Analize microbiologice (hemocultura,

coprocultura, urocultura si multe altele)

Generalitati
Aceste analize se fac cu scopul de a pune in
evidenta o serie de microbi, care pot cauza infectii
acute si cronice. Deoarece microbii sunt "fiinte"
prea mici pentru a putea fi vazuti cu ochiul liber, ei
se pun in evidenta prin doua metode si anume:
- prin examinarea lor la microscopul optic - care
poate mari pana la 1500 de ori sau cel electronic
care mareste de cateva zeci de mii de ori; microbii
vazuti la microscop au dimensiuni foarte mici, de 1-
10 microni, un micron fiind a mia parte dintr-un
milimetru; ei au diferite forme: punct (coci), betisor (bacili), spirale
(spirochete), virgula (vibrioni); cocii se aseaza de obicei in gramezi sau
chiorchine (stafilococi) sau in siruri (streptococi)
- prin cresterea microbilor pe medii de cultura, adica pe niste substante
hranitoare speciale, lichide si solide; cand microbii cresc pe mediile lichide,
ei tulbura mediul, asa cum se intampla in cazul fermentarii vinului de catre
microorganisme; pe mediile solide, care se prepara in niste cutii de sticla,
acoperite, microbii cresc formand fiecare cate o colonie ce contine miliarde
de microbi rezultati din inmultirea microbilor initiali.

Microbii saprofiti - se gasesc in mod obisnuit in organele omului care

comunica cu mediul exterior. Ei nu suntpatologicipentru om si in unele
cazuri sunt chiar necesari pentru ca prezenta lor previne instalarea unor
microbi mai periculosi. In tubul digestiv exista microbi saprofiti care ajuta la
digerarea resturilor alimentare sau care fabrica vitamine necesare
organismului. Totusi, in unele situatii de slabire a rezistentei organismului,
unii din acesti microbi saprofiti pot deveni agresivi si invadand diferite
organe ale corpului, produc stari de boala.
Microbii patogeni - cauzeaza boala, ei nu se gasesc in mod normal in
corpul omului ci patrund in organism cu diferite ocazii.
Cercetarea microbilor se face in toate secretiile si excretiile normale sau
patologice, in orice produs provenit din organismul omului: sange, urina,
materii fecale, bila, sputa, secretii provenite din gat, urechi, organe genitale,
etc. In toate aceste produse se gasesc milioane de microbi de diferite
specii, dar laboratorul foloseste o serie de metode pentru a depista numai
pe acei microbi patogeni cauzatori ai bolilor.
Hemocultura (analiza microbilor din sange)

Aceasta analiza se face in bolile infectioase, in bolile cu stari

febrile prelungite, in bolile cronice in care nu s-au depistat microbi prin alte
metode. Analiza se face numai in spital si ajuta la descoperirea febrei
tifoide, a febrelor paratifoide, a endocarditei si septicemiei, provocate de o
serie de microbi: stafilococi, streptococi, pneumococi, bacili (coli, proteus,
piocianic, tific), spirochete, ricketsii etc.
Acesti microbi care in mod normal nu se gasesc in sange, se pun mai bine
in evidenta in momentul cand apare frisonul (tremuraturile) si febra. De
aceea, bolnavul trebuie sa anunte medicul cand apar aceste simptome,
pentru a se recolta sangele in acel moment.
Coprocultura (analiza microbilor din scaun)

De obicei, materiile fecale (scaunul) contin miliarde de microbi saprofiti

care ajuta la putrefactia si fermentarea resturilor de alimente din intestin,
deseuri ce nu au fost folosite de catre organism. Alti microbi din intestin
sunt necesari la producerea vitaminelor din grupa B sau a unor antibiotice
ce distrug microbii patogeni. Sunt cazuri cand microbii saprofiti din intestin
(stafilococi, bacili, coli, proteus, piocianic etc.) in urma greselilor de
alimentatie sau a tratamentului cu antibiotice pot deveni agresivi, se
inmultesc si provoaca infectii ale intestinului subtire (enterita), infectii ale
intestinului gros (colita) ori infectii ale intregului intestin (enterocolita).
In afara de acesti microbi, enterocolitele mai pot fi produse si de microbi
patogeni care se iau din apa, alimente, de la omul bolnav, astfel: bacilul tific
al febrei tifoide si microbii inruditi cu acesta (Salmonele), bacilul dizenteriei
(Shigella) si microbul holerei, boala care mai bantuie in unele tari calde si
de unde poate fi adusa si in tara noastra de calatorii straini sau indigeni.
Acesti microbi patogeni se gasesc nu numai la bolnavi ci uneori si la fosti
bolnavi, care ii raspandesc prin materiile fecale. De aceea, fostii bolnavi
trebuie sa faca coproculturi repetate pentru a fi siguri ca nu sunt purtatori
de microbi ai vreunei boli infectioase.
Urocultura (analiza microbilor din urina)

