Viziunea economica a lui Petre Tutea

Ca tot restul gndirii sale, viziunea economic a lui Petre Tutea a fost
surprinztor de vie si de clar n temeiurile ei. Si, binenteles, lapidar ca tot ce
a produs acest om n anii si venerabili (1), prea neastmprat, prea grbit de asi salva gndurile din fata mortii si, de aceea, prea putin rbdtor s se aseze la
masa de scris.
S-ar putea obiecta faptul c ceea ce ne-a rmas de la Petre Tutea, n anii
din urm, este prea putin pentru a putea alctui propriu-zis o viziune
economic. Reflectiile sale cu continut economic nu depsesc o duzin de
pagini si lor li s-ar putea spune mai degrab consideratii de natur
economic. Cu toate acestea, asa cum mi propun s art n paginile
urmtoare, Tutea schiteaz, n aceste cteva texte, o viziune care, n baza
crochiurilor sale, ar putea da continut unei teorii economice nchegate.
Cea dinti concluzie, parcurgnd aceste texte privitoare la specificul
economic al tranzitiei, este aceea c ele sunt parte integrant a viziunii sale
despre lume, asa cum a exprimat-o n toate scrierile si reflectiile sale. Ne-am fi
putut astepta de la un gnditor crestin care vorbeste cu atta patos despre
valorile rurale, despre traditia cultural, crestin si national a romnilor, s
mbrtiseze o atitudine idilic sau poporanist, n linia unui Aurel C. Popovici
ori Nicolae Iorga. Atitudinea lui Petre Tutea este ns surprinztoare prin
modernitatea si pragmatismul ei. El nu face concesii utopiilor, nostalgiilor
reactionare. Aseznd conceptiile sale economice pe matricea cultural a
romnilor, el nu este, totusi, un traditionalist, nici un idealist.
n conceptiile sale economice, Petre Tutea rmne un om de dreapta. El
anticipeaz o anumit tendint a dreptei romnesti de azi de a se prezenta ca o
sintez doctrinar, n conceptia lui ntlnindu-se elemente de natur liberal,
conservatoare ori crestin-democrat. n acest fel, desi perioada sa de formare
filosofic ar fi putut s sugereze acest lucru, economistul Tutea nu se nscrie
dect n foarte mic msur pe linia dreptei culturale interbelice. Ceea ce l
deosebeste de conceptiile unui Mihail Manoilescu ori Constantin RdulescuMotru este faptul c viziunea sa economic este purificat de excese etniciste si
de atitudini reactionare. Gndirea economic a lui Petre Tutea este una realist,
profund pozitiv.
Petre Tutea a explicat mai limpede ca nimeni altul, mai ales pentru acele
vremuri confuze de debut al tranzitiei, c optiunea fundamental este aceea
ntre socialism si capitalism. Tutea a fost un critic necruttor al comunismului
si, n consecint, al egalitarismului si al centralismului (2). El s-a dovedit foarte
nencreztor n solutiile pe care le-ar putea oferi alte variante de stnga, cum ar

fi socialismul si social-democratia, pe care le-a catalogat, cu ironie, drept

sprit ori lapte btut al comunismului (3).
Capitalismul, pe care Tutea nu-l prea denumeste ca atare, dar pe care l
sugereaz constant, este rezultatul unui proces de liberalizare. Acesta este unul
dintre aspectele importante care l deosebesc pe Tutea de dreapta interbelic. El
a nteles cu mult naintea altora c tranzitia presupune un proces profund de
modernizare si de liberalizare. Pornind de la avatarurile economiei centralizate,
Tutea socoteste c primul pas este redimensionarea rolului statului pe dou
directii fundamentale: cea dinti este legat de diminuarea rolului statului ca
agent economic, iar cea de-a doua este legat de sporirea fortei legii si a fortei
pietei. Tendinta ctre echilibru trebuie dictat de fortele pietei si nu trebuie s
fie consecinta unei interventii statale, care este ndeobste brutal si ineficient.
Iar preponderenta propriettii de stat trebuie nlocuit nentrziat cu
dezvoltarea propriettii private (4).
Atitudinea lui Petre Tutea n ceea ce priveste trecerea de la socialism la
capitalism este fr nconjur liberal (5). n aceast privint, el este categoric n
a afirma c gradul de bunstare al societtii este strns legat de dezvoltarea
pietei si de promovarea liberei initiative.
Remarcabil este faptul c, ntr-o vreme n care marea industrie romneasc
era abordat depreciativ, iar numerosi oameni politici si economisti ndreptau
priorittile strategice ctre agricultur ori ctre dezvoltarea ntreprinderilor mici
si mijlocii, Petre Tutea considera drept indispensabil dezvoltarea marii
industrii. El socotea, n mod corect, c redimensionarea industrial constituie o
prioritate si c marea industrie trebuie s devin suportul celorlalte domenii.
Aceast asociere ntre modernizare si industrializare este una dintre
dimensiunile distincte ale lui Tutea, care-l distinge irevocabil de orice tentativ
poporanist, vdind un gnditor necontaminat de antimodernismul radical al
dreptei interbelice. Industrializarea poate fi suport al modernizrii n ideea n
care ea se ntemeiaz pe proprietatea privat si este corelat cu dezvoltarea de
ansamblu a economiei. Ideea c dezvoltarea agriculturii nu se poate face fr
industrializare si c evolutia acestor dou sectoare trebuie corelat este corect,
iar ignorarea ei a costat mult economia romneasc n tranzitie (6).
Modernizarea tehnologic necesit o modernizare institutional. Tutea a
rostit cteva fraze memorabile despre unicitatea fiintei umane si despre
apartenenta de neam n dobndirea harului unicittii. Constiinta de neam (7)
este reperul absolut al gndirii sale. Aceast dragoste pentru neamul romnesc,
pe care o socotesc exemplar, nu l orbeste pe Tutea, ci l ajut s vad
limpede, si anume n folosul neamului pe care l iubeste cu toat fiinta sa. Este
semnificativ, de aceea, modul n care Tutea concepe modernizarea

