D.Adm.

curs 1
Teoria generala a organizari in sistemul administrativ Ro.
in sistemul constitutional din Romania administratia publica in calitatea sa de componenta
a puterii executive este realizata de 2 organe :
o

Organe ale administratiei de stat care realizeaza o administratiatie de natura

statala la nivel central si respectiv judetean (prin prefect)

Organe ale administratiei publice locale la nivelul unitatilor administrativ

teritoriale care functioneaza pe baza unor principii consfintite prin constitutie si legi
in centrul careia se afla autonomia locala.

Notiunea de organ al administratiei publice evoca acea structura reprezentata de un

organ public sau unul privat autorizat care in regim de putere publica actioneaza pentru
executarea legii si prestarea de servicii publice in limitele legii.
Un organ administrativ dispune de o anumita capacitate care evoca aptitudinea sau
vocatia sa de a exercita o anumita activitate administrativa adica a-si asuma drepturi si
indatoriri in planul punerii in executare a legii si al serviciilor publice.
Tot organul administrativ trebuie sa satisfaca anumite sarcini sau misiuni care
reprezinta rolul si asteptarile pe care legea le aseaza in statutul lor juridic putandu-se
executa sarcini cu caracter general care acopera ansamblul activitatii administrative
raportate la un subiect de drept determinat si sarcini specifice care vizeaza un domeniu
determinat al administratiei.
Notiunea de competenta releva/seminifica ansamblul atributiilor cu care este investit
prin lege un organ administrativ, competenta are anumite trasaturi caracteristice:
1) Caracterul legal-seminisfica faptul ca un organ administrativ si un orice organ public are
voie sa faca numai ce legea ii permite. Daca in dreptul privat regasim principiul ca tot cea
ce nu este interzis de lege este permis in dreptul public functioneaza in masura in care
spiritul legii raportate la litera ei ca un organ public sa exercite o anumita activitate si sa isi
asume anumite drepturi
Atributiile autoritatii administrative sunt reglementate prin lege fie de maniera
limitativa in sensul ca se epuizeaza sfera acestor atributii fie de o maniera enuntiativa in
sensul ca se enumera atrbutiile principale trimitindu-se la alte legi care sa largeasca sfera
2) Caracterul obligatoriu- un organ administrativ are indatorirea sa transpuna in practica
cea ce legea stabileste pentru el, astfel se explica faptul ca majoritatea normelor juridice
care guverneaza activitatea administrativa publica sunt norme imperative in sensul ca ele
impun o anumita conduita. Obligatia exsista intr-un mod specific si atunci cand norma este
permisiva da posibilitatea organului sa aprecieze daca o anumita activitate trebuie
exercitata , are oblicatia sa faca acest lucru. Ex: art 123 alin 5 din Constitutie.
Formula poate ataca, nu trebuie interpretata in sensul ca el ar avea o putere discretionara
in a face acest lucru.

 In contextul in care se constata ca un act prezinta vicii de legalitate potrivit unei proceduri
interne are obligatia sa atace actul respectiv in Contenciosul Administrativ.
3) Competenta se realizeaza prin intermediul organelor de conducere sau structurile de
conducere . Regulile care se aplica sunt stabilite atat prin lege cat si prin diferite
reglementari cu caracter intern care poarta denumirea de R.O.F.U.R.I.
Clasificarea competentei
competenta materiala-prin care se evoca ansamblul atributiilor prin care legea le
consacra unui organ administrativ . Exista 2 categorii:
o

generala in toate sferele administrativ publice

de specialitate atunci cand organul administrativ are atributie intr-un domeniu de

specialitate.

Existenta acestui tip de competenta rezulta din insasi denumirea cap 5 sectiunea 3
Administratia publica centrala de specialitate in care intra ministerele si alte organe de
specialitate care se pot organiza fie in subiecte ordinare guvernului sau unui minster sau
autoritati autonome.
La nivel judetean acest tip de competenta este exercitat de serviciul public deconcentrate
ale ministerelor.
Competenta teritoriala care seminifica intinderea in spatiu a atributiilor unui organ
administrativ existand 2 tipuri:
o

generala/centrala exercitata la nivelul intregii tari si de care dispune presedintele

sau guvernul.

locala exercitata la nivelul unei unitati administrativ determinata

Competenta temporala care inseamna delimitarea in timp a exercitarii unor atributii a

unui organ administrativ . Majoritatea organelor administrative au o competenta nelimitata
in in timp
Exista autoritati publice care sunt constituite pentru exercitarea unor obiective determinate
In doctrina pe langa aceste competente se mai teoretizeaza existenta unei competente
personale prin care se intelege ansamblul atributiilor titularului unei functii publice sau
deminitatii publice. aceasta nu actioneaza in nume propriu prin legea care ii confera
anumite atributii
Organele care realizeaza administratia publica in sistemul constitutional din Romania
in prezent sunt reglementate in titlul 3 al Constitutiei denumit autoritati publice, cap 2
privind presedintele, cap 3-4 privind guvernul si cap 5 privind administratia publica.
Existenta cap 5 in a carui denumire se regaseste conceptul de administrare publica nu
trebuie interpretata in sensul ca sunt organe administrative numai cele grupate .
Regimul politic pe care il consacra constitutia este un regim semiprezidential atenuat sau
in alta formula semi parlamentar in sensul ca atributiile care intr-un regim semiprezidential
2

sunt conferite presedintelui sunt trasferate catre parlament care este clasifica ca organ
suprem.
Alte argumente care sustin acest tip de califacare sunt :
o

modul direct de a alege presedintele

majoritatea atributiilor presedintelui se exercita la propunerea guvernului sau cu

propunerea prealabila a parlamentului.

regimul raspunderii presedintelui care implica parlamentul dar si alte institutii

publice

In cazul raspunderi politice parlamentul adopta sau decide modul de dezvoltare al

parlamentului de catre presedinte care poate avea loc in caz de criza guvernamentala
Majoritatea decretelor presedintelui sunt contra semnate de primul ministru in acest
fel exercitandu-se un contrlo indirect din partea parlementului deoarece guvernul raspunde
politic pentru intreaga activitate inclusiv pentru decretele presedintelui.
TEMA: REFERAT: CATE TIPURI DE REGIMURI POLITICE SUNT IN LUME SI O ANALIZA
SUCCINTA A CELUI ROMANESC!

