Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Specializare: Psihologie
Anul universitar: 2015/2016
Forma de invatamant: IF

REFERAT LA DISCIPLINA
PSIHOLOGIA PERSONALITATII
Teoria personalitatii a lui Abraham H. Maslow

Titular disciplina: Lect. univ. dr. Mihaela Tutu

Studenti:

Popescu Rodica
Galca Paul

Abraham Maslow s-a nascut in 1908 in New York, intr-o familie de emigrant evrei fara educatie
din Rusia. Tatal sau a detinut o companie de producer a butoaielor. In copilarie a suferit
privatiuni economice si sociale. Iar mai tarziu si-a comparat pozitia in comunitatea nonevreiasca
cu aceea a primului negru intr-o scoala de albi. Izolat si nefericit, in loc de prieteni a crescut in
compania cartilor si a bibliotecilor. A absolvit Universitatea Wisconsin unde si-a luat si
doctoratul ce a avut drept subiect comportamentul sexual al maimutelor. In 1937 a acceptat un
post la Colegiul Brooklyn unde a predate 15 ani. In aceasta perioada a avut intalniri si discutii cu
Adler, Fromm si Horney. In 1951 s-a mutat la Universitatea Brandeis. S-a casatorit cu iubita sa
din liceu, Bertha Goodman, si a avut un mariaj fericit. Acest lucru i-a influentat si activitatea.
Initial

a fost comportamenalist inversunat , dar in urma experientelor sale cu copii sai a

abandonat. A publicat 6 carti si numeroase articole in reviste de psihologie. A murit in 1970. El

este principalul exponent al teoriei umaniste a personalitatii.
Natura fundamental a fiintelor umane
Maslow impartaseste viziunea optimista a lui Rogers in privinta fiintei umane. Tendintele noastre
innascute (instinctive) sunt

predominant sanatoase si cuprind

capacitatea pentru cresterea

constructiva, amabilitatea, generozitatea si iubirea. Maslow este de accord cu Erikson asupra

faptului ca aceste instincte ramasite sunt fragile si sunt usor de biruit de fortele mult mai
puternice ale educatiei si culturii. Trebuintele umane sunt slabe si difuze, nu univoce si certe;
ele soptesc, nu tipa. Iar soapta e acoperita cu usurinta(Maslow,1965, p164). Un mediu patogen
poate inhiba cu usurinta potentialitatile noastre pozitive, starnind ura, distructivitate si
comportament autosabotor. Maslow prefera o abordare eclectic a personalitatii. Scopul lui a fost
acela de a integra intr-o structura teoretica adevarurile partiale gasite la Freud, Adler,
Jung..Horney si alti.Freud ne-a oferit jumatatea bolnava a psihologiei iar noi trebuie s-o
completam cu jumatatea sanatoasa.(Maslow, 1968, p5, p 25-27).
Maslow prezinta o teorie dualista a motivatiei.
Trebuintele noastre instinctoide cuprind motivatii de deficit cat si motivatii de crestere.
Desi motivatiile de deficit servesc unor scopuri esentiale (precum autoconservarea), motivatiile
de crestere reprezinta un nivel de functionare mai inalt, mai sanatos si mai placut. Motivatiile de
deficit Implica reducerea pulsiunii si completarea lipsurilor noastre interioare cruciale dintr-o
2

sursa exterioara. Motivatiile de crestere se refera la augumentarile placate ale tensiunii si la

dedzvoltarea potentialitatilor unice ale individului.

Motivatii de deficit (motivatii D)

O parte din pulsiunile noastre cvasiinstinctive sunt indrepate catre reducerea unor pulsiuni
precum foamea, setea, trebuinta de siguranta si obtinerea iubirii si a stimei din partea celorlalti.
Aceste motivatii de deficit

sunt universale si implica existenta unor lipsuri importante in

interiorul nostru, care trebuie acoperite cu ajutorul unor obiecte sau personae adecvate. Ele
servesc scopuri necesare, precum conservarea.
Motivatii de crestere (motivatii F)
Motivatiile de crestere (motivatii de fiintare) sunt relativ independente de mediu si sunt
caracteristice fiecarui individ. Aceste trebuinte cuprind augumentari placute ale pulsiunii (de ex.
curiozitatea), daruirea de iubire fara egoism si fara posesivitate si dezvoltarea potentialitatilor
sanatoase ale individului. Ele prezinta un nivel de functionare mai placut, superior si mai
sanatos.
Satisfacerea deficientelor evita boala, satisfactiile de crestere produc sanatate pozitiva
precum diferenta intre

preintampinarea amenintarii sau atacului si victoria categorica sau

izbanda(Maslow, 1969, p 28).

