Al-Zn-Mg
Al-Zn-Mg-Cu destinate auto / aero
- pt. avioane dest. altitudinii joase (rez. mecanica, tenacitate la propagare
de fisuri, rez. la fluaj, comportament criogenic bun) + sudabilitate,
aschiabilitate,
Cu (1 1.5%) blocheaza propagarea fisurilor (crescuta de continuturi mari
de Zn / Mg)
+ microalieri (Mn, Cr, Be, Si, Zr, Ag, ) >>> crestere a propr. mecanice
Cel mai rezistent aliaj de Al: 5.5 7.5%Zn; 2.3 3%Mg; 2 2.7%Cu; 0.25
1%Zr; 0.2 0.4%Mn; + Cr, Ni, Fe, B, Y
Dupa TT: Rm = 790-870 MPa; A = 6-10%

Aliaje Al-Zn-Mg

Aliaje Y
destinate organelor de masini solicitate mecanic la 200 250C
~ 4%Cu; 0.5%Mg; 2%Ni

Dupa TT: Rmmax = 420 MPa; A = 13%

Aliaje deformabile Al-Mg-Si (Al-Mg2Si)

Proprietati mecanice bune dupa TT;
Rezistenta buna la coroziune fara strat eloxat
Formarea Mg2Si dispers >>> creste rezistenta fara scaderea A
Si mai mult decar cel pt. Mg2Si creste Rm dar scade rezistenta la coroziune
Diagrama pseudobinara Al- Mg2Si : eutectic 13% Mg2Si / 595C

Aliaje deformabile Al-Mg-Si (Al-Mg2Si)

Mg2Si

Eutectic

Aliaje deformabile Al-Mg-Si (Al-Mg2Si)

Aliaje deformabile Al-Mg-Si (Al-Mg2Si)

Cele mai cunoscute aliaje Avial:
0.45-1% Mg; 0.5-1.2% Si; 0.15-0.35%Mn; 0.2-0.6%Cr + Fe, Ti

T.T.: Omogenizare 15-30C sub solidus / 12 h

Extrudare la 460-520C + calire in apa
Imbatranire 175C / 8h
Rm = 320-360 MPa; A = 15-17%; 90-100 HB
Pt. auto / aero
+ Cu: formare Cu2Mg8Si6Al5 >>> creste efectul TT
Pt. constructii industriale / civile, marina
+Mn: impiedica recristalizarea pastreaza textura = pressefect
+ Bi, Pb (max. 0.5%): creste prelucrabilitatea + Rm
Pt. industria textila

STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 1780-1:2003 Simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat si aliat pentru
retopire, a prealiajelor si a pieselor turnate.
Sistem numeric de simbolizare
EN A

B xxxxx
C
M
B brut (pt. retopire); C piese turnate; M prealiaj
Prima cifra:
1 Al nealiat;
2 Cu; 4 Si; 5 Mg; 7 Zn;
Daca prima cifra 1: cifra 2 = 0; cifrele 3,4 = zecimalele cont. de Al
Pt. aliaje:
a doua cifra = grupa de aliaje
Ex. 41xxx = Al-Si-Mg-Ti; 42xxx = AlSi7Mg; 43xxx = AlSi10Mg
Cifrele 3,4 nu semnificatie speciala
Cifra 5 = 0 aplicatii generale; 0 lingou cu aplicatii speciale

STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 1780-2:2003 Simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat si aliat pentru
retopire, a prealiajelor si a pieselor turnate.
Sistem de simbolizare bazat pe simboluri chimice
Ex. EN AB-AlSi5Cu3 E
EN AB-Al99.7 A
Elementul principal de aliere continut normal rotunjit sau cu precizie de
0.5% (la nevoie); max. 4 elemente de aliere; E aplicatii pt. electrotehnica
A, B, C, (nu E, I, O, Q) variante
(SR EN 1780-3:2003 Reguli de scriere a compozitiei chimice)

STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 573-1:2005 Simbolizarea aluminiului si aliajelor de aluminiu
deformabile. Simbolizarea numerica
EN AW-xxxx (X)
Prima cifra: 1 Al nealiat (identic al. de turnatorie); 2 Cu; 3 Mn; 4 Si; 5
Mg; 6 Mg si Si; 7 Zn; 8 alte elemente; 9 serii neuzuale

A doua cifra : modificarile aliajului

Daca prima e 1 modificari in limitele de impuritati sau microalieri
Cifrele 3, 4 nu semnificatie speciala (nu seria 1)
A, B, - variante nationale
Ex. EN AW-5052; EN AW-5154 A
(SR EN 573/2:1995 Sistem de simbolizare bazat pe simboluri chimice
SR EN 573/3:2004 Compozitia chimica)

STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 515:1994 Simbolizarea starilor pentru aliajele de aluminiu destinate deformarii
F Brut de fabricatie
O Recopt (rezistenta cea mai mica)
O1 recopt la temperatura ridicata si racit lent
O2 Tratat termomecanic
O3 Omogenizat
H Ecruisat
H1x Ecruisat
H2x Ecruisat si partial recopt
H3x Ecruisat si stabilizat
H4x Ecruisat si vopsit sau lacuit
x indica gradul final de ecruisare:
8 starile cele mai dure
4 la jumatate intre O si Hx8
2 la jumatate intre O si Hx4
6 la jumatate intre Hx4 si Hx8
1, 3, 5, 7 .
Poate aparea si a treia cifra, pt. variante

STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
W calit pentru punere in solutie (numai pt. aliajele care se imbatranesc
natural)
Ex. W h
T tratat termic pt. obtinerea unor stari stabile diferite de F, O sau H
T1 racit dupa prelucrare la cald si imbatranit natural pt. stare stabila
T2 - racit dupa prelucrare la cald, defromat la rece si imbatranit natural pt.
stare stabila
T3 Pus in solutie, deformat la rece si imbatranit natural pt. stare stabila
T4 Pus in solutie si imbatranit natural pt. stare stabila
T5 - Racit dupa prelucrare la cald si imbatranit artificial
T6 - Pus in solutie si imbatranit artificial
T7 Pus in solutie si supraimbatranit / stabilizat
T8 - Pus in solutie, deformat si imbatranit artificial
T9 - Pus in solutie, imbatranit artificial si deformat la rece
Posibil cifre suplimentare pt. variante