Curs 2
-Presedintele RomanieiStatutul constitutional al Romaniei, potrivit art 80 din Constitutitie, presedintele este
unul dintre cei doi sefi ai executivului alaturi de guvern de asemenea este reprezentantul statului
Roman pe plan intern si extern, este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii
teritoriale a tarii. In aceasta calitate presedintele exercita o serie de atributii specifice in domeniul
apararii. Este presedinte suprem al serviciului de aparare a tarii, de asemenea exercita atributii cu
caracter exceptional cum ar fi: decretarea starii de urgenta sau a starii de asediu pe intreg
teritoriul tarii sau pe portiuni din teritoriu.
Presedintele are rolul de a veghea la respectarea Constitutiei si exercitarea functiei de
mediere intre stat si societate si intre puterile publice, art 80 alin 2.
4) Atributiile presedintelui Romaniei
Acestea suntr grupate in mai multe categorii:
In raporturile cu parlamentul
o

promulgarea legii art 77,atributie specifica sefului de stat indiferent de forma

de guvernamant si de regimul politic.

Presedintele Romaniei trebuie sa promulge legea in termen de 20 de zile

de la primirea acesteia spre promulgare. Acest termen prin exceptie se poate
reduce la jumatate atunci cand presedintele inainte de promulgarea legii
urmareste sa infranga acest termen, opunandu-se promulgarii fie prin exercitarea
3

dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala, fie prin trimiterea legii spre

reexaminare de catre parlament.
o

Presedintele Romaniei poate cere o singura data reexaminarea legii de

catre parlament atunci cand apreciaza ca aceasta prezinta aspecte de
neoportunitate politica.

Adreseaza mesaje parlamentului, art 88, cu privire la principalele probleme

politice ale natiunii. Aceasta atributie nu poate fi exercitata de catre presedintele
interimar. Mesajul reprezinta un mijloc de legatura dintre doua autoritati publice,
in cazul de fata unul dintre sefii executivului si parlamentului.

Din punct de vedere al continutului sau mesajul poate contine anumite

puncte de vedere, opinii ale presedintelui, iar sfera problemelor discutate cu
ocazia mesajului este lasata la latitudinea sefului de stat.

Din punct de vedere juridic mesajul reprezinta un act juridic exclusiv si

unilateral al presedintelui, care nu imbraca forma unui decret si care intra in
cadrul actelor politice ale presedintelui.

Din punct de vedere al efectelor juridice mesajul nu atrage efectele juridice

ale unui decret , singura consecinta pe care o are fiind intrunirea camerelor in
sedinta comuna, art 65 alin 2.

Dezbaterea mesajului nu este obligatorie, in cea ce priveste mesajul

prevazut de art 92 alin 3 prin care presedintele aduce la cunostinta parlamentului
masurile adoptate cu ocazia respingerii unei agresiuni armate, constatam
obligativitatea pentru camerele parlamentului nu numai de a se intruni in sedinta
comuna pnetru a primi mesajul, dar si obligativitatea de a dezbate mesajul.

Presedintele va participa la dezbatere iar mesajul se concretizeaza intr-un

decret consemnat de primul ministru, el avand natura complexa , politica si
juridica in acelasi timp.

Convocarea parlamentului in sesiuni, art 64 alin 3, reglementeaza convocarea

de catre seful statului a parlamentului nou ales in termen de 20 de zile de la
alegeri. Art 66 alin 2 se refera la intrunirea in sesiuni extraordinare a
parlamentului la cererea presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei
camere ori a cel putin o treime din numarul parlamentarilor .

Dizolvarea parlamentului de catre presedinte, art 89. Presedintele poate

dizolva parlamentul dupa consultarea presedintilor celor doua camere si a
liderilor grupurilor parlamentare in cazul acesta nu este acordat votul de
incredere pentru constituirea guvernului in termen de 60 de zile de la prima
solicitare si dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura. Pe
parcursul unui an parlamentul nu poate fi dizolvat decat o singura data,
parlamentul nu poate fi dizolvat in timpul starii de asediu sau de urgenta, ori in
ultimele 6 luni ale mandatului presedintelui Romaniei.

Dizolvarea parlamentului reprezinta o facultate a presedintelui si nu o

obligatie.
4

 In raportul cu justitia
o

Numirea judecatorilor si procurorilor cu exceptia celor stagiari

Acordarea gratierii individuale. Aceasta se acorda de catre seful statului

indiferent daca este monarh sau presedinte, iar potrivit art 100 alin 2 decretele
prin care presedintele acorda gratierea sunt consemnate de primul ministru.

Declansarea urmaririi penale impotriva unui membru al guvernului.

Potrivit art 109 alin 2 presedintele Romaniei poate cere urmarirea penala a
membrilor guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor. De
asemenea presedintele poate dispune suspendarea din functie a unui
mebru al guvernului in cazul in care impotriva acestuia s-a inceput urmarirea
penala. In cazul in care persoana respectiva a fost trimisa in judecata intervine
suspedarea de drept a acestuia.

Aceasta atributie reprezinta o facultate a presedintelui Romaniei si nu o

obligatie

In relatiile cu poporul
o

Potrivit art 2 alin 1 : Poporul este titularul suveranitatii pe care o exercita fie in
mod direct prin referendum fie in mod direct prin organele sale reprezentative.