institutional: nu ca pe o tentativ ncptnat spre originalitate, ci ca pe o

aplicare a unor experiente deja petrecute si de succes n alte tri. n cazul lui
Tutea, patriotismul national (ntrebuintez aici acest termen al lui D. Gusti,
mult mai potrivit dect cel de nationalism) nu este autarhic si xenofob, ci,
dimpotriv, este deschis ctre lume si purttor al spiritului critic. n aceast
privint, chiar dac el nsusi nutreste o anumit rezerv despre modul n care
democratia poate proteja valoarea uman n fata mediocrittii, consider
nsusirea valorilor democratice ca pe o sans si chiar ca pe o conditie a
desprinderii de comunism.
n mod corect, Tutea socoteste drept obiectiv central al liberalizrii
dezvoltarea si consolidarea pietelor. Un rol central l joac pietele de capital,
cu deosebire bursele. Dac socotim c prima legislatie a burselor din Romnia
a fost dat abia n 1994, iar Bursa de Valori Bucuresti a nceput, practic, s
functioneze doi ani mai trziu, declaratiile lui Petre Tutea din anul 1990 sunt
cu att mai remarcabile.
Ca om de dreapta, Tutea pune si n centrul viziunii sale economice omul.
Acesta poart, n perspectiva dat, chipul ntreprinztorului privat. n toate
reflectiile sale de natur economic, Petre Tutea are grij s accentueze asupra
importantei fundamentale a spiritului antreprenorial si asupra necesittii ca
statul s acorde tot sprijinul ntreprinztorului privat. n aceast privint, el
mprtseste definitia pe care Joseph A. Schumpeter ori Werner Sombart o dau
ntreprinztorului, ca fiind cel care descoper oportunitti si le d o cale
durabil de dezvoltare. Modul n care Petre Tutea creioneaz portretul
ntreprinztorului este de esent pur liberal. Ceea ce caracterizeaz n primul
rnd spiritul de ntreprindere este nsusirea sa de a fi liber si de a putea actiona
astfel n conditiile pietei. Legtura dintre libertate si proprietate este direct si
necesar (8).
Tutea este ns constient de faptul c liberalizarea poate avea, pentru un
popor nc nedezmeticit dup attea decenii de comunism, efecte contrare, care
s-o devieze ctre haos. Aici intervine cea de-a doua component a gndirii de
dreapta ca sintez doctrinar, pe care o aminteam n introducerea acestui
studiu. Fiind liberal n viziunea sa despre trecerea de la socialism la
capitalism, Tutea nu e mai putin conservator n ce priveste trecerea de la
totalitarism la democratie. Viziunea sa este astfel apropiat de linia
liberalismului reprezentat de Ludwig von Mises, Friedrich A. Hayek sau
Milton Friedman. Adept al reducerii rolului statului n economie, Tutea
socoteste c acest proces trebuie nsotit de un altul, al cresterii rolului statului
ca aprtor al legii si al pietelor. Tendinta actual de nsotire a liberalizrii
economice de guvernri social-democrate este sever sanctionat de Tutea, care
vede ca deopotriv necesare, pe modelul conservatorismului britanic sau al

