Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Proiectarea Structurilor de Beton Armat PDF

    Încărcat de

    Ovidiu Petcu
    4 vizualizări66 pagini

    Titlu original

    Proiectarea structurilor de beton armat.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări66 pagini

    Proiectarea Structurilor de Beton Armat PDF

    Încărcat de

    Ovidiu Petcu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 66
    T.POSTELNICU F.TILIMPEA D.ZAMFIRESCU STRUCTUR! DEIBETON/ARMAT, PENTRUICLADIRIETAJATE EXEMPLE DE PROIECTARE ( an \ ' uaa a \ mn i aa (MY / ae” ‘ iam ny ony a 7 ee 5 ( erry — \ a es SE 87/7, i \ LAA sf») u/s Ve e -s -< ~ ~ at ca ~ U F. TILIMPEA D. ZAMFIRESCU JRI DE BETON ARMAT J CLADIRI ETAJATE E DE PROIECTARE pes © MATRIX ROM CP. 16 - 162 062510 - BUCURESTI tel. 021.4113617, fax 021.411.4280 e-mail: office@matrixrom.ro www.matrixrom.ro www.carteuniversitara.ro Editura MATRIX ROM este acroditata de CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI STIINTIFICE DIN INVATAMANTUL, SUPERIOR Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet POSTELNICU, ‘Structure beton arma pentru ela etajate: Exemple do Ty Bostenes, Fs Timpea, Zamrescu, = BUCUTeR ‘Sblogr. | iseNgresra7ss-t00-1 ee Tlimpea.F li, amtrescu 0. | | coaoszeneoieas ISBN 978-973-755 - 193-1 Jel este expus unui hazard seismic semnificativ. Dintre ide cutremure, cea mai important este far Indoiala sursa fa cat si prin intensitatea manifestaviior. Cu focare de ‘2 100 km, cutremurele vrancene prezinta un mod de ja Romana, mai rar ntalnit. Particulartatea cea mai notabila alf&'a osciatilorterenulvi, concretizat8 intro valoare mare ein spectrul rSspunsului seismic de acceleratie. Ca urmare, ‘constructor se inscriu, prin valosile perioadelor oscilatilor mental de vibratie in domeniul T; < Te. Consecinete in | particulartati sunt sensibltatea sporita la cutremur a re deosebire de cazul cutremurelor obignuite inregistrate @ zonelor seismice de pe glob), gi ceriniele de ceplasare “cutremure constructilor, inclusiv tn cazul construcfiior ‘seismic inelastic in deplasari (raspunaul real) este plasari de cAteva ori mai mari decat raspunsul clastic In ctarii seismice sunt direct legate de nivelul codurilot “aU aparut dou coduri foarte importante pentru lume 100-1: 2006, destinat proiectiril seismice a ‘destinat proiectarii constructiior cu pereti structurali de ismicd feprezinté 0 norma de tranzitio, care urmareste Prolectanti cu conceptele gi modelele codului ‘Cate probabil va deveni documentul normativ dupa 2010. Scedurlimbunatatite pentru modolarea actiuni seismice ips baza prelucrarii numeoaselor date instrumentale Calta raspunsului selsmic, 100-1: 2008 ie de coduri aparute tn ulimii ani pe plan mondial. De tat formatul, cat si notajlle ain 100-1: 2006 fee OR set ee Aap aot mene ctr cae mre penetra, Soha grasses (infrastructuritor) aoestor constructii si a proiectarii elementelor de beton cu propor de element scurt (peret gi ging} ‘uplare scurte), pentru care prevederile vechi edi s-au dovedit inadecva Aplicarea prevederior celor doud noi coduri de protectare, care aga cum aratal, prezinta numeroase noutti in raport cu practica proiectari din per rata ckidiit precedent, trebuie fculA cu completa injelegere a spiitului acestorg 4 . 