Deosebim existenta mai multor tipuri de referendum : Referendumul

Constitutional cu caracter obligatoriu; Referndumul cu caracter legislativ;
Referndumul cu caracter consultativ

Articolul 95 consacra acest tip de referendum( consultativ) care intervine

in cazul suspendarii din functie a presedintelui ROmaniei pentru fapte grave prin
care incalca prevederile Constiutiei.

Potrivit art 90 poporul urmeaza sa-si exprime vointa cu privire la problemele

de interes national

Atributiile presedintelui ca sef al executivului

o

Atributii in raport cu guvernul

Desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru.Presedintele

Romaniei dupa consultarea partidului care are majoritatea in parlament sau a
partidelor reprezentate in parlament in absenta acestei majoritati desemneaza un
candidat pentru functia de prim-ministru. Acesta in termen de 10 zile trebuie sa
prezinte spre aprobare parlamentului lista guvernului si programul de guvernare.

Numirea guvernului pe baza votului de incredere acordat de catre

parlament. Presedintele numeste guvernul pe baza votului de incredere acordat
de catre parlament art 85 alin 1 . In exercitarea acestei atributii seful statului
emite un decret in care sunt incluse persoanele care au primit votul de incredere
de la parlament

Revocarea si numirea unor membri ai guvernului in caz de remaniere

guvernamentaloa sau de vancanta a postului. Presedintele isi exercita aceasta
atributie potrivit art 85 alin 2, la propunerea primului ministru

Atributii exercitate in legatura cu alte aparate ale tarii

o

Este presedintele consiliului suprem de aparare a tarii

Atributii de nuimire sau de participare la numirea diferitelor functii

publice. Potrivit art 94 lit c, presedintele numeste in functii publice in conditiile
prevazute de lege. Aceasta atributie se infaptuieste prin decrete care potrivit art
100 alin 2 nu sunt contrasemnate de catre primul ministru. Astfel potrivit art 142
alin 3 presedintele numeste trei dintre judecatorii curtii constitutionale

Atributii exercitate in domeniul apararii si in situatii exceptionale

o

Potrivit art 92 presedintele Romaniei poate declara mobilizarea generala

sau partiala a fortelor armate. Textul constitutional instituie o regula dar si o
exceptie. Regula :implicarea parlamentului care aproba masurile luate de catre
presedinte, precum si a presedintelui care declara in baza acestei aprobari
mobilizarea partiala sau generala. Exceptia : posibilitatea sefului de stat ca in
cazurile exceptionale sa declare mobilizartea generala , iar hotararile
parlamentului in termen de 5 zile de la adoptarea ei . In vederea luarii masurii
respective in cazul in care parlamentul nu se afla in sesiune se convoaca in
termen de 24 de ore.

Respingerea agresiunii armate .Presedintele ia masuri pentru respingerea

armatei si aduce la cunostinta parlamentului printr-un mesaj in vederea luarii
masurii respective presedintele Romaniei va convoca consiliul suprem de aparare
a tarii pentru a decide asupra masurilor ce se impun a fi hotarate.

In situatii exceptionale
o

Potrivit art 93 , presedintele poate investi starea de asediu sau starea de

urgenta in intreaga tara sau in unele localitati si solicita parlamentului
incuvintarea masurilor in termen de 5 zile de la data cand masura a fost luata
daca parlamentul nu se afla in sesiune se convoaca in cel mult 48 de ore de la
instituirea starii de respective si functioneaza pe toata durata acesteia. Decretele
emise de catre presedinte in acest caz sunt contra semnate de primul ministru

Atributii in domeniul politicii externe

o

Art 91 alin 1 coroborat cu art 11 alin 2 , presedintele Romaniei semneaza

taratele negociate de catre guvern ratificate de catre parlament.

Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei din

alte state.

Curs 3
6

Potrivit Constitutiei , presedintele este cel care reprezinta statul roman, atributie care se
exercitata atat in plan intern cat si evident in plan international
Modalitatea prin care presedintele se manifesta ca reprezentant al statului
roman in plan extern alcatuiesc ansamblul atributiilor acestuia in domeniul politici externe, care
sunt reglementate de art 91, dupa cum urmeaza :
a) incheierea de tratate internationale in numele Romaniei . Pe langa presedinte
inchierea tratatelor internationale mai sunt implicate : guvernul care negocieaza tratatul
urmarind sa transpuna in practica rolul pe care guvernul il are potrivit art 102, acela de a
asigura realizarea politici interne si externe a tarii; parlamentul care este cel care ratifica
tratatul intr-un termen rezonabil .Urmarea parcugerii acestei proceduri incheiata prin
ratificare de catre parlament , tratatele internationale devin parte a dreptului intern.
b) acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei in alte
state.Atributie care se realizeaza la propunerea Guvernului si se concretizeaza prin decrete
care se contrasemneaza de primul ministru
c) infintare, desfintare si schimbare a rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei
in alte state. Se porpune de catre Guvern si se aproba de presedinte tot prin decret care
este contrasemnat de primul ministru.
d) reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa presedintele
Romaniei. Procedura prezentarii de acreditate

Actele presedintelui Romaniei

Sunt reglementate in art 100 din Constitutie care prevede in alin 1 ca in exercitarea
atributiilor sale presedintele emite decrete.... Textul nu trebuie interpretat in sensul ca toate
atributiile presedintelui se concretizeaza prin emiterea de date in realitate pot fi indentificate
mai multe tipuri de forme de concretizare si anume:
5) acte politice
6) fapte si operatiuni materiale sau administrative
7) acte juridice
In regulamentul intern al administratiei prezidentiale mai sunt prezente si
deciziile, acestea nu se publica in Monitorul Oficial ci se afiseaza numai pe sietul institutiei
desi produc efecte juridice importante, nu sunt enumerate de Constitutie iar legea fundamentala
nu permite sa se adauge si alte forme de acte juridice motiv pentru care apreciem ca fiind infara
Constitutiei deciziile sau acte juridice care emana de la presedinte si care produc efecte juridice
de interes general