republicanismului american, att o sporire de factur conservatoare a autorittii

statului, ct si o tranzitie economic de factur liberal (9). Constient de
riscurile pe care un model de guvernare autoritar le poate avea pentru o tar
abia iesit din comunism, Tutea vede solutia ca fiind una democratic,
deplngnd lipsa unei elite politice care s poat gestiona acest proces (10).
Petre Tutea este, nti de toate, un gnditor crestin. Desi viziunea sa
economic este, cum am artat, una pragmatic, ea rmne profund atasat
valorilor crestine. Este constient de faptul c actiunea economic, ndreptat
fiind cu deosebire ctre crearea de avutie material, poate deveni indiferent
fat de valorile spirituale, cu deosebire fat de cele crestine. Astfel, Petre Tutea
introduce n consideratiile sale economice anumite elemente de natur crestindemocrat, pornind de la un temei simplu, si anume acela c tranzitia, nainte
de a fi un proces economic sau politic, este un proces profund cultural. n orice
tip de activitate, inclusiv n cea economic, omul trebuie, dup lungi decenii de
rtcire, s se regseasc, nti de toate, pe sine nsusi. Libertatea trebuie pus
n slujba spiritului, iar spiritul ntreprinztor trebuie s fie nti de toate spirit si
n acest fel s-si dezvolte capacitatea de a ntreprinde. Liberalismul economic
nu trebuie s se ndeprteze asa cum n mod gresit s-a ntmplat, spune Tutea,
n vremea Revolutiei franceze de spiritul crestin. Aceasta face ca actiunea
economic s evite gndirea negustoreasc, iar ntreprinztorii s se apropie
de Dumnezeu nu doar ca s le binecuvnteze prvliile, asa cum fac, dup
prerea sa, americanii (11). Durabilitate confer, spune Tutea, credinta n
Dumnezeu si constiinta de neam. Iesit din aceste hotare, orice popor, orict
bunstare ar avea, risc s mbtrneasc.
Petre Tutea este, n acest fel, promotor al tendintelor dreptei romnesti
actuale care, pstrnd numeroase elemente ale traditiei culturale si politice ale
gndirii de dreapta, se desparte, totusi, de caracterul reactionar al acesteia.
Dreapta este chemat astzi nu s reziste asalturilor modernittii, ci chiar s o
creeze, tinndu-i ns n fru excesele conjuncturale. Gndirea economic a lui
Tutea este pozitiv si pragmatic, deosebit de novatoare pentru realittile
economice ale anului 1990 (12). Caracterul su sintetic, prelund elemente de
doctrin liberal, crestin-democrat si conservatoare, prezint dreapta actual
ca pe o posibil sintez doctrinar, ceea ce i sporeste gradul de adecvare la
realitti si coerenta ideologic. Viziunea sa se asaz pe cteva linii importante
ale tranzitiei economice: redimensionarea rolului statului, prin reducerea
functiei sale economice si cresterea functiunilor sale de stat de drept;
modernizarea si corelarea institutional; stimularea initiativei particulare;
dezvoltarea liberei competitii; dezvoltarea si consolidarea pietelor;
redimensionarea industrial; instituirea unei etici a economiei de piat.

Din reflectiile sale lipseste populismul, dar nu si ncrederea sa netrmurit

n destinul neamului romnesc: n principiu, am certitudinea invincibilittii
poporului romn. [] E att de viguros neamul sta al nostru, c nu m
ndoiesc c virtutile l scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui mi d
argumente n sprijinul credintei mele c poporul romn nu poate fi nfrnt
(13).

1 Sunt avute n vedere aici consideraiile sale trzii, incluse n volumele

publicate, sau nregistrate de discipoli. n ambiiosul plan (nerealizat ca atare)
al operei sale figura i un Tratat de economie politic.
2 Iat cteva texte edificatoare: "i la comuniti sunt stpni i slugi, dar
sunt ipocrii, pentru c ei tiu c egalitatea oamenilor nu poate nicieri exista;
sunt perfect escroci tocmai pentru c afirm c esena comunismului este
egalitatea real a oamenilor. Premisa aceasta a egalitii absolute este nul"
(Petre uea, ntre Dumnezeu i neamul meu, Fundaia Anastasia-Editura Arta
Grafic, Bucureti, 1992, p. 80.); "Comunitii sunt vcari. Ei consider oamenii
aa cum consider vcarii cirezile. Un comunist e un neom. Cum poi gndi
egalitatea absolut c aa trebuie s fie gndit ca s fii comunist cnd nici
nu iei bine pe strad i te ntlneti cu ea, cu inegalitatea ?" (ibidem, p. 326);
"Comunismul e cea mai mare aflare-n-treab din istoria omenirii" (322 de
vorbe memorabile ale lui Petre uea, Editura Humanitas, Bucureti, 1997, sub
titlul COMUNISM, p. 27); "Comunismul e o crim continu" (ibidem, p. 28);
"Nu se poate face economie n comunism i de ctre comuniti. tia nu sunt
n stare s conduc nici mcar o comun rural: ncurc apele, nfund
fntnile [] Comunismul este un cancer social; unde se instaleaz, rmne
pustiu" (ibidem, p. 29).
3 Altdat definete n mod categoric ansamblul acestora: "Toate formele
de stnga violeaz cotidian ordinea natural a lui Dumnezeu" (ntre Dumnezeu
i neamul meu, ed. cit., p. 19).
4 "Coordonatele indiscutabile [ale reformei socio-economice n. n.] sunt:
proprietatea privat, iniiativa particular i o ordine de drept att de obiectiv
formulat nct subiecii sociali s-i ntreasc atitudinile sub cooperare liber;
adic legile unei societi moderne trebuie s fie att de bine ntocmite []
nct s nu se simt prezena normelor care guverneaz Cetatea. Ceteanul