1 * gravitational in situatia de proiectare Ia cutremur § moduli corect de apicare NE econ s Prezentul volum confine dows exemple de proiectare a dou tiput de sire Prcaree pit respect o structura tip cadru de beton armat gi o structurd cu pereti de be armat, cele mal folosite In prezent pe plan national si Intemational la reali ladirlor etajate Cele doua exemple demonstreaz modul de aplicare a prevederilor codutlor proiectare in toate etapele procesuiui de proiectare structural a cladiior, Pentru a objine o tratare unitard @ problematicil proiectaril celor dou tipur structur, pe de 0 parte, $l pentru a realiza 0 parcurgere logica a operatilor alcdtuiesc procesul de proiectare structuralé a ciddiri, pe de alta pari Inceputul fiecérui exemplu se prezinté céte 0 schema logicd a etapelor armfturii longitudinale a grinzilor tevin in proiectare, care apoi sunt detaliate In succesiunea indicata armdturii transversale a grinzilor (© problema special o constituie acordarea codulul P100-1: 2006 cu codur -armaturii longitudinale in stilpi prolectare specifica structurior de beton armat afiate in vigoare $i care nu Su area armturil transversale a sAlpilor amornizaie cu eurocodurile si folosesc nota diterite gi valor ale rezisten eons proiectare, cu semnificalii ugor diferite de cele utlizate In seria de euroo structurale, Din aceasté categorie fac parte 1n primul rand STAS 10107/0 «Calcul gi alcatuirea elementelor structurale de beton armat » gi CR 2: Pana la adoptarea Eurocodului 2 imoreund. cu anexa nafionala (In curs borare) ca norma obligetorie In fara noasir’, cele dows generalli €e . Verficareastructuri tn termeni de rezistenya frebule sa fle folosite Impreuna. . ‘mecenismului optim de disipare a energiei In scopul unei aplicdn cat mai simple a acestor cod In Anexa deplasieilor relative de nivel Volum se prezinté o listS de corespondent’ a notajilor din EN 1926 gi ttlorplastce inegistrate in rticulay ice la codurile romanesti pentru structuri de beton armat, precum $i eae ee Pe natalie plc Convertir Intre rezistentele de proiectare corespunzatoare. ila forflelaterale si verticale, Ipoteze de baza iniditapila forte laterale fn elementele suprastructurii ntelor structurale Lucrarea se adreseaza tn special studentilor din anil terminall ai facu Construct, ca material de referinjé la intocmlrea.proiectelor de al poate fi uti si inginerlor proiectanti de structuri, mai. putin fal Conceptele gi metodele noll ganerafii de coduri promovate pe plan ‘irimii acestore. Predimensionarea ‘Autorii adue vii multumist colegelor ing. Dietlinde Kobe pentru contributia valoroasa la fnalizarea redactéri Iver cate a valorilor forjelor axiale in al perelor sa sectuntr grin de 41 Schematizarea perefilor stoueturali 442 Schematizarea grinzilor de cuplare 43 Stailireanivelului la care e dezvolts preponderent zone platice ‘otenyiale fn peret 4, Defiativarea evalutri inchrcdrilor sta grupSrilor de actiuni 1 Acfiuni vertiale 2 Aetiuni orizonale 5.3 Gruptr de actiuni A NR. 1 6. Caleulal structorii Ia acfiunt orizontale si verticale 6.1 Modelares struc 62 Fore seismice de nivel axociate modului propriu fundamental pe fiecae direojie principal 63 Perioadele prop gi masele modale antrenate 64 Formele primelor 3 modusi propri de vibraie 65 Poafile centrlor de mass de rigiditate 6.6 Valorile maxime ale drifatut 4, Preluerarea rezultatelor ealcululul structural. Stabilirea valorilor de droicctare al eforarilor sectional, Calelul si armarea grinzilor de cuplare (Gncovotere si fort tAietoare). 