Decretele presedintelui au urmatorul regim juridic.

a) sunt acte juridice care fac parte din categoria actelor administrative si care au de regula
caracter individual. In doctrina exista o disputa cu privire la caracterul normativ sau
individual al decretelor presedintelui. Exista autori care sustin ca acestea pot avea numai
7

caracter individual si autori care sustin ca pot avea si caracter normativ atunci cand se
declara starea de asediu, starea de urgenta, starea de razboi.
b) In calitate de acte administrative ele se supun controlului de legalitate exercitat
de instantele judecatoresti de Contencios Administrativ cu exceptia celor care prin
specificul lor sunt sustrase ale acestui control. Reamintim ca art 126 alin 6 garanteaza
controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice pe calea
Contenciosului Administrativ,cu exceptia celor care privesc relatiile cu Pralamentul si al
actelor de comandament cu caracter militar.Intelegem ca daca un decret al
presedintelui vizeaza o atributie in raporturile cu Parlamentul , respectivul
decret nu va fi supus controlului judecatoresc al instantelor de contencios
administrativ.
c) Se publica in Monitorul Oficial in mo obligatoriu, nepublicarea atragand cea mai
drastica sanctiune si anume inexistenta decretului
d) Unele din decretele presedintelui se contrasemneaza de primul ministru, fiind
vorba despre cele care privesc atributiile de politica externa, in domeniul apararii si in
situatii exceptionale, precum si cele prin care se acorda decoratii si titluri de onoare, se
numeste in functiile publice si se acorda gratierea individuala . Determinarea prin
Constitutie a categoriei de decrete care sunt contra semnate de premier determina
concluzia ca regula este ca ele nu trebuie sa fie contrasemnate care acopera o mare parte
din atributiile presedintelui .

Raspunderea presedintelui

Raspunderea presedintelui trebuie analizata pornind de la articolul 84 alin 2, potrivit

caruia presedintele Romaniei se bucura de imunitate, ca si parlamentarii el nu poate fi
tras la raspundere juridica pentru voturile si opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului. Regimul imunitatii nu exclude existenta unor forme de raspundere pe care
insasi Constitutia le reglementeaza in mod expres sau implicit pentru presedinte. Aveam in
vedere primul rand art 95 si 96, care reglementeaza suspendarea penala a acestuia pentru
inalta tradare, precum si art 52 privitor la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
prin acte administrative ilegale.
Conform acestui text, persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim printr-un act
administrativ ilegal, poate sa obtina pe langa anularea actului si recunoasterea
dreptului pretins si repararea pagubei, cea ce inseamna angajarea raspunderi
patrimoniale a autoritatii de la care emana actul care poate fi inclusiv presedintele Romaniei .
Si in cazul presedintelui trebuie sa facem deosebirea intre doua categorii de fapte:
a) Fapte care se savarsesc in afara exercitarii mandatului, care atrag raspunderea
titularului functiei respective in regim de drept comunca pentru orice cetatean
b) Fapte care se savarsesc in exercitarea functiei publice si care atrag
raspunderea in regim de drept public potrivit Constitutiei si legii care o reglementeaza.
Indentificam astfel trei forme de raspundere care rezulta potrivit Constitutiei, pentru
presedinte respectiv:
8

raspunderea administrativ patrimoniala art 52, art 126 si legea 54/2004

raspunderea politica/administrativa imbraca forma suspendarii din functie
raspundere juridica, penala care imbraca forma punerii sub acuzare pentru inalta
tradare.

Suspendarea din functie

Intervine in situatia in care presedintele a savarsit fapte grave prin care incalca
prevederile Constitutiei, dupa urmatoarea procedura:
Initiativa sau propunerea de suspendare din functie poate fi formulata de cel putin
o treime din numarul total al parlamentarilor.
Obligativitatea aducerii la cunostinta presedintelui deoarece acesta poate da
explicatii privind faptele care i se imputa.Rezulta ca presedintele nu este obligat sa faca
acest lucru iar explicatiile se pot concretiza prin prezentarea acestuia in Parlament, prin
trimiterea unui consilier de regula cel care raspunde de problema vizata.
Parlamentul poate decide potrivit regulamentului Camerelor reunite
constituirea unei comisii speciale comune care sa cerceteze faptele si sa prezinte la final
un raport.
Dezbaterea si aprobarea suspendarii din functie a presedintelui care se poate
face de catre majoritatea deputatilor si senatorilor dupa ce s-a obtiunut avizul curtii
constitutionale care are un caracter consultativ in sensul ca este obligatoriu sa fie cerut
dar nu si respectat
Daca propunerea se aproba, in termen de 30 de zile se organizeaza referendum
pentru demiterea presedintelui. Regasim aici principiul simetriei juridice in sensul ca
poporul care l-a ales pe presedinte este cel care ii inceteaza mandatul. In urma
referendumului pot aparea doua situatii:
o

Presedintele este demis caz in care intervine interimatul in exercitarea

functiei si in 3 luni se organizeaza de catre guvern alegeri pentru un nou
presedinte

Presedintele nu este demis si pentru urmarea respingerii

referendumului, dupa validarea rezultatului de catre Curtea
Constitutionala aceasta isi reia prerogativele.