Maslow sustine ca Freud a pus accentul pe reducerea pulsiunii pentru ca a studiat numai oameni
bolnavi, care au motive intemeiate sa se teama (si sa-si refuleze ) impulsurile, intrucat le fac fata
cu multa dificultate. Din contra indivizii sanatosi se bucura de augumentarile pulsiunii, intrucat
elel semnaleaza posibile satisfactii.
Maslow considera ca motivatiile noastre sunt

atat de complexe si de interrelationate, iar

comportamentul nostru este intr-o masura atat de mare plurideterminat, incat este imposibil sa
explici personalitatea prin pulsiuni separate si distincte.
El sustine de asemenea ca diversele trebuinte umane difera considerabil una de alta in ceea ce
priveste importanta lor, unele dintre ele ramanand, de fapt, neobservate pana cand celelalte nu au
3

fost satisfacute cel putin intr-o oarecare masura. Prin urmare el prefera un model ierarhic al
motivatiei umane.
Ierarhia trebuintelor umane
Trebuintele fiziologice
Nivelul cel mai de jos, si din ele fac parte: foamea, setea, sexul, somnul, oxigenul si excretia.
Multe din trebuintele fiziologice sunt deficite, cu exceptia: excitatie sexuala, somnul si excretia.
Trebuintele de securitate
Ele se pot distinge treptat ca factor motivator. Se refera la cautarea unui mediu stabil, predictibil
si lipsit de angoasa si haos.
Desi trebuintele de securitate ne ajuta sa evitam suferinta si prejudiciile grave, ele pot deveni
atat de puternice incat sa interfereze in dezvoltarea personalitatii. De exemplu in cazurile de
extrema infractionalitate oamenii renunta de bunavoie la drepturile lor pentru a obtine o oarecare
siguranta. Daca avem de ales intre renuntarea la siguranta si renuntarea la crestere, siguranta va
castiga intotdeauna(Maslow, 1969, p 49).
Trebuintele de apartenenta si de dragoste
Odata ce trebuintele fiziologice si de securitate au fost satisfacute, mai mult sau mai putin,
trebuintele apartenenta si de dragoste ies in evidenta ca factori motivatori.
Individul este infometat acum de relatii pline de afectiune cu prietenii, cu iubita sau urmasii.
Foamea noastra de a obtine o astfel de iubire din partea celorlalti este o trebuinta de deficit
relativ egoista (dragoste D), care implica adesea eforturi anxioase si manipulative de a castiga
afectiunea persoanei iubite. Aceasta iubire trebuie satisfacuta pentru a

dezvolta dragostea

orientata catre crestere sau dragostea intru fiinta(dragooste F), care este nonposesiva, altruista
si mult mai placuta decat dragostea D. (Maslow, 1969, p41-43)

Trebuinta de respect
Trebuintele de respect actioneaza de obicei ca factori motivatori doar daca cele 3 tipuri
inferoare au fost satisfacute intr-o oarecare masura.
Maslow avertizeaza ca adevaratul respect de sine se bazeaza pe o competenta reala si pe reusita
semnificativa, nu pe o faima si o adulatie nemeritata.
Trebuinta de actualizare a sinelui
Actualizarea sinelui este cea mai inalta forma de trebuinta, si consta in descoperirea si implinirea
potentialitatilor innascute. Oamenii trebuie sa fie ceea ce pot sa fie (Maslow, 1968, p33)
Actualizarea sinelui este similara actualizarii din teoria rogersiana, cu exceptia faptului ca ea nu
devine

importanta pana cand celelalte 4 trebuinte inferioare n-au fost cel putin partial

satisfacute. Prin urmare actualizarea sinelui se observa numai la persoanele mature. Tinerii sunt
mult mai preocupati de probleme cum ar fi: obtinerea unei educatii, dezvoltarea unei identitati,
cautarea iubirii si gasirea unui loc de munca.
Trebuintele putinilor indivizi care ating acest nivel superior difera de cele inferioare, printre
metatrebuinte sunt incluse: dragostea de frumusete, de adevar, bunatate si dreptate.
Maslow considera ca trebuintele superioare sunt definitorii pt fiinta umana.
Aparitia unei trebuinte superioare reflecta un grad mare de sanatate psihica, asemanator cumva
cu atingerea unui stadiu de dezvoltare avansat in teoria eriksoniana sau freudiana, iar satisfacerea
sa este valorizata mai mult de individ in comparatie cu implinirea unei trebuinte inferioare.
Trebuiintele superioare sunt mai putin tangibile sau urgente, nu sunt in mod necesar destinate
supravietuirii si sunt mult mai usor de blocat de catre un mediu patogen. Din aceste motive,
chiar si recunoasterea existentei acestor trebuinte reprezinta o reusita considerabila.
Spre deosebire de Freud, care accentua cauzalitatea, Maslow reliefeaza scopurile spre care
nazuim.Nici o teorie a psihologiei nu va fi vreodata completa daca nu se va centra in jurul ideii
ca omul isi are viitorul inlauntrul sau, viitor cu o dinamica activa in momentul prezent.
(Maslow, 1968, p 15).
5