771 Caleulul si armarea grnzilor de cuplaze ea perio structural la compresiune/intindere exces \ TIP CADRU SPATIAL 8. Cala amare Pvt lrooretnsotval imlnate fl anecare Ta pa nee De oper pinpalel eli le! anova IN ARMAT S+P+8E forja taietoare gi dimensionarea ‘armiturilor longitudinale si transversale rer nua 9 cupa BE Pee longlicl marginal PLL 8.3 Pereii cuplagi PT] si PT2 eae fe laecare th oui de rae aoe itd dott #sblikes neces coals coe 9, Alcituirea si caleulul plangeclor 2a call infsracar ys fonda iol Altes ig funda 10.2 Incareari combinate suplimentare aplicate Ia ani subsolurilor 10.3 Modelarea infrastructuri, fundatic’ ‘terenului de fundare pent A cae i BUEIBESCU 10.4 Gruparea acfiunilor R 10.5 Veicaea stir R POSTELNICU 1h Veiearetelenelr nfs 107, Amare dirt 13 beac lasudpongere adieu LISTA DE NOTATI UTILIZATE IN LUCRARE ta ale structurii de rezistenti gi exigentele de realizare a fa adoptares urmatoarclor éimensiuni si fnalfimi de nivel: micurd a exigen(clor de performana functionale si a cclor si de economicitaie, sa ales 0 stuctur’ tip cacra indicat mai sus ei, dar si pentru realizarea unci stracturi eu performanie edecvate la aiplor i grinilor se pastea24 neschimbate pe tnalimes clic, pe verticals. nile poeale de aldtuie stustailor in zone seisnice a er pa arvana estan Bae oe ta frye ce rehdeat nism de disipare de energie favorabl la aejiunea seismic’. cin monolit anate pe doua direti, care descacé Is grnzie de fale, fa aceasttalcinvze plangeele pot juce roll de diafigme “in planul lor, in masurd s8 asigure actiunea solideré a igeneral, pe baza recomandikilor suudiului geo. ‘exterior ai subsolului gi plangeul peste subsol, prezints o ddecat a structurii supraterane, ceeace permite stabilizea ii pe un model in care acoasia este Ineastrat4 la nivelul estare cuprinde, dupS stabilirea tipului de structura si a le: identificarca, cvaluarca si gruparea.acjiunior, ide rgiditate, ductilitace si rezistena, calculul structural cate le structurii, dimensionarea armatuilor si, eventual le de beton, pe baza verifiaclor la stvle limita ef, Pornind de la rezultatele dimensiontrii se imoemese etiv planuri generale gi planuri cu detalii de execute. ‘in schema general& urmitoare: 11, Evaluarea incarearilor gravitationale eu situatia de proiectare la cutremur IIL. Predimensionarea elementelor structurale + Predimensionarea pli ‘+ Predimensionarea grinzilor ‘+ Predimensionarea stalpilor IV. Evaluarea tnedrciilor seismice V. Intoemiren modelulus de caleul ln forje verticale si laterale, Calcul Gin boca boa de dimers 350x600250 mm gi termoiolte din domeniul elastic (metode) cu grosimea de 50 mm, aplicat la exterior; ) fin lou de bende dimenstun, 1003500238; VI. Proiectarea rigiditatii la forte laterale a structurii ¢vefara Ia stare limita de serviin(SLS) © verificarea la starea limit& ultima (ULS) VIL. Definitivarea modelului de caleul in urma verificarilor de la cap. 6 Caleulul eforturilor in elementele suprastructurii tee: din beton amt monolit (nc plane), tune in cof. Se bi © 25/30 si oteluri PC si OB 37. VILL. Dimensionarea clementelor structurale + Dimensionarea armiturii longitudinale a grinzlor. Calculul momestslor tare acl: ‘+ Dimensionares amiturilortaosverale ale grinzilor ‘¢ Dimensionarea armaturii longitudinale a stélpilor jortanta gi de expunere IIL, 7/=1.0 ‘+ Dimensionareaarmaturi transversal astipilor + Veriicareanodurilor de eadru (conform P100-1: 2006, cp. 3): TX. Proiectarea fundatiilor ‘© caleulul eforturilor + dimensionare x. ‘Evaluarea structurti proiectate prin calcul static neliniar © Etapele de calcul + Determinare cerinfeor de depasare + Cusba fort — deplasare ‘© veriticarea strctri in termeni de rezstentt ‘+ denificarea mecanismului de disipare de engie + veriticarea deplasiilr relative de