Complement simplu:

1. Termenul de palpitatii se refera la:

b. Perceperea unui ritm cardiac anormal
2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul
3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:
d. Hipocalcemie
4. NU este tulburare de ritm atriala:
a. Tahicardia sinusala
5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA
foarte precoce
6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
d. Oscilatia liniei de baza
7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:
d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura
8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:
b. Macroeintrare in atriul stang
9. Caracterizeaza flutterul atrial:
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil
10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:
d. 300 bpm
11. Tahisistolia:
a. Are un focar de autmatism intraatrial
12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:
d. Activitate atriala organizata si regulata
13. NU caracterizeaza tahisistolia:
e. Fara activitate organizata si regulata
14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:
c. Cardiopatii infectioase
15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:
e. Digitalice
16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS

17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:

d. Reintrare in nodul atrioventricular
18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:
d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara
19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:
e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR
20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:
d. Ventriculograma tardiva
21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:
d. Tetraplete
22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:
b. Fibrilatia ventriculara
23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:
e. Hormoni tiroidieni
24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:
b. BRD si supradenivelare ST
25. Caracterizeaza sindromul Brugada:
a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu
26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:
e. Cordul morfologic sanatos
27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:
b. QTc > 450ms
28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:
c. Sindrom QT lung
29. In diagnosticul palpitatiilor:
a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi
rapida sau ectopica
30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:
c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili
31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:
c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang)
32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este cunoscuta
NU este adevarat
c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament antiaritmic
pentru prevenirea acceselor

33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine tolerate si
nu exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:
b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a
disfunctiei tiroidiene
34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:
e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si de
natura palpitatiilor
35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul palpitatiilor:
d. Angiografia ventriculara stanga
36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:
e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina
37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:
b. Administrarea de ajmalina
38. NU este caracteristic ESV benigne:
d. ECG anormal in afara prezentei ESV
39. Este caracteristic ESV maligne:
e. Fenomenul R/T
40. Este FALS despre ESV maligne:
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
Complement multiplu:
41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:
a. Este regulata
e. Frecventa variabila
42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
c. QRS inguste
43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA:
c. Hipotiroidism
d. Vasoconstrictoare
44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atrial
a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
c. Aspect de acoperis de uzina
d. Frecventa variabila de la un moment la altul
e. QRS fine
45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoare
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia ESA

foarte precoce
46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:
a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente
b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala
d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precoce
e. Oscilatia liniei de baza
47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:
a. Multiple reintrari in cele doua atrii
d. Oscilatia liniei de baza
48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE:
a. Macroreintrare in cadrul atriului drept
b. Macroreintrare in cadrul atriului stang
c. Tahicardie regulata
e. Activitate atriala organizata si neregulata
49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala:
b. Focar de automatism intra-atrial
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil
e. Tahicardie regulata
50. Este caractreistic flutterului atrial:
a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil
b. Tahicardie regulata
d. Aspect de acoperis de uzina
e. Aspect de dinti de fierastrau
51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:
a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod variabil
e. Tahicardie regulata
52. Caracterizeaza tahisistolia:
a. Focar de automatism intra-atrial
b. Tahicardie cel mai adesea regulata
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
53. Este FALS despre tahisistolie:
a. Macroreintrare in atriul drept
b. Macroreintrare in atriul stang
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:
a. Cardiopatia ischemica
b. Cardiopatia hipertrofica
d. Cardiopatia restrictiva
e. Cardiopatia valvulara

55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial:

a. Efortul
c. Etilismul acut
56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:
a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala:
a. QRS inguste
d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:
d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
e. Atriograme la distanta de QRS
59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea prin
reintrare pe fascicul Kent:
a. Tahicardie regulata
d. QRS inguste
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:
a. Efortul
b. Stressul
c. Simpatomimeticele
d. Postoperator unei chirurgii cardiace
61. Sunt caracteristici ale ESV:
b. Ventriculograma neprecedata de unda P
c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)
d. Pot fi in salve
62. Este FALS despre ESV:
a. Ventriculograma precedata de unda P
d. Nu sunt niciodata izolate
63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:
b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata
d. Intre 100 si 250 / min
64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:
a. Poate fi sustinuta
b. Poate fi nesustinuta
c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara
e. Tahicardie regulata

65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si

tahicardiilor ventriculare:
a. Cardiopatia ischemica
b. Temperatura
e. Efortul
66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare:
d. Hormonii tiroidieni
e. Feocromocitom
67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:
a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. Unda epsilon
e. Cauza necunoscuta
68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA:
a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3
b. Risc de torsada varfurilor
c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu
d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu
69. Este adevarat despre sindromul Brugada:
a. Cordul este morfologic sanatos
e. Mutatie pe canalul de sodiu
70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:
a. Risc de torsada a varfurilor
d. Unda epsilon
e. Mutatie pe canalul de potasiu
71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:
a. Cordul este morfologic sanatos
b. Risc de torsada varfurilor
c. Risc de moarte subita
e. Mutatie pe canalul de potasiu
72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora:
a. Eretismul cardiac
d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic
73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:
a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor
b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei
c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire
d. Estimarea tolerantei
74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor:
a. De cardiopatie subiacenta
c. De distiroidie
e. De embolie

75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac parte:
b. Ecografia cardiaca
c. ECG de efort
d. Explorarea electrofiziologica
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:
a. Anomalii minore tip ESA, ESV
c. Alungirea QT
d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare
77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:
c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in dom)
d. Fibrilatie ventriculara
78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat:
a. E prescrisa frecvent
c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurte
e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne
79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente pentru o
cardiopatie sau aritmie maligna:
a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie
b. Vom verifica functia tiroidiana
d. Vom aminti regulile igieno-dietetice
e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter
80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt adevarate
urmatoarele:
a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al
unui tratament antiaritmic de fond
c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventa
81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind:
b. ECG de efort
c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina
e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida
82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:
b. CT ventricular drept
e. Ecografia vaselor gatului
83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:
a. Administrarea de amiodarona
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator

84. Este caracteristic ESV maligne:

a. Lipotimia
b. Sincopa
c. Moartea subita
85. NU caracterizeaza ESV benigne:
a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva
b. Cuplajul scurt
c. Cardiopatie de fond
d. ESV polimorfe
86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:
c. Stimulare ventriculara negativa
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA:
a. Lipotimie, sincopa, moarte subita
c. ESV care dispar la effort
d. Bi/Tri geminism
e. Cuplaj scurt