Structura personalitatii
Maslow are o abordare holistica a personalitatii si nu sustine existent vreunui construct structural
anume. El accepta existenta mecanismelor freudiene de aparare si a doua forme de
constiinta.Una asemanatoare procesului rogersian de evaluare orgasmica (umanista) cat si una
introecta. Constiinta umanista ne supara ori de cate ori ne comportam in modalitati contrare
naturii noastre interioare.
A doua forma de constiinta, invatata, o reprezinta normele parentale introiectate, care pot intra in
conflict cu trebuintele si valorile noastre orgasmice autentice. Ca si Horney si Rogers, Maslow
considera ca fiecare copil in crestere se confrunta cu o raspantie cruciala pe drumul dezvoltarii:
alegerea sanatoasa de a-si urma propria calauza interioara sau alternativa patologica (totusi
probabila) de a-si sacrifice potentialitatile autentice pentru a se conforma normelor mult prea
importantilor parinti (Maslow, 1968, pp51-52)
Dezvoltarea personalitatii
Maslow are putine de spus in privinta dezvolatarii personalitatii. El este de parere ca unui copil
trebuie sa i se ofere suficiente oportunitati pentru a-si urma reperele interioare si a-si satisface
trebuintele fundamentale.
Spre deoasebire de Freud, care este de parere ca un copil trebuie impins catre maturitate
impotriva vointei sale, el sustine ca un copil sanatos cauta in mod activ sa dobandeasca noi
abilitati si sa-si satisfaca motivele de crestere. Odata ce trebuintele specific unui anumit nivel de
dezvoltare au fost satisfacute, se plictiseste de aceste vechi desfatari si se indreapta nerabdator
spre unele mai inalte si mai complexe. Cu o gratificare adecvata, libertatea de alegere si in lipsa
oricarei amenintari, (copilul) <se inalta> din stadiul oral si renunta el insusi la acesta. Nu e
nevoie sa fie < impins de la spate> (Maslow, 1968, p 56).
Dezvoltarea personalitatii se va desfasura normal atata timp cat copiilor le va fi data sansa de a-si
urma propriile reguli interioare si nu le vor fi subminate capacitatea de judecata si increderea in
sine prin presiuni excesive din exterior.

El spune ca un anumit procent de frustare serveste la o persoana aflata in crestere. Persoana

care n-a cucerit, nu s-a opus si nu a biruit continua sa se intrebe daca este capabila (Astfel)
suferinta si durerea sunt uneori necesare pentru cresterea persoanei (Maslow 1968, p 96).
Totusi , in cea mai mare parte, gratificarea trebuintelor copilului este cea mai buna modalitate de
a promova dezvolarea sanatoasa a personalitii.
Maslow acorda o atentie deosebita acelor oameni pe care ii considera deosebit se sanatosi din
punct de vedere psihic si descrie 15 caracteristici tipice unor astfel de persoane aflate in procesul
de actualizare a sinelui.
Maslow impartaseste interesul lui Allport si Rogers pentru definirea adaptarii psihologice
optime. El a studiat pe acei putini indivizi despre care se considera ca au atins nivelul maxim de
gratificare a trebuintei, actualizare a sinelui (sau umanitatea deplina). Acest esantion cuprinde
personaje istorice precum Thomas Jefferson, Albert Einstein, Eleanor Roosevelt etc (vezi
Maslow 1968, p26, 71-114).
Persoanele aflate in procesul actualizarii sinelul au in comun urmatoarele caracteristici:

O perceptie mai adecvata asupra realitatii. Sunt capabile sa evalueze evenimentele si

oamenii cu o deosebita corectitudine, fara alte distorsiuni defensive ale realitatii.

O acceptare mai mare de sine si a altora. Au o toleranta mai mare fata de slabiciunile

umane, ei evita sa-i judece pe altii sau pe sine.

O mai mare spontaneitate si cunoastere de sine. Indivizii se comporta mai spontan,
intrucat isi inteleg mai bine adevaratele motive, emotii si abilitati. Ei sunt calauziti in

principal de propriul lor cod etic.

O centrare asupra problemelor de rezolvat. Tind sa aiba o misiune epuizanta in viata, care
le ocupa cea mai mare parte a timpului si a energiei. Ei se dedica excelentei si trec cu

vederea detaliile minore care usureaza viata lor si a apropiatilor lor.