nivel '* verificarea rotirlor plastice la atingerea cerintei de deplasere ‘Prevenia unor lentile de pkmém moale, unele pulind fi fundatile izolate. Pentru evitarea tiscului Producerii de tasari “Teme hues preyed profectren noel eemstnitl Gajee BR Toner aan ales ca solic de funder, fundata de tip rads pone 4in beton arma, ocuping in plan o suprafaf dreptunghivlard cu dimensiunile 16 ee Cliirea’ are funetiunea de birouri si este amplasati in localitatea Bucuresti arnt caractristil ale clair sunt: il ATAS 10107/0.90 si NE 01299) Funetiunile ctdiril: ‘© Etaje curente: birouri o sala de conferinj, grupuri sanitare; ‘© Parte: brouri,receptie, grupuri sanitare; fncatearea utla pe plangee * fag 2,6Nimm* pentru ofeturi © PC$2( tn armaturi longitudinale) fa Re= 300 Nim? © B37 (inetieri) + 4 =Re= 210 Nimm2 Principalele reglementiri sub incidemta cdrora se afd protectul constructie itationale in situafia de proiectare la cutremur Iie = 0,15 +25 = 3,75KN/m* bgyr= 0,05 +22 = 1,10KN/m*s Iubrysee™1,00 0,25 - 10 =2,5kNim; : 0,03 - (3,15-0,15)-19 - 0,5 = 0.855KNim; ‘de nchidere : 0,25 - (3,15-0,15) 10 0,5 = 3,75kN/m: 11] 710012006. Codd rieste sami pes cc [2] STAS 101017090 Cals lethutea dementlor sural dn btn 3] Choa: Coidepeere Bs oa proiectare. Bazele proiectirii structurilor 1c (4) CR2-L1.1 Cod de procera cose perl staal eo may ee [3] NE 012/99 Cod de practica pentru executarea lucririlor de beton armat a ES ap = greulatea specific a pardosei to =Hshimes stent; Yya ~ rouitea specific bea pete pereti conform CRO-2005 pentru plane curent si pe col de terasa este IneSrctriledistibite sau penta cele eure pot fi echivalente ci sal Te gi 1d pentrs inetresiledisribuite uniform pe perimetul 1 Tabele cu inedretri gravitationale VALONREA | vavoanea |_| De. | NOMINALA |p | PROIECTARE | oun xm) | eevee | Pain| | [300 e | os [af om # | 200 Jos} smo 738 we cu co A b- nivel eurent a VaLOARER | —[ Vatoanix meincancant | noran: |Noneista’ |y |e oe) Bay SS Fanmocata "OT" | op aioe | 1100} Eeuiatevts DIN Pena coeroan 100 Eran fsb i Sea a |, | inet tetereed aa VALUAREA VALUAREEE ‘TIP DE INCARCARE NOTATIE | NORMATA | y | DECALCUL | co oi [eT eancanea pv arte 28. Hi 25 Ta BE. 0,858 1 as, ots 408 3. Predimensionarea elementelor structurale [Btapa de predimensionsre a elementclor structurale ate 0 importanfi d agreutatea lor reprezintd o fracjiune importanti din inctririle gravitjionale si din masa ¢ alt parte, predimensionarea permite stabilirca inifald a igi structural, Criterile de predimensionare sunt conditii de rigiditate (sigeti admisbile) ‘sau pot fi cerinfe ahitecturale sau tehnologice. 1 3.1.Predimensionarea plicii Predimensionarea s-a ficut pe baza eriterilor de rigiditate si izolare fonic8. Deschiderile de calcul in cele doul direct, Ly git, sum: 1,=52m © =42m ‘Perimetrul plc este: P=2 (Lats) =2 (5,2+4,2)=18,80m Criterile sunt: -20=104420-124 mm, si [05 mm fonica xe alege hy 150 mm. grinzilor Ie acestora au fost stabilite preliminar considerind eriterii de oo ae wis =0,46~+0,69m Se propune b= 605 =0.20+0,30m se propune by = 030m. 37-40,56m se propune hy = 0,60m = 0,17 +0.25m se propune by= 030m, gale pe cele doua direc, solute preferabilé din considerente He lor de cimensionare exe cel refritor Ia asigurarea duct lu mediu de compresiune. Codul P100-1: 2006 (paragraul previzte de STAS 101017/90, prin care se limiteazt 1s 0.85, in cazal dispuneri unei armauri de carurle obigmute, condi care gu carecter acoperitor. In relativ mari ale efortulut unitar mediu de compresine gi efestele conde de limitae a depasisilor lateral, defini in . Se adopt o sectiune constant a stipilor pe tnaljimes ) accentuata a igiitti gi rezisenfetetajelor, al cei pin calcule dinamice si prin degrade suferite de cladiri hic ‘Stilp marginal (Sm) {ncarcarile aferenteacestui stip sunt urmatoarele: Lanivelulterasei: © mipada. 