Curs 4
Raspunderea penala a presedintelui
Pana in anul 2003 cand s-a revizuit Constitutia, aceasta forma de raspundere nu era
reglementata de sine statatoare insa in prezent ea beneficiaza de un sediu constitutional distinct
prin art 96 privind punerea sub acuzare. Fapta care atrage interventia acestei forme de
9

raspundere este inalta tradare, o fapta antisociala care nu se confunda cu infractiunea prevazuta
de codul penal dar care nu are nici o consacrare in legislatia penala in vigoare. Cea ce dtermina
doctrina sa puna sub semnul intrebarii temeinicia ei prin perspectiva principiului????? cuprins in
adagiul nulum crimen sine legem nula poena sine lege adica nicio infractiune si nicio
pedeapsa nu pot exista fara lege. Fapta de inalta tradare are un caracter mixt, politic si juridic in
egala masura iar interventia raspunderii atrasa de savarsirea ei parcurge 2 faze si anume :
8) Faza politica
se declanseaza cu propunerea sub punerea in acuzare care este formulata de majoritatea
absoluta adica majoritatea deputatilor si senatorilor. Constatam deosebirea fata de
suspendare care poate fi initiata de 1/3
desi Constitutia nu prevede potrivit regulamentelor celor 2 camere se poate constitui o
comisie parlamentara ca si in cazul raspunderi politice, comisie care sa analizeze faptele de
care presedintele este acuzat si sa formuleze in final un raport care se supune camerelor
reunite ale Parlamentului. Precizam ambele forme de raspundere implica activitatea
comuna sub forma de sedinte comune a celor 2 camere ale parlamentului.
dezbaterea si aprobarea propunerii de punere sub acuzare care se fac de cele 2 camere
reunite in sedinta comuna cu votul majoritati calificate de doua treimi. Precizam ca la fel ca
si la raspunderea politica si la raspunderea ei penala presedintele poate da explicatii cu
privire la faptele care i se imputa motiv pentru care propunerea de punere sub acuzare
trebuie sa fie adusa neintarziat la cunostinta presedintelui pentru ca acesta sa-si formuleze
explicatiile in eventualitatea in care decide sa faca acest lucru.
aprobarea cereri de punere sub acuzare atrage suspendarea de drept din functie a
presedintelui si interventia instantei interimatului care se exercita in succesiune de catre
presedintele senatului si al camerei deputatilor. Ea declanseaza totodata cea de-a 2 a faza
in interventia acestei forme de raspundere adica faza juridica.
9) Faza juridica:
cercetarea de catre Inalta curte de casatie si justitie care fie poate dispune prin rezolutie
neinceperea urmaririi penale fie poate prin rechizitoriu , sa-l trimita in judecata pe
presedinte
competenta de judecata apartine Inaltei curti de casatie si justitie care judeca in 2 grade de
jurisdictie, fondul prin sectia penala si recursul prin sectiile reunite ale Inaltei curti de
casatie si justitie.
In urma judecarii Inalta curte poate ajunge la unul dintre urmatoarele situatii:
Presedintele este nevinovat si dispune achitarea lui ceea ce atrage reluarea exercitarii
mandatului de catre presedinte
Presedintele este vinovat ceea ce determina condamnarea lui , iar de la data ramanerii
definitive a hotarari de condamnare intervine 2 consecinte:
Presedintele este demis de drept
Vacanta functiei de presedinte, intervine interimatul in exercitarea functiei de
presedinte
10

Organizarea de catre guvern de alegeri pentru un nou presedinte in termen de 3

luni de la data la care a intervenit vacanta functiei

e) Guvernul Romaniei
Este reglementat in Constitutie in capitolele 3 si 4 al titlului 3 care reglementeaza guvernul
si raporturile parlamentului cu guvernul insa prevederile care ii sunt aplicabile direct se regasesc
si in alte parti ale Constitutiei cum ar fi art 123 care reglementeaza institutia prefectului.
Guvernul este cel de al 2 lea sef al executivului, organ colegial cu competenta materiala
generala si teritoriala care acopera intreg teritoriul tarii. Spre deosebire de presedinte unde nu
regasim o norma de trimitere la o lege organica care sa vizeze organizarea si functionarea
presedintelui, in cea ce priveste guvernul art 73 alin 3 lit e enumera printre domeniile de
reglementare a legilor organice si organizarea guvernului si a consiliului superior de aparare a
tarii. Legea organica la care trimite Constitutia inclusiv art 102 alin 3 este legea 90/2001 cu
privire la organizarea guvernului si a ministerelor rezultand ca avem de aface cu un cadru
normativ comun atat pentru guvern cat si pentru ministru.
Potrivit art 102 guvernul exercita un dublu rol :
un rol politic-prin care asigura realizarea politici interne si externe a tarii
un rol administrativ- prin care exercita conducerea generala a administratiei publice
Ambele roluri se realizeaza raportandu-se la programul de guvernare care a fost
acceptat de pralament. Programul acceptat de parlament in formula care a fost preferata de
legiuitorul consituant pe ratiunea ca programul este si ramane al guvernului, parlamentul doar il
accepta prin votul de investitura , vot pe care si-l poate retrage atunci cand apreciaza ca guvernul
nu mai are capacitatea de a-si duce la bun sfarsit programul .
Pentru realizarea atributiilor sale Constitutia prevede in art 102 alin 2 ca guvernul
coopereaza un organismele sociale interesate. Modul de formulare a textului, formula guvernul
coopereaza determina concluzia ca el impune o obligatie pentru guvernu si nu o facultate, nu
lasa la latitudinea guvernului , din ratinea ca guvernul sa recepteze in activitatea sa mesajele
impulsurile care vin di partea societatii civile a organismelor guvernamentale.
f) Structura guvernului
In conformitate cu art 102 alin 3 , guvernul este alcatuit din prim ministru, ministru si alti
membri stabiliti prin lege organica. Din redactarea textului rezulta ca in functie de izvorul de drept
care consacra membrii guvernului sunt 2 categorii:
Membrii guvernului consacrati de constitutie
Membrii guvernului consacrati de lege organica la care trimite constitutia si care este legea
90/2001.
Problema care s-a pus in practica de dupa 1990 este cum interpretam acest text din
perspectiva categoriilor de alti membri care pot fi stabiliti de legiuitorul organic . Ce statut pot
avea acestia in raport cu membri guvernului consacrati de constitutie : superiori, egali sau
inferiori acestora .
11

