Institutia sefului de stat isi are obarsia in chiar istoria lumii, a sistemelor statale.

Din
totdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, in contextul
imprejurarilor istorice. Cu atat mai mult, statele, concepute ca mari colectivitati umane, grupate
pe teritorii mai mult sau mai putin intinse, delimitate prin frontiere, au cuprins in sistemul
organizarii lor politice si institutia sefului de stat.
Explicarea institutiei sefului de stat presupune intelegerea corecta a relatiei
popor (natiune) organizare statala a puterii. Explicarea institutiei sefului de stat trebuie realizata
in functie de structura executivului si de locul sefului de stat in acest executiv.
Interesant este a afla ceea ce reprezinta, de fapt, aceasta institutie, prin punctarea
celor mai importante aspecte ale unui mandat prezidential. Lectura comparativa a
constitutiilor fiecarui stat avut in vedere este necesara pentru a trage niste concluzii:
constitutiile se suprapun pe anumite teme ori, dimpotriva, in aceste chestiuni de drept se
inscriu diferente evidente.
Este interesanta o observatie in sensul careia intre sefii de state exista
diferentieri evidente, iar presedintele Republicii franceze nu are decat putine trasaturi comune
cu cel al Republicii italiene1[1].

Primul aspect vizeaza alegerea presedintilor.

Prezentarea rolului Presedintelui Italiei conform constitutiei.Este seful statului si reprezinta
unitatea nationala.El poate trimite mesaje celor doua Camere.El fixeaza alegerile si stabileste
prima intrunire a Parlamentului.Presedintele autorizeaza prezentarea proiectelor de lege
apartinand initiativei Guvernului; promulga legile si emite decretele cu valoare de lege ca si
regulamentele;fixeaza referendumul popular in cazurile prevazute de Constitutie; el numeste, in
cazurile prevazute de lege, functionarii de stat; acorda decoratii; acrediteaza si primeste
reprezentantii diplomatici;ratifica tratatele internationale, dupa autorizarea prealabila a
Camerelor, daca acest lucru este prevazut; este Comandantul fortelor armate si prezideaza
Consiliul Suprem al Apararii, constituit conform legii. In atributiile sale intra si declararea starii
de razboi, dupa deliberarea Camerelor. Presedintele prezideaza Consiliul Superior al
Magistraturii. El are dreptul de gratire si de a comuta pedepsele.
Presedintele Republicii poate, dupa instiintarea presedintilor celor doua Camere, sa
dizolve una sau ambele Camere. El nu poate exercita acest drept in ultimele sase luni ale
mandatului sau. Nici un act al Presedintelui Republicii nu este valabil daca nu este contrasemnat
de ministrii care l-au propus si care isi asuma astfel responsabilitatea.
Actele care au valoare legislativa si celelalte acte de competenta presedintelui sunt, de
asemenea, contrasemnate de presedintele Consiliului Ministri. Presedintele Republicii nu
raspunde de actele savarsite in exercitiul functiilor sale decat in cazurile de inalta tradare sau
1

atentat contra Constitutiei. In aceste cazuri, el este pus sub acuzatie de catre Parlament in sedinta
comuna, cu o majoritate absoluta membrilor sai.

Prezentarea rolului Presedintelui Frantei. Este seful de stat ales al Frantei si detinatorul
titlului de co-principe al Andorrei si Marele Maestru al Legiunii de Onoare.
Din cele cinci republici franceze, patru au avut un presedinte ca sef al statului, facand astfel din
postul de presedinte francez, cel mai vechi post de presedinte din Europa care a existat de-a
lungul istoriei intr-o forma sau alta. In fiecare constitutie franceza puterile presedintelui, precum
si functiile si indatoririle sale si relatia cu guvernul au fost diferite.
Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de presedinte al natiunilor europene,
postul de presedinte al Frantei este unul foarte puternic din punct de vedere politic, in special in
ceea ce priveste politica externa. Cu toate ca procesul legislativ este efectuat si supervizat de
Primul ministru si de catre parlament, presedintele Frantei are o influenta semnificativa asupra
acestuia, fie in mod formal, fie datorita puterilor constitutionale. Presedintele ocupa cea mai
importanta functie in stat si surclaseaza toti ceilalti politicieni. Probabil cea mai importanta
putere a presedintelui este aceea de a alege primul ministru. Totusi, deoarece doar Adunarea
Nationala are puterea de a demite guvernul primului ministru, presedintele este fortat sa
numeasca un prim ministru ce are sprijinul majoritatii adunarii. Cand majoritatea Adunarii
Nationale este din spectrul politic opus presedintelui situatia se numeste coabitare. In acest caz,
puterile presedintelui sunt diminuate, deoarece puterea de facto apartine primului ministru si a
Adunarii Nationale care il sprijina. Totusi, conventia constitutionala este ca presedintele sa se
ocupe de politica externa, cu toate ca trebuie sa lucreze in acest domeniu cu Ministrul de
Externe. Cand majoritatea Adunarii Nationale este de aceeasi parte a spectrului politic cu
presedintele, acesta poate avea un rol mai activ si, in realitate, dirijeaza politica guvernului.
Primul ministru este in cele mai multe situatii prima victima in cazul in care administratia devine
nepopulara, presedintele putand sa in ceara demisia fara ca acesta sa poata refuza.
Presedintele are puterea de a promulga legile: in acest domeniu presedintele are o putere
limitata de veto, el putand propune doar o data reintoarcerea legii in parlament; Presedintele
poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Constitutional;
Presedintele are puterea de a dizolva Adunarea Nationala. Poate propune, in anumite conditii,
aprobarea legilor prin referenum national; Presedintele numeste anumiti oficiali (cu acordul
guvernului); numeste anumiti membrii ai consiliului Constitutional; el are un rol de reprezentare
si primeste ambasadorii straini;
Presedintele poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele condamnate si poate usura sau
suprima sentintele criminale. Aceasta era de o importanta capitala in perioada in care Franta
opera pedeapsa capitala, condamnatii la moarte cerand in general comutarea sentintei la
inchisoare pe viata.