04-20-55 4,5)/2=9,9KN 04-20-5,5°4, + hidroizolaie 0.5 12,375 = 6,187KN 05: 24,75 = 12,375KN © grplaca 0,15 12,375 +25 = 46,4KN, 0,15 24,75 - 25 = 92,811 = beton de panta 1,512,375 = 18,56N 15+2475=37.1251 © atic 30.25 +55-10=13,75kN © 5*0.30-(0:60-0.15)14.5-0.30- 0.45) 25 = 33.75KN © grind G5 -030- (0460-015) +452-0,30- ; 0.015 -24.75- 19°7.05kN © teneviala placa 0,015 - 12,375 19 =3,52kN Nateae= 124.340 Lanivelul etajlui curent; + ila 0,4 :-2-12,375 = 9.9KN 04:2 24.75849.54N © pardoscala 112,375 = 12,3754N 1: 24.75-2475KN + pete dasparitri 1,5- 12,375 0,03 + 12.375» 19 =25,616KN 1.5 -24.75+0.03 24.75 -19°S1.231N * gr placa 46 ALN 92.81KN © tencuiala 3,524 7.055N © wens 26,16 33.75KN © er perefi BCA 5,5-0,25 -(3,15- 0,6) 10=35,75KN *tencuiala pereyi BCA 5,5 0,03 -2,55:19= 8,151kN. Nine = 167,87KN Fora axial a bazastalpulirezlte Na No ernst * Nu aaj + bea * hon: (9 * he) - 25 = 124,34 + 8 - 167,87 + 0,6 0 1m245N Pentru a tine seama de efectal indirect produs de cre acunea seismic, veloa fore axial adimensionalizate vee alge 0.4 mai it deft la sti ental =r mangaaiat tern ba =e = 22 SIO” 50655 mm Vafes 0,4x13, Acfiunea forjelor laterale a fost considerata separat pe ri “Modurile proprii fmdamentale de translatic pe cele doua ‘Se aleg dimensiunile Mya bea ~ 0,60m + 0,60: iret principale au conrbuja predominanca fm rlspunsl seismic total, eft gy sptcioae de vibraieputind nepiat. Forla tietoare de baza corespunzitoare modului propiu fundamental pent Principal, se determin cu relate 44 paragrafel 4452.2. din cada! P100.1:2006 Fy “VSe (Tima 083126282 = 21 84kN fortele laterale si verticale. Ipoteze de baza seer tele verte fo feat flsnd popamal BTABS up model cara consider nesta I baza pri ie ) diferenja de rigiditate Tntre infrastructura (eu percfi de beton armat pe ‘a este Retorul de importants ~expunere le cutremur a construtiei; pentru elas S2 (1) este ordonats spectral de proiectare corespuntoare peroadel fundamental da penn orp Bctep pon Tis | to) DS DOOS O'S) Se moat GV - seul de sctioni gravitationale (permanente, ovasipemanente si varabile) SX ~seism pe directa longitdinala; SX _“sviam pe drectiawansversals ea de proiectare a rezistentei de curgere a ofelului + sectiune T dublu armatt > Augixs <2a iar Ay = Mas’, 8. Dimensionarea clementelor structurale Th, i co pozitive este objinut cu relajia; {n acest capitol se detaliazé relaile de calcul pentru dimensionarea armatuilor transversal in grnzi,stlpi s{ noduri, Se foosese relaile de calcul simplifcate, ap manual din STAS 10107/0-90. Daca se digpune de programe de ealtul automat de in splica, evident, aveste programe Sestie dreptunghiulara dublaarmath de dimensiuni by) ug 8.1.Dimensionaren armituril longitudinale a grinzilor Z Momentele ineovoietoure de proiectare pentru grinzi se objin direct din 1 Algoritmul de ealeul pentru dimensionarea armatuilor uansversale ale 'STAS 10107/0-90 este cal indicat mai jos. j Notatii: 1: Agse™ aia de armare efectiva a armaturi longitudinale din reazemul dle moment negativ, 2: Ana aria de armare efectiva a armani longitudinale din read ‘tins de moment pozitv: Gua frehrearea echivalents uniform sribuits pe grind, cor ‘gravitationale din combinafia seismica de incércari 5 distana dnte eter. ‘si-proiceia pe orizontlé a four tnlinate de rupee grinalor se prezini sistematizat in abolele 8&9 14.