trebuie s fie asigurat prin normele i legile vieii sociale fr s simt prezena
coercitiv a acestora"(ntre Dumnezeu i neamul meu, ed. cit., p. 362).
5 O spune chiar el: "Eu sunt economist liberal. n spatele liberalismului st
tirania Evului Mediu, iar n fa haosul rou" (ntre Dumnezeu i neamul meu,
ed. cit., p. 362 ; cf. i Radu Preda, Jurnal cu Petre uea, Editura Humanitas,
Bucureti, 1992, p. 111). S precizm, n treact, c Petre uea a murit (3
decembrie 1991) ca membru principial al Partidului Naional-Liberal (ntre
Dumnezeu i neamul meu, ed. cit., p. 22 ). Pentru un mic ansamblu de
consideraii despre LIBERALISM, cf. i 322 de vorbe memorabile ale lui
Petre uea, ed. cit., sub titlul respectiv).
6 "Dac prin absurd mi s-ar fi dat mie puterea [la 20 mai 1990 n. n.],
prima hotrre pe care a fi luat-o ar fi fost privatizarea, nsemnnd
reconstrucia celor dou comune: comuna rural, agrar, ntemeiat pe
gospodarul dibaci i priceput, i comuna urban, industrial, guvernat de
ntreprinderi, de aceti gigani ai lumii moderne. Asta era privatizarea i n
imaginea Romniei Mari" (interviu acordat lui Marcel Petrior, n primvara lui
1991, pentru revista Puncte cardinale din Sibiu ; cf. i ntre Dumnezeu i
neamul meu, ed. cit., pp. 280-281).
7 "M mic ntre Dumnezeu i neamul din care fac parte. n afar de aceti
termeni, nu vd nimic semnificativ ntre cer i pmnt" (ntre Dumnezeu i
neamul meu, ed. cit., p. 12).
8 "Nu e de conceput libertate fr proprietate. Orice om trebuie s fie
considerat proprietar individual ipotetic, chiar dac nu posed nimic" (322 de
vorbe memorabile ale lui Petre uea, ed. cit., sub titlul PROPRIETATE).
9 "Cred c ar fi totui optim o conducere conservatoare realizat, ns,
ntr-un climat democratic. Adic un partid conservator, tradiionalist,
naionalist, ntr-un climat liberal. Adic s nu fac din conservatorism
instrument de tiranie, c eu nu pot s accept n numele nici unei idei, chiar dac
este un ideal, m rog, roz sau suprem, s asupresc nici o celul dintr-un om"
(322 de vorbe memorabile ale lui Petre uea, ed. cit., sub titlul
CONSERVATORI).

10 "E vicios cercul: ieii dintr-o dictatur smintit, cu economia mncat

de cancerul comunist, suntem ahtiai dup democraie, ca fata mare dup
mriti. Dar o economie aa de ruinat nu se poate reface dect ntr-un cadru de
ordine autoritar, pe care, din pcate, democraia nu-l poate oferi. Trebuie ajuns
la liberalism, dar nu pe calea social-democraiei, care e laptele btut al
comunismului La noi, ns, nu mi se pare posibil, deocamdat, o soluie
autoritar i de-aia m tem c criza se va prelungi att ct va dura beia lene a
libertii i-a drepturilor fr datorii. N-am ncredere n politicienii de acum,
nici n bunvoina Occidentului, dar cred n Dumnezeu i n instinctul de
conservare al poporului romn" (interviu acordat lui Marcel Petrior, pentru
revista Puncte cardinale, n primvara lui 1991).
11 Cf. ntre Dumnezeu i neamul meu, ed. cit., p. 297.
12 Cum spune el nsui: "Conservatorii mari nu sunt reacionari, pentru c
au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu" (ntre Dumnezeu i neamul
meu, ed. cit., p. 71).
13 322 de vorbe memorabile ale lui Petre uea, ed. cit., sub titlul
POPORUL ROMN.
Varujan Vosganian