Urina proaspata nu contine microbi, nici saprofiti nici patogeni. De aceea,

prezenta microbilor in urina, mai ales in cantitate mare de peste 100000
microbi la 1 ml urina indica o infectie a rinichilorsau a cailor urinare (nefrita,
pielita, cistita). Microbii cauzatori ai acestor boli sunt: bacilul coli
(colibaciloza), bacilul proteus, bacilul piocianic, Klebsiella, bacilul febrei
tifoide, bacilul tuberculozei, stafilococi, streptococi, levuri, etc. Infectiile
urinare se intalnesc mai frecvent la copii, la femei, mai ales in
timpul sarcinii si la persoanele varstnice (din cauza slabirii
rezistentei organismului la infectii). Cand la unul dintre soti se depisteza
microbi in urina (in speciali bacili coli), se va analiza si urina partenerului,
deoarece in multe cazuri infectia urinara are un caracter familial si daca nu
se trateaza ambii soti este posibila o reinfectie a sotului tratat. Recoltarea
urinei pentru urocultura se face in conditii speciale, mentionate anterior.
Bilicultura (analiza microbilor din bila)

Cu ocazia efectuarii tubajului duodenal se trimite bila la laborator si pentru

cercetarea bacteriilor din acest produs. Microbii care produc infectii ale
vezicii biliare si ale cailor de scurgere a bilei din ficat (colesistita, colangita)
sunt cam aceiasi care se gasesc in urina si in materiile fecale. Uneori se
mai gasesc si levuri.
Exudat faringian (analiza microbilor din nas, gat si urechi)

Nasul, gatul si urechile comunica intre ele prin niste orificii situate in fundul
gatului asa ca de multe ori aceste cavitati sunt prinse impreuna de infectiile
microbiene (amigdalita, faringita, rinita, rinofaringita, otita). Secretiile
faringiene, nazale sau auriculare se recolteaza de catre medic cu un
tampon special steril care se trimite la laborator. Urmatorii microbi se
gasesc mai frecvent in infectiile nasului, gatului si urechilor: streptococul
beta hemolitic, stafilocolul aureus hemolitic, bacilul difteric etc.
Streptococul beta hemolitic este agentul patogen al amigdalitei, faringitei, al
scarlatinei si reumatismului, in special la copii. Analiza se face inainte de a
incepe tratamentul cu penicilina sau cu alte antibiotice. Depistarea
streptococului in gatul unui membru al familiei pune problema analizei
exudatului faringian la toti membrii familiei in vederea depistarii acestui
microb si sterilizarii cu penicilina a persoanelor purtatoare de streptococ.
Netratarea la timp a infectiei streptococice poate sa duca, in special la copii
si tineri, la bolile de inima si reumatism.
Stafilococul aureus determina angine sau flegmoane (puroi) la nivelul
amigdalelor, etc. Bacilul difteric determina difteria. Alti microbi, ca
pneumococul, care produce pneumonie, meningococul care
produce meningita si microbul tusei convulsive se intalnesc mai rar.
Acesti microbi se gasesc nu numai in gura si nasul bolnavilor ci si la
persoane sanatoase, de unde sunt raspanditi prin vorbire, tuse si stranut.
De aceea, copiii din colectivitati inchise (crese, gradinite, scoli) nu trebuie
sa aiba in gatul si nasul lor microbii mentionati, caci prin raspandirea
acestora in colectivitate se pot produce epidemii
de scarlatina, difterie, meningita etc. De asemenea, tot pentru acelasi motiv,
nici persoanele care ingrijesc copii sau care le prepara hrana nu trebuie sa
poarte in nasul si gura lor microbii respectivi. Pe langa microbii din nas,
gura, gat, urechi se mai gasesc ciuperci (levuri) care produc micoze
sau candidoze mai ales la sugari si copii.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Hemocultura (analiza microbilor din sange)
3. Coprocultura (analiza microbilor din scaun)
4. Urocultura (analiza microbilor din urina)
5. Bilicultura (analiza microbilor din bila)
6. Exudat faringian (analiza microbilor din nas, gat si urechi)
7. Analiza microbilor din sputa
8. Analiza microbilor din secretiile genitale
9. Analiza secretiilor in afectiuni cutanate
10. Analiza microbilor din LCR
11. Articole similare
Analiza microbilor din sputa
Spre deosebire de saliva care este secretata de catre glandele salivare
situate in gura, sputa provine din caile respiratorii si din plamani cu ocazia
expectoratiei, la persoanele care tusesc. In afara de microbii care se
gasesc in mod normal in gura, sputa mai poate contine si microbi de tuse
convulsiva, de pneumonie (pneumococ, klebsiella), de tuberculoza
pulmonara (bacilul Koch sau BK). In situatia in care BK nu se gaseste direct
in sputa, atunci sputa se cultiva pe medii speciale pentru acesti microbi.
Cresterea si inmultirea BK pe aceste medii se face foarte incet, in decurs
de doua luni. Uneori, pentru precizarea diagnosticului de tuberculoza,
sputa se inoculeaza la cobai, pentru ca aceste animale sunt foarte
sensibile la tuberculoza, ele facand boala in circa doua luni. Datorita
dificultatilor de a descoperi BK in sputa, rezultatele analizelor dureaza
foarte mult.
Analiza microbilor din secretiile genitale
O serie de microbi pot cauza la barbat boli ale canalului urinar (uretrita) sau
ale prostatei (prostatita), producand scurgeri purulente. La femei scurgerile
sunt date de uretrita, vaginita sau de metrita. Aceste infectii sunt produse fie
de microbi saprofiti, numiti si banali (uretrita banala) fie de microbi care
produc boli venerice (blenoragia, sifilisul).
Gonococul este microbul blenoragiei, apare in secretiile genitale dupa 3-7
zile de la un contact sexual infectat.
Treponema palidum sau spirocheta sifilisului se gaseste la inceput in
leziunile (crusta) de pe organele genitale (sancru sifilitic). Acest sancru apare
la 3-4 saptamani de la infectie si dispare dupa 1-2 luni, timp dupa care
microbul sifilisului nu se mai gaseste, el trecand in sange. De aceea, este
foarte important ca bolnavul sa se prezinte la medic in aceasta perioada de
sancru, caci descoperirea timpurie a microbului asigura un tratament mai
usor si o vindecare rapida a sifilisului.
Tricomonas vaginalis este un parazit care se gaseste mai frecvent la
femei dacat la barbat si produce boala numita tricomoniaza.
Levurile (ciuperciile sau drojdiile) din genul Candida si Geotrichum se
gasesc mai frecvent tot la femei, chiar la cele sanatoase. Dar cand se
dezvolta in cantitate foarte mare sau cand se asociaza si cu alte
microorganisme produc infectii locale.