= 1 Shy, misurate de la fafa stlpilor, se considera ‘maxima intr etrieti rebuie sa satisfac condita (cod seofiunea considerata,rezultat din caleulul static ceapatile asociate sensului aciunii seismice considerate In grinzile ;200mm:154y.} Diametral minim al etrierlor este 6 mm. ate din calcul static sub actin fortelorlatrale si verticele 83. Dimensionarea armiturii longitudinale fn stlpi {in are se face verificarea ‘Valorle momentelor incavoietoare gi le forfelor axiale pentru dimensionarea stp ppomind de la efortuile maxime determinate din calelul structural sub acfimnea vertical, consderind efectele de ondinal 2. Valorie de proiectare ale momeniclor stablese respectind regulile ierarhizatii capacitailor de reristens, astiel tne minimiza rseul pierderit stabilitit In actiunea forslor gravitatonale dupt stacal putemigse urmiteste se evita, rin proicctare, aparitiaaticulaillor plastice fn thaze si eventual a ultimul nivel). Aceasta conte se realizeara practic prin km ‘momentelorrezutate din calcuful sub aciunea fotelor lateral si vertical fn toate pentru x < 2a; cu excepfia bazei acestora. in normativul P100/92 realizarea conceptului ,grinzi sl obtinea prin amplificarea momentelor din stalpii de la acelasi nivel cu un coeficient soprarerisentainsumata &grinzilor dele nivel respect fata de efor deter structural, Se reaian satel evitrea spar mevanismulai de nivel caret generals a spilor de pe acelag nivel. In P1001: 2006, similar proceduri in EN 19 verificare local, eel inet capacttca In moment incovoictr a stlpilor safe arinailor Ia ieeare nod al struct. Alternativ, se permite si folosirea verifies previzut in P1002, fn cadral scesui exemplu de ealeul a optat pena vet ficini nod For nial de proiectare din sti tn normativul 10092 se determing din formarea mecanismul plass, cu antealai plastce in grinai Pentru normativul P100-1; 2006 permite determinarea forjelor axiale direct din Iaturatrebuie sa fie mai mica de 150 mm, din stpiistracturi este prezentat sitetic in tabelul 10. lea stlpilor ‘Se determin din echitibrul stlpuiui la fiecare nivel, sub de actiune “Algoritm de caleul Relajile de calcul pentra dimensionarea armaturilor longitudinale la stilpii prezentate mai jos ‘Notaiile sunt urmitoarele: ‘Ma.~ momentul de proiectare in stp in sectiunea considera jone a sectiuni stlpului. cen etree va fi cel putin: de Ja baza lor, la primul ni ‘Mg,; valoarea momentului capabil Ia extremitatea i a stilpului, coresp ‘considera, Mr $i YMzp sumele valorilor momentelor capabile ale stlpilor si grinzilon, Valorile momentelor capabile in stilpi corespund valorilor forjelor axiale din sensului considera al acfiunil seismice. (6.12) Algoritm de eaten! ; i ses cat Juni sie (stat le interior etrierlui permet, ar dk. ese unapenianiinm eters cee armature transversal grnzlor, cu exceptia modu de sabre a valor reise a eo tea cae ii vor fi Indesit s dincolo de z 0 ite egal cu Intindere a betomahti fy axiale relativ mari (v= 0,5), se dispune armatura transversal de 'STAS 10107/90. Nota 14> indlpimen liberd a stilpului [Nes fora axial din ipoteza de caleul a momeniclor Me Succesiunea operilor este uroarea: £,, =f.a(l-+05v,); (vezi 39) din STAS 101077092) i defavorabil al acjiuni seismice fy Pe snbilese eu urmitoarele expres unde We Muna das cA =100 e bd in secjumite grinzii situate de © parte side alts a nodului oe rea hy i Bert yp tee 105 ‘combinafiei