O mai mare intimidate. Persoanele prefera sa beneficieze de mai multa intimitate si

solitudine, deoarece ei se bazeaza pe propriile sentimente si valori.

O mai mare autonomie si rezistenta la aculturatie.Sunt motivate de trebuinta de a-si
implini propriile potentialitati interioare, decat de dorinta de recompense si presiuni
exterioare. De aceea ele sunt mai putin indoctrinate de normele prevalente ale societatii in
care traiesc.
7

O prospetime a aprecierii si bogatiei raspunsului emotional. Se bucura de binecuvantarile

pe care le-au primit, cele aflate in stadiile de mai jos isi pierd entuziasmul pentru o reusita

de indata ce noutatea ei a palit.

Experiente la varf mai frecvente. Majoritatea indivizilor din acest stadiu au avut moment
mistice de perfectiune de perfectiune absoluta pe parcursul carora sinele se pierde in
sentimente de extaz sublime, uimiresi smerenie. Aceste experiente la varf sunt greu de
descries celor care nu le-au trait. Ele pot aparea din dragoste, sexualitate, dintr-o
descoperire stiintifica sau prin folosirea propriilor abilitati si potentialitati la intreaga lor

capacitate.
O mare frecventa a cognitiei-F. Persoanele din acest stadiu se angajeaza mai des intr-un
tip de gandire cognitive de fiintare, fiind o forma unica de gandire necritica si care
subliniaza unitatea dintre sine si cosmos. Cognitia de deficit, mai des intalnita, este
critica, se refera la nevoia noastra de a satisface motivatiile de deficit si reliefeaza

separarea dintre sine si mediu. (Maslow 1968, p 71-102).

Interes social mai dezvoltat. Se identifica intens cu specia umana si resimt simpatie

autentica pentru ceilalti si o dorinta de a-i ajuta.

Relatii interpersonalemai profunde si mai iubitoare. Oamenii prefera sa aiba relatii intime
cu cativa prieteni apropiati dacat relatii superficiale cu multi oameni.Dragostea lor nu

este posesiva.
Structura de character mai democratic. Resimt prietenie fata de oamenii din toate clasele

sociale, rasele si grupurile entice.

O mai mare discriminare intre bine sir au. Au valori morale si etice profunde si rareori

ezita cand e vorba de sa considere cursul unei actiuni bun sau rau.
Un simt al umorului neobisnuit. Prefer umorul filosofic si instructive, nu pe cel bazat pe

ostilitate sau superioritate.

O mai mare creativitate. Fiecare persoana aflata in acest stadiu demonstreaza o abordare
autentica si creative a vietii, o virtute nicidecum limitata la cazul artistului sau geniului. O
gospodina care isi actualizeaza sinele poate descoperi noi modalitati de preparare si
servire a meselor in familie, transformand astfel masa intr-o incantare vizuala si culinara.

Maslow avertizeaza ca

actualizarea sinelui se judeca in termeni relativi, nu absoluti. Uneori

persoanele aflate in procesul de aqctualizare a sinelui pot afisa slabiciuni precum: grosolanie,
impolitete, izbucniri de manie, prostie, iritare sau plictiseala. Nu exista persoane
perfecte!(Maslow, 1968, p 97)
8

In schimb individual mai putin sanatos poate atinge in rare ocazii moment apropiate de
experientele de varf.
Individul aflat in procesul de actualizare a sinelui este caracterizat de manifestari mai frecvente
de maturitate, comportament util, creativitate, fericire si intelepciune- intr-o asemenea masura
incat sa ofere o speranta neindoielnica viitorului specie noastre macinate de vrajba.
Evaluarea teoriei lui Maslow
Teoria lui pare insufficient chibzuita si cuprinde prea mult confuzii si contradictii.
Studiul asupra persoanelor aflate in procesul actualizarii sinelui a fost criticat sub aspectul
metodologiei, iar constructele sale teoretice au fost caracterizate drept vagi, echivoce si imposibil
de testat. El nu reauseste sa reconcilieze abordarea sa holistica cu acceptarea mecanismelor de
aparare freudiene si a imaginii idealizate a lui Horney, care implica existenta conflictelor
intrapsihologice.
Maslow este considerat de multi, probabil, cel mai important exponent al psihologiei umaniste.
Studierea oamenilor sanatosi reprezinta un contrast bine-venit fata de teoriile bazate numai pe
observatie clinica.

Bibliografie:
Ewen Robert, Introducere in teoriile personalitatii, Bucuresti, Editura Trei, 2012
Maslow Abraham, Motivatie si personalitate, , Bucuresti, Editura Trei, 2008
Tutu, Mihaela, Corina, Psihologia personalitatii, Bucuresti, Editura Fundatiei Romnia
de Mine 2008