In practica legile au consacrat functii de membru al guvernului cum ar fi ministru de stat

sau vice prim ministru care sunt superioare ca statut juridic functie de ministru consacrata de
constitutie. Interpretarea doctrinara care ar trebui sa se impuna este aceea ca prin constitutie s-a
promovat o ierarhie a guvernului, fara ierarhie a guvernului , fara scala interioara , iar ceilalti
membri stabiliti printr-o lege organica pot avea un statut cel mult egal sau inferior functiei de
ministru, in niciun caz superior acesteia.
Din aceasta perspectiva exced seminificatiei constitutionale de alti membri stabiliti prin
lege organica. Ar putea fi vorba despre ministri delegati, ministri insarcinati care sa se incadreze
in aceste acceptiuni, Rezulta ca in prezent structura guvernului trebuie sa cuprinda pe langa
primul ministru care este seful guvernului si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, avand
insa obligatia constitutionala sa le respecte atributiile de ministrii care sunt titularii unor portofolii
si din alti membri carora legea organica le conferea statutul de ministru, care sunt in general
ministri delegati carora in guvernul actual li se adauga cu observatiile formulate deja de ministri
de stat si vice prim ministru.

g) Investitura guvernului
Din coroborarea art 85 si art 103 rezulta ca procedura constitutionala de formare a unui
guvern parcurge urmatoarele etape:
Desemnarea de catre presedinte a unui candidat la functia de prim ministru, pentru aceasta el
se consulta cu partidul care are majoritatea absoluta in parlament iar daca nu exista o
asemnea majoritate cu toate partidele reprezentate in parlament.
Candidatul desemnat are la dispozitie 10 zile in interiorul carora sa alcatuiasca programul de
guvernare si lista . Termenul de 10 zile este considerat in doctrina un termen de
recomandare in sensul ca depasirea lui nu atrage neaparat retragerea de catre presedinte
a desemnarii dar poate sa determine ca persoana desemnata nu prezinta garantii ca vor
forma un guvern.
Dezbatrea programului si al listei in sedinta comuna a celor 2 camere dupa ce in prealabil
candidatii propusi pentru functiile de ministru au primit avizul comisiilor de specialitate
reunite ale celor 2 camere. Avizul este consultativ existand situatii in care anumiti candidati
au primit avizul negativ de la comisii dar au trecut de votul plenului.
Acordarea votului de incredere de catre cele 2 camere reunite cu votul majoritatii
parlamentarilor.
Depunerea juramantului de catre toti membri guvernului in mod individual in fata presedintelui
care este acelasi, juramant pe care il depune presedintele insusi. Numirea si depunerea
juramantului declanseaza inceperea mandatului ministrilor si guvernului in ansamblul sau ,
mandat care inceteaza la data validarii alegerilor parlamentare generale.

12

D.Adm. curs 5
Statutul membrilor guvernului
(continuarea la Guvern)
Reglementarile privind conditiile pentru a dobandi functia de membru se regasesc expres in
prevederile COnstitutiei dar si legea 90/2001 privind organizarea si functionarea guvernului.
Astfel in art 16 alin 3 prevede ca pot avea o functie publica fara sa faca diferenta
putand fi borba despre orice functie publica persoana care au cetatenia Romana si domiciliul in
Romania.
Pana la revizuirea Constitutiei in 2003,textul impunea exclusiv cetatenia si domiciliu
insa s-a considerat ca norma vine in contradictie cu statutul de membru al U.E. unde se
recunoaste cetatenia europeana a persoanelor care implica in conditiile actelor care guverneaza
uniunea si libertatea de a fi ales intr-o functie sau demnitate in alt stat membru.
Constitutia Romaniei contine prevederi exprese in art 16 alin 4,in conditiile aderari
tarii la U.E. cetatenii Uniuni care indeplinsec conditiile legi organice au dreptul de a alege si de a fi
alesi in autoritati publice locale.
Art 106 care reglementeaza cazurile in care inceteaza functia de membru enumira
printre acestea si dreptul pierdute. Desprindem ca si conditie de fi membru al guvernului
existenta drepturilor electorale.
Art 105 prevede incompatibilitatile pentru functia de membru al guvernului si impicit
prezinta relevanta in materia conditiilor.
Astfel sunt instituite 2 categorii de incompatibilitati:
e) incompatibilitati prevazute de legea fundamentala in care se incadraza orice functie
publica de autoritate cu exceptia de senator si deputat , o functie de reprezentant
profesioanal salarizata in cadrul organizatiei cu scop comercial
f) incompatibilitatile prevazute de legea organica in speta fiind vorba de mai multe lgei, care
reglementeaza transparenta in exercitarea functiei publice, prevenirea si sanctionarea
coruptiei.
Rezulta ca pentru a avea calitate de membru , o persoana trebuie sa nu se intr-unul
din incompatibilitatea prevazuta de Constitutie sau legea organica .
Reglementari speciale regasim in Constitutie pentru primul ministru caruia art 107
reglementeaza urmatorul statut:
cel care conduce guvernul
coordoneaza activitatea membrilor guvernului avand obligatia de a respecta atributiile care
revin fiecaruia
Prin aceasta norma Constitutia a dorit sa evite exercitarea functiei discretionate si
afectarea in acest fel a activitati organului colegial
13

prezinta raporturi parlamentului si declaratii cu privire la politica guvernului care se dezbat

cu prioritate.
In exercitarea activitati sale primul ministru emite decizii care se publica in Monitorul Oficial
in cazul nepublicari este considerat ca fiind inexistent .