de incarcare considerate, Se aleg ng A « $i rezulta: 100A “pas Rezultaelecaleufului sunt prezentate in tabelul 11. Zonele de Ia exiremitatilestilpilor se considera zone critic pe o distant lt spmruocmgdns pmuaie 0 presanou pumju “poo ap aunzeAstd gs Ea He ie zt =e i by os ie EI songs arsusip 2 z i e ns tunpea uy SfSIOASIN oLIRUNE AISUOUOWTP AP HIMMO|ES STEIN oqugoguas (cS) HORI zopess RAND uw ¥9 RMIDSGO AS "TOAIUOO yenu yess ae aye #20u 3 - peo1sagu woo 16 yavowzdns wore op ajEpuAtT a -qusop usvassuesy Banas p97p TU cosy hump = Sau Peger 2e¢ EEE ~ BE ‘emrune payznjory ‘pou uu aoan ame “Sy ERO! ‘soups dps Up ptorsuasupe ya (ago— D5 ty ROSMAN aE ay as #3 yy cag ‘amoyoqay pou et = vazeg 2d puoysuswap va 98 “Py “oseasMER oN eneufenut emise e nod gresuansuen eimypuue yuajoyns vapascid wa 9s pou Uy -Z 8 sojgurysuousy woraréa19 uid) szonog vowere> mess (rma : a é G 2 5 i E (wea -D Ugo sma amour z a & E E E i i : 3 g i i : ; § 5 B ea 7g 0oHT |S HT 90,7858 | 205 0931] 208.0851 90.7056 203 0931] 2000831 ESTATES “g.9540| 291.65 | 65 7e2:1i55 | 1500, «| 73.9540 |-795.85 | 2918 71.6038 | 1769.45 716, 9587 [370.8067 300 8087 orz.sri| azo rot] 1065 347 246.9087 | 320.8061 920 BT 352,9078 | 195,387] 1990.56 Zi6 397 | 20.561] 320.8051 esas | 58105] 1705 562 W7sa5a9] 26165 | 297.65 GLaKB oa [ox oe La [er [MAR = ae ee ST | HOSE | os oa [TDS [PETE | SSB] SSH TELA res [aT] a a POE DOT WOOT =is888-| 25 40] “11.97 | 266 0100675243705, “grt [ rar Yoo 7850 as 0931] 203, 0851 e996 | 105,30 | 25.10 | -164 [aos.s086]e44 aoas] i216 812] Yes —[—i2ri_| 197: | 130-7658] >on 0037] 208.0031 e520 | 25428 | 06.05 | 109.6 [ 549663] 1206 7a7| 1488 B39] TOT 759549] 29155 | 20465, Sarge | pores | 104.25 | 220 | as.arez [ase 007] 1723796) "017 473 9549] 2515] 2048 asaa0 [2047 | 195,79] -200.11 [009.4524 1655 ca] aoo.ris|—ia71_—[—ata1_[ aia [216.807 | Sangeet] So0.0067 A7ise | 313,26 | 160,00—| -2e0.36-| r001 405] 1640116] 2062 | —iari_[a121_| 9191 [910.0067 [ son ges] Sa0.saa1 wveze | 3174 1702 | 285.88 [1024-873] 1ei6e [pos zes| rari [ain] 2121 | 7¥0.0567| 990 gost] 2o0.a86) a5 6 [27a 64 | taa.zs | -aeo.0e [0,247] 1704 sea] v008 224] 1017 | —To00 | tooo [173 seas] 291.65 5 i 7 e 8 q g & 5 i E e TABEL 7 - ARMARI GRINDA -CADRU TRANSVERSAL 1 GrA-8 Rieean[ or tes] Meh | ML Mer RA RI TW AE A A RT EE ESTAS CC NT ETT Bp ater | sae | at? | 1025 [ns7 nies | otertesl saa ror] rea | tran |toa0[ra0-tepi | tea ee | te3 80 A A ZR LI A EI Bf vaz0_| 8.55 | aoe 25_| ta. [00 asa 100 sl raz sao var | 1000 | rao isso] 2016s | 201.85 S| ioaai | isin | tar | 192 [750 ster] 1105, s01|o27 sora] ort] 1900 | too 2162080] 201 5 | 201 os | iso.ie-| iver [vasa | 9,16 [ore oto 1 [ata Yaa 3379 [30 oT | 325,887 Sf sso.s2 | so. | tenor 727 [oat area 001 oo sari | —asa1| —2ta1 {aan 320 a6 | 30,901 2 [sonra | aor oe |" ter se_| =23243 [oer e231 473203 ‘ari —[2iai 2121 [aver 20.805 |, a8 Taste | 1a0.77 | tat.or | 205.24 [59.6606] 1285.01 a7] 1800 [Teo [2162080] 20185 [20185 srr wz ea] Te Ws Piel Sa SS Ly Tara] Wi Tes | aa TADS To a7 | ra] 385, 007a] res —| Tra] Tad 190 aa 0.6 ST a] aasr_| soar i2t [242i [zap sora] 30,8061 | 390,801 sia [a8 =ronr [vou tast] sisaa [1172306] tari] 1900 [1000 J2re.20e0} 2vtse [201.85 creo imal Ta RETA AA] Ti [aor em ase ren FB _AAHSOD ‘4125 mm in zonele polenta plastics Basra 4 | Oab0Ta7 | OVESTES| 248,711708 0.450147 0.035063 3345067] 243.711705 | 146.9848] 0,628014 0.480147 [0.055083] —0- ‘oi [334 87 34990 [145.5402] o7a7a34| 06 lotaasta] 0734573] sea Teer so st Tab aas [57984] te —Tosears fess a van srer ss osama as oso [1s son] ose000 | Team e eseet piso poe ogeaote st =oueseues pelea ete h meres ss ‘Tabel. 