http://www.paulekman.

com/journal-articles/
http://www.okian.ro/search/index.php?keywords=paul+ekman
Paul Eman i Sigmund Freud n cartea lor aprut n 1975, Demascnd chipul.
Unmasking the face Paul Ekman,Wallanve V. Friesen, Maloor Books, Cambridge,2003

Furia:
Picatura care umple paharul Atunci cand cineva tipa la noi, tendinta noastra
este sa ridicam tonul, desi ceea ce avem de spus poate sa fie la fel de bine spus
pe un ton cald si linistit. Totusi, nu facem asa, ba chiar intram in acest joc de
cuvinte taioase, crezand in continuare ca cine tipa mai tare are intotdeauna
castig de cauza. Toate acestea se intampla fiind contaminati de furia celuilalt. De
cele mai multe ori furia apare ca raspuns la ceva despre care noi credem ca este
o nedreptate la adresa noastra. Furia se declanseaza uneori daca persoana cu
care avem un conflict este in apropierea noastra.
Spre exemplu, furia il poate mobiliza pe om sa lupte in cazul unui incendiu sau a
unei inundatii pentru a-si salva bunurile. In alte situatii ne putem simti vinovati
pentru actionarea sub imboldul furiei si sa ne cerem scuze pentru manifestarea
noastra.

Frica:
In unele cazuri frica este o emotie constructiva care ne ajuta uneori, in anumite
situatii, sa avem reactii care sa nu ne puna viata in pericol. De cele mai multe ori
raspundem in exces cu aceasta emotie cu toate ca este normal sa ne protejam
cand imprejurarile impun acest lucru. Uneori frica ne impiedica sa facem alegeri
potrivite legate de cariera noastra, legate de relatii sau de viata personala in
general. Deseori din cauza fricii ramem blocati, neputand face mare lucru, desi
situatiile respective ne creeaza foarte mult disconfort. Frica dispare in scurt timp
dupa ce am iesit din zona de pericol.
Spre exemplu frica ne poate face sa fugim in cazul in care ne intalnim cu un urs
sau ne poate imobiliza. In alt exemplu este ca daca in trecut am fost muscati de
un caine la urmatoarea intalnire cu o haita ne trezeste frica. In alte circumstante
ne poate face sa ne fie rusine pentru ca nu am intervenit intr-o anumita situatie.

Bucuria:
Bucuria este un sentiment pozitiv, un moment de fericire interioara care poate sa
fie caracterizat printr-o viziune optimista a unei situatii. Bucuria este o traire
interioara caracterizata de o stare de bine cu mari nivele de energie si multa
disponibilitate in fata anumitor actiuni constructive. Aceasta se poate manifesta
prin mai multe cai de exteriorizare: vorbire, fapte, gesturi dar si hotarari. La acest
sentiment pozitiv, expresia fetei se transforma, ochii devenind luminati, luciosi iar
fata este insotita in totalitate de zambete.
Dezgust:

Dezgustul reprezinta o emotie primara care, precum toate celelalte emotii poate
fi gasita in toate culturile. Dezgustul este emotia care este asociata cu lucruri pe
care le consideram necurate, necomestibile sau infectioase.Spre exemplu, in
toata lumea viermii, mancarea alterata sau sobolanii produc expresii faciale
specifice dezgustului. Dezgustul poate varia in intensitate, la capatul extrem
afandu-se greata sau chiar senzatia de voma.

Uimirea:
Uimirea este o stare emotionala de scurta durata rezultata ca urmare a unui fapt
neasteptat sau a unei surprize. Uimirea poate sa fie cauzata de o surpriza
placuta, neplacuta sau neutra. Este o emotie de baza identificata de Paul Ekman
si Sigmund Freun in lucrarea Demascand chipul (1975). Uimirea este in
general urmata in scurt timp de alte emotii: frica sau bucuria.

Tristetea:
Tristetea este o emotie caracterizata de sentimente de neajutorare, pierdere si
dezavantaj. Atunci cand suntem tristi devenim linistiti, mai putin energici si mult
mai retrasi. Tristetea aduce o energie mult mai scazuta fata de activitatile de zi
cu zi, fata de anumite placeri. Tristetea este vazuta ca o scadere temporara a
starii de spirit si poate determina lacrimi, durere intensa, strifate sau gesturi
necontrolate. Tristetea se ameste de cele mai multe ori cu frica ori cu teama.

Dispretul:
Este sentimentul de desconsiderare a cuiva, este opusul admiratiei, respectului
sau simpatiei. Dispretul este asemanator cu dezgustul dar, spre deosebire de
acesta, dispretul este resimtit numai fata de oameni si fata de actiunile acestora.
De cele mai multe ori, o persoana care dispretuieste nu este constienta de
asta.Dispretul poate fi detectat de cele mai multe ori dupa tonul vocii. Spre
exemplu un fel de pufnit sau un zambet afectat. Dupa parerea mea, expresia
faciala a dispretului se manifesta prin buza de sus se ridica, ochii privesc in jos ca
si cum privim de sus, cu superioritate persoana pentru care simtim dispret.