h) Incetarea functiei de membru al guvernului

10)

poate avea loc prin:

demisie

pierderea dreptului electoral

interventia incompatibilitatii

deces

revocare

alte cazuri prevazute de lege(pedeapsa penala)

revocare-> toti membri guvernului cu exceptia primului ministru

Constitutia pana in anul 2003 nu prevedea ca primul ministru nu poate fi revocat

desi se intelegea insa avand in vedere o practica prin legea de revizuire s-a interzis presedintelui
revocarea primului ministru deoarece mandatul guvernului este indisolubil fata de mandatul
primului ministru , incetarea madatului primului ministru atrage dupa sine automat si incetarea
guvernului.
In situatia in care mandatul primului ministru a incetat indiferent de cauza
presedintele desemneaza un alt membru al guvernului pentru a indeplini atributiile acestuia pana
la formarea noului guvern.
Primul ministru ca si orice alt membru se afla in imposibilitatea de a exercita
mandatul timp de 45 de zile .Depasirea acestui termen atrage incetarea mandatului
guvernului insasi acesta devenind un guvern demisionar care este imputernicit sa-si exercite
numai actele necesare administrari treburilor publice .
Mandatul guvernului inceteaza astfel in 2 mari categorii :
ca regula la data validarii alegerilor parlamentare generale.
prin exceptie inainte de aceasta data :
o

prin retragerea increderii de catre parlament

daca primului ministru i-a incetat mandatul

daca primul ministru se afla in imposibilitatea de a isi exercita mandatul

14

Indiferent de situatia care a determinat incetarea mandatului guvernului aflat in

aceasta situatie este imputernicit pana la formarea noului guvern sa exercite activitati necesare
administrarii treburilor publice.

i) Raspunderea guvernului si a membrilor

11)
este reglementata de art 109 din Constitutie care instituie raspunderea politica a
guvernului exclusiv in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate
12)

fiecare membru raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea sa

13)
rezulta ca raspunderea politica este guvernata de principiul solidaritatii in schimb
raspunderea penala are caracter personal si se exercita in conditiile prevazute de legea
organica.
14)
dreptul de a cere raspunderea penala a unui membru al guvernului apartine
presedintelui si celor 2 camere ale parlamentului pentru situatii cand membrul guvernului
are si calitate de membru al parlamentului
15)

raspunderea penala intervine pentru acte in exercitarea profesiei

16)
daca membrul guvernului savarseste fapte in calitate de cetatean, el va raspunde
intr-un regim juridic de drept comun
17)
interventia raspunderi penale atrage masura suspendarii fiind vorba de 2 tipuri de
supendare
a. suspendarea care poate fi dispusa de presedinte in cazul in care s-a inceput
urmarirea
b. suspendarea de drept in care intervine in cazul trimiteri in judecata a membrilor
18)
judecarea membrilor guvernului ca si altor categorii de demnitari intra in competenta
Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

15

D.Adm. curs 6

Raspunderea Guvernului
(continuare)
Motiunea de cenzura este actul simetric acordarii votului de incredere a Guvernului, dat
fiind faptul ca prin intermediul ei, Parlamentul isi retrage increderea acordata Guvernului, cu
prilejul votului de investitura, cea ce atrage demiterea Guvernului si incetarea prin aceasta forma
a mandatului acestuia.
Principiul simetriei juridice impune ca acelasi organ care a acordat votul de incredere in
aceeasi componenta sa fie si cel care isi retrage increderea fiind vorba despre camerele reunite
ale Parlamentului .
Initierea unei motiuni de cenzura se face de catre din numarul total al
parlamentarilor, neavand relevanta cati sunt deputati si cati senatori
Aceasta se inregistreaza la secretariatele generale ale Camerelor , se prezinta in
plenul camerelor reunite si se dezvate intr-un interval de 3 zile de la data prezentarii ei.
Dezbaterea se face in prezenta membrilor Guvernului si a primului ministru astfel
incat ea sa reflecte pozitia defensia a Guvernului, cat si cea ofensiva a Parlamentului.
Votarea motiuni de cenzura se face de catre majoritatea absoluta, respectiv majoritatea
deputatilor si senatorilor. Daca motiunea a fost respinsa, parlamentarii care au infintat-o nu mai
au dreptul sa initieze in aceiasi sesiune parlamentara o noua motiune de cenzura, cu exceptia
situatiei in care Guvernul isi agajeaza raspunderea, in conditiile art 114 din Constitutie

Angajarea raspunderi Guvernului

Reprezinta o institutie pentru prima data in Romania prin Constitutia din 1991 al
carui regim a suferit unele modificari prin legea de revizuire 429/2003 si care se regaseste si in
alte sisteme de drept.
16

Fiolozofia acestei institutii consta in faptul ca ea reprezinta o procedura care se initiaza in

momentul in care un Guvern nu se mai bucura de increderea Parlamentului si asuma un risc
pentru a obitine aprobarea Parlamentului asupra unui act politic sau juridic, pe care in conditiile
unei proceduri parlamentare obisnuite l-ar obtine cu dificultate intr-un interval mare de timp, iar
in acest fel, poate determina Parlamentul sa-si reconsidere increderea in el
Obiectul angajarii raspunderii Guvernului in sistemul constitutional romanesc, il poate
constituti :
un act juridic , respectiv o lege,Consitutia nefacand diferenta intre cele 2 legi,
rezultatnd ca poate fi oricare dintre ele. Nu poate face obiectul unei angajari pentru ca
in consitutie se prevede distinct procedura.
un document politic, putand fi vorba de un program politic sau o declaratie de politica
generala.
Parlamentul are la dispozitie 3 zile in care sa initieze o motiune de cenzura. Daca
motiunea de cenzura este initiata si botata, Guvernul este demis. Daca nu este initiata sau a fost
respinsa, insa avand in vedere o practica deja creata s-a adaugat interdictia pentru presedinte de
a il revoca pe primul ministru deoarece mandatul Guvernului este indisolubil , este legat de
mandatul premierului, iar incetarea mandatului atrage implicit incetarea mandatului Guvernului.
Astfel in situatia in care mandatul primului ministru a incetat , indiferent de cauza,
presedintele desemneaza un alt membru al Guvernului pentru a indeplini atributiile acestuia pana
la formarea noului Guvern.
Primul ministru , ca si orice membru al Guvernului se afla in imposibilitatea de a-si executa
mandatul timp de 45 de zile. Depasirea aceastui termen atrage dupa sine incetarea mandatului
Guvernului insusi, acesta este denumit guvern demisionar, care este imputernicit sa execute
doar actele necesare pentru executarea treburilor publice .