9 ARMARE TRANSVERSALA GRINDA - CADRU TRANSVERSAL 1 ARMARE TRANSVERSALA IN REAZEM Me™] Va | vom |? mB pRen | Daaaas | Tas. s5r [Ovareri | OasoraT| Ona951 | oz —] 1673555) a8 | 145.067 [0.7aze21 | oasora7| 0.14951 | 02 | 167.3333) 745,987 [0.782821] o.asci47| 0.14051 | 02 — | 167.3335) ‘349.58 [205.6864 110822 [0.749868] 0.23007 | 029007 [145.4679] "349,98_| 205.5054 1.10302 [0.740863 | 0.23007 | 0.20007 [148 4679] 1350683 | 205.0855 | 7 207105 0.857647 | 0.256082] 0.256032 | 130,7126| 7730-7126] fog etren 8 ASOD mT ales a=125 min in zonele potential plastice ARMARE TRANSVERSALA IN CAMP 7555 | OUI 112.7908 | 0.602306, 712.7900 [0.602306 772.0385 [0.922705 "1720383 | 0.922705 400A | yat.avoa a, Por Or m TESSOT 10,988507]} 0-1 5557 1.088507] — 0,1] 334,6667, 0.180030] 0,70836 | 207.9465) 9.480030] 0, 160830 | 207 9463} ‘rasie2] 0, i518] 190,725. st62] 0, rasta | 180,723 62 0195762 160,729 = Ber] of 136 [ 8 Ma EMex eat [140724 oat 148714 ELK ‘ashes Be ov, [Pate [am Tare ar ; i egos] Tso os ars rare rosuse| vse | ta See ers [otban forts] ree tase i roan esos [soi tel tess ros Fema Prens Lesser ousver| tes | 125) ere Seraaf oar ato ii ars Sars fast] ier] | creur [area | 8 ara asbestos scott "2a sss [oaks] esa re 2 ove | ate | 28 a —| a Sst [aa Se SFiotr| assur ese | sot [ses ‘8 sae 290 oif —ase—| Ta ze | uaseo| te i 3s “as [0 | Soo grea] rss | ts ercor] ae + ras nse eee uss Lata ast ea “ins ere] rere] tae 08 io seria] sro | -oaras[ aes ncn ners atone ese Te | td |e ao aeigr [asus] nar [serosa] wae tna] taeri| tere gona] Teas] te | ase TABEL10-ARMARE LONGITUDINALA STALPI ee [eee [eas rasan [ria a Pies [eae taiee tee soe ripusse Setsetetterizae| gest Har aca ee eel zane tees eel ereeel eect eae Fess | an ba otana| ao 007] “078 735 Se eeal esr ferrret aed sant Be baaies 20-150 incon consiucive fossa] 002 zi a ra e 4 Bi) E52] 25850 aio] 502] 19.05 [1% sro 0s] 5 8 | Fares] ite] 0 2Hst oe sa r4| 197975 [81775] 0.212 7 775 oes aa e081 [05 415 aa aes 578) 13025 [14 g77| Oana 2B) a ser at 1 957 [ss S17] UST] 00s 230.5] 55.03] 725 517353517] 081079 FenirORe(OAen)Ra— ra36110 245416 f.20,900mm I. 2600 eizs'o te1sis0 ons0sr'0 eurse0 zs0see'2 sesese'D acerca suerte soaz'0 zuvsiz0 erezzzo beraizo so1g01'0 ‘0091'0 2us90'0 aze01'0 eazesco sriuoo a modelat infrastructura clidiei, zarea perejilor din subsol sub forma unor grinzi dispuse te planal oui, cu ajutoral programului ETABS. Modelul adopiat a fost unal rilor de dimensionare 2 radierului, za0'hLt e00'Lbh 72008 18 Zr008' 10 reevszl razw'sz ur sunt constitite din perefi perimetrali ai subsolului impreund cu al plangeului peste subsol si, respectiv al radierului, Ia partea ‘activi egal cu 3h, (de tri ori grosimca plicii plangeului) In partea «(de tei ori grosimen radierului) Ia partes inferioaré de fecare parte i lat secjunile de calcul din fig. 2, Modelul implic& comprimarea a singur plan, radiorl find sprijinit pe mediu elastic. Acest model ‘9 singurd parte pentru pereti marginali. Grinzile inteioare sunt fu de Ia nivelul plangeului peste subsol gi de fisile centrale” ale reso yeadzo se1gor rosea 062901 ewes erro vo zize901 arrest ‘dutorat cuiei rigide a subsolului, dar oferd avantajl unui in elastic. Este de remarcat faptul c& in cazul structurilor fa niului de rdstumare prin euplu de forje dezvoliae in plangeu si prea € momental seismic este preluat prin efect indirect (fore _si 4

    S-ar putea să vă placă și