De retinut!

Inainte de a se prezenta la medic pentru recoltarea secretiilor genitale,

bolnavii nu trebuie sa faca tratamente cu antibiotice sau spalaturi cu
substante dezinfectante. Iar dupa o saptamana de la terminarea
tratamentului indicat, bolnavul se va prezenta la repetarea analizelor pentru
a se stabili daca boala s-a vindecat.
Exista si situatia cand nu se gaseste nici un microb deosebit in secretiile
genitale care sa explice scurgerea, iritatia, etc. In aceste cazuri secretia
este redusa, putina, apare numai dimineata, dupa o raceala,
dupa oboseala sau eforturi fizice. Aceste infectii produse de microbi banali,
de virusurisau avand o baza alergica se rezolva de la caz la caz de catre
medic, iar uneori se vindeca si singure.
Analiza secretiilor in afectiuni cutanate
Bolile pielii: eczeme, foliculita, furunculul, abcesul, erizipelul, plagi infectate,
etc. Sunt produse de catre microbii care se gasesc in mod normal
pe pielea si mucoasele omului. Ei patrund fie prin porii pielii, fie prin rani,
zgarieturi, intepaturi. Cei mai intalniti microbi sunt: stafilococul,
streptococul, piocianicul, proteusul, bacilul antraxului si levurile. Pentru a se
putea identifica microbul responsabil de infectie, se analizeaza secretia sau
puroiul recoltat din leziune de catre medic, pe un tampon de vata steril.
Analiza microbilor din LCR
Acest LCR - lichid cefalorahidianse scoate de catre medic, cu seringa, prin
punctie la nivelul spatiului situat in jurul maduvei spinarii, pentru a cauta
microbii care produc boli ale sistemului nervos (creier, maduva spinarii)
ca: encefalita, meningita etc. Bolile acestea pot fi produse de nenumarati
microbi (meningococ, streptococ, bacilul tuberculozei etc.) precum si de
virusuri si paraziti.