Toate deciziile presedintelui trebuie contrasemnate de primul ministru, cu exceptia deciziei de

dizolvare a Adunarii Nationale.
Exista o tradite de o asa numita 'amnestie prezidentiala' care are loc atunci cand presedintele si
Adunarea Nationala sunt alese din cadrul aceluiasi partid politic. Aceasta este o lege ce
autorizeaza presedintele sa desemneze anumiti indivizi, ce au comis anumite infractiuni, carora
sa le fie amnistiate pedepsele. Se considera ca astfel de legi permit reducerea suprapopularii
inchisorilor, dar totodata metoda este criticata deoarece se considera ca incurajeaza comiterea de
infractiuni rutiere inaintea perioadei alegerilor. Diferenta dintre amnistie si pardon prezidential
este ca prima elimina consecintele urmatoare ale sentintei, ca si cum infractiunea nu a fost
comisa, in timp ce a doua doar termina sentinta, fara insa de a elimina eventualele consecinte.

Prezentarea rolului Presedintelui Romaniei conform constitutiei.

Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii
si al integritatii teritoriale a tarii. El vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a
autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului,
precum si intre stat si societate.
Alegerea Presedintelui:
Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.Este
declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale
alegatorilor inscrisi in listele electorale.In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit
aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in
ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel
mai mare numar de voturi.
Durata mandatului:
Mandatul Presedintelui Romaniei este de cinci ani si se exercita de la data depunerii
juramantilui. Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de
Presedintele nou ales. Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in
caz de razboi sau de catastrofa.
Numirea Guvernului:
Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste
Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. In caz de remaniere guvernamentala
sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe
unii membri ai Guvernului.
Consultarea Guvernului:

Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire ;a problemele urgente si de

importanta deosebita.
Atributiile Presedintelui Romaniei:
Presedintele Romaniei are de indeplinit urmatoarele atributii: in domeniul politicii externe de a
desemna un candidat pentru functia de prim-ministru, revoca si numeste pe unii membri ai
Guvernului,se consulta cu Guvernul in privinta pricipalelor probleme,adreseaza mesaje
Parlamentului, referitoare la pricipalele probleme politice ale natiunii,acorda gratierea
individuala, confera decoratii si titluri de onoare; in domeniul politicii externe el are atributia de
a incheia tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, aproba infiintarea,
desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; in domeniul apararii el este
comandantul fortelor armate si are functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a
Tarii, declara cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea fortelor armate.
Masuri exceptionale:
Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga
tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviinatarea masurii
adoptate, in cel mult cinci zile de la luarea acesteia. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se
convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si
functionarea pe toata durata acestora.

Din prezentarile facute mai sus ne dam seama ca exista multe asemanari mai ales intre rolul
Presedintelui Romaniei si Presedintelui Frantei.Dar sunt si asemanari cu cel al Italei acestea fiind
rolul de reprezentare a statului pe care il conduce, de asemenea toti trei au rolul de a veghea la
respectarea constitutiei; de garantare a independentei nationale, al integritatii teritoriului si al
respectarii acordurilor comunitatii si al tratatelor.
Toti trei au rolul de a promulga legile si de a fixa referendumul popular in cazurile prevazute de
constitutiile din fiecare stat. Tot la categoria asemanari intre rolurile presedintilor statelor Italia,
Franta respectiv Romania intra si rolul de reprezentare a statului si de a primii delegatii oficiali ai
celorlalte state, de a ratifica tratatele internationale, precum si rolul de Comandant suprem al
armatei precum si dreptul de gratiere.
Asemanarile intre cele trei institutii atrag cu ele si o serie de deosebiri, cum ar fi:
In Franta nu conteaza numarul de mandate al unui presedinte pe cand in Romania numarul
maxim de mandate este de doua, tot o deosebire este ca in Franta candidatul la presedintie
trebuie sa stranga un numar de semnaturi de la alesii locali in schimb in Romania trebuie sa

strangi un numar de semnaturi doar daca esti candidat independent, dar si atunci de la cetatenii
Romaniei.
O alta diferenta este ca in Franta exista un organ constitutional numit Adunarea Nationala care
are putere legislativa pe cand in romania si Italia Parlamentul are functia legislativa. Adunarea
Nationala nu este altceva decat un Parlament unicameral.In italia spre deosebire de celelalte doua
state Presedintele poate dizolva cele doua camere.Si tot o deosebire intre Italia si celelalte doua
state este faptul ca nici un act al presedintelui nu este valabil daca nu este semnat de catre
ministrii care l-au ales.
In Franta presedintele are puterea de a numi si revoca pe primul-ministru, dar in Romania
presedintele are dreptul de al propune pe primul-ministru, pe cand in Italia nu exista acest drept.