Controlul Parlamentar asupra Guvernului

Articolul 111 alin 1 prevede ca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice in
cadrul controlului parlamentar al activitatilor.
Din interpretarea acestui text rezulta ca guvernul , ca si intreaga administratie publica, sunt
asezate sub un control parlamentar care poate imbraca doua mari forme:
19)

un control parlamentar clasic

20)

un control parlamentar modern

Controlul parlamentar traditional(clasic)

Se realizeaza prin diferite forme :

21) solicitarea de informatii si documente de catre cele 2 camere si comisia
parlamanetara
17

22) prin intermediul comisiilor parlamentare, care pot fi proprii fiecarei camere sau
comisiei parlamentare comune celor 2 camere.
23)

prin intermediul motiunilor simple

24)

prin intermediul interpelarilor.

Controlul parlamentar modern

Se realizeaza prin intermediul autoritatilor publice care se afla sub un control parlamentar
si care au un statut autonom cum ar fi Curtea de conturi , Avocatul Poporului si alte autoritati
publice cu caracter autonom. Acestea prezinta anual sau la cerere rapoarte Parlamentului in care
se regasesc infractiuni cu privire la autoritatile pe care ele le-au controlat si in acest fel, in mod
indirect, Parlamentul cunoaste si controleaza activitatea acelor autoritati publice.

D.Adm. curs 7
Actele Guvernului
Art 108 din Constitutie prevede ca Guvernul adopta hotarari si ordonante. Interpretarea
textului consitutional nu trebuie sa determine concluzia, ca si la presedinte de altfel, ca acestea
sunt singurele modalitati de concretizare a guvernului. In afara lor regasim alte forme respectiv
fapte, operatiuni, acte cu caracter politic, insa sub aspect juridic , organul colegial adopta cele 2
tipuri de acte , in vreme ce primul ministru emite potrivit legii 90/2001 de organizare si
functionare , acte juridice numite decizii .
Analizand in paralel cele 2 categorii de acte juridice constatam urmatoarele deosebiri.
Hotararea de Guvern

Ordonante de Guvern

18

1)act tipic, prin care Guvernul isi

exercita competenta sa de organ
executiv
2)are menirea de a pune legea in
executare
3)exista o exceptie de la obligativitatea
publicarii si anume hotararea cu
caracter militar

1)act tipic, prin care Guvernul isi

exercita o competenta normativa sau
legislativa delagata prin procedura
instituirii delegarii legislative
2)inlocuiesc legea
3)obligativitatea publicarii in Monitorul
Oficial fara exceptie
4)au de regula caracter normativ si prin
exceptie pot avea si caracter individual

4) pot avea atat caracter normativ

cand sunt general obligatorii cat si
caracter individual cand sunt obligatorii
cat si caracterul individual cand sunt
obligatorii pentru un subiect de drept
determinat

Pe atunci Constitutia nu prevedea asa cum o face art 106 alin 6 in prezent, posibilitatea ca
instantele judecatoresti sa solutioneze cereri care aveau la baza vatamari produse prin Ordonante
ale Guvernului.
Actiunile respective au fost delimitate la Curtea Constitutionala care la randul ei creandu-se
astfel un conflict de competenta
Regula este ca solutionarea unui conflict negocierea de competenta se face de catre
instanta superiaora celor care se declara necompetente. Cum in situatia anterior evocata, nu
exista o instanta superioara, problema a fost dezbatuta in doctrina si transata prin legea de
revizuire din 2003, prin introducerea in art 126 a unui nou alineat, actualul alin 6, care in teza a
2a , prevede ca instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile
celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante declarate neconstitutitionale.
Elemente comune

Regula semnarii de catre prim-ministru si contra semnarii de catre ministri

Obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial cu exceptia anterior mentionata si interventia
aceleiasi sanctiuni in cazul nepublicarii, care este inexistenta lor.

Administratia centrala de specialitate

Este reglementata in prima sectiune a capitolului 5 al titlului 3, sub aceasta denumire, care
prin semnificatia sa determina concluzia ca ea include organe ale administratiei publice, care au 2
elemente caracteristice:
j) au o comtenta teritoriala la nivel central/ teritorial
19

k) au comtetenta materiala de ramura

Referiri la acest tip de administrare regasim si in art 123 alin 2 care consacra rolul
prefectului de a conduce serviciile publice deconcetrate ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ teritoriale.
Acest tip de administratie este formata din urmatoarele categorii de autoritati publice:
25)

Ministerele sunt acele autoritati centrale de sepecialitate care se pot organiza si

functiona numai in subordinea Guvernului. Ele se infiteaza, organizeaza si functioneaza
potrivit legii, in prezent fiind vorba despre Legea 90/2001, care reglementeaza atat
Guvernul cat si ministerele. Constitutia permite atat pentru Guvern cat si pentru
ministere , sa organizeze administratia de specialitate in subordinea lor, cu conditia ca o
asemenea competenta sa le fie recunoscuta prin lege si sa existe avizul Curti de
Conturi.

20