I.3.

IMAGINATIA
Imaginaia ocup o poziie aparte pe continuumul activitii de cunoatere. Pe de o parte, ea
vine n continuarea reprezentrii, bazndu-se direct pe memorie, pe de alt parte, ea deviaz
traiectoria care merge spre gndire, fcnd o bucl.
n psihologie, imaginaia se definete ca proces intelectual (cognitiv) de selectare i combinare
n imagini noi, elemente din experiena anterioar sau de generare de imagini fr corespondent
n aceast experien. Produsul activitii imaginative nu se reduce doar la imagini singulare,
disparate, ci el presupune proiecte i planuri complexe, care se obiectiveaz n diferite forme
inovaii, invenii, descoperiri, opere literare, muzicale, plastice, etc.
Imaginaia joac un rol esenial n activitatea uman, incluzndu-se ca verig component
central a creativitii. Ea aduce un spor considerabil la cunoaterea realitii date i a viitorului,
a posibilului.
Spre deosebire de gndire, care se ncapsuleaz n reguli i norme riguroase, ce-i impun
ntotdeauna congruena sau compatibilitatea cu realitatea obiectiv, imaginaia este liber de
canoane, ea putndu-se mica nu numai pe trmul realului perceptibil, ci i pe cel al
fantasticului i fantasmagoricului. Ea nu are aadar limite, ceea ce-i confer ntotdeauna o not
de inedit, de noutate.
Din punct de vedere al mecanismelor interne prin care se realizeaz, imaginaia se organizeaz
n adncime pe cteva niveluri funcionale, i anume: nivelul oniric, nivelul reveriei i nivelul
intenional orientat, n cadrul cruia se delimiteaz imaginaia reproductiv, imaginaia
creatoare i visul de perspectiv.
Funciile imaginaiei
Imaginaia are o funcie cognitiv, ea avnd roluri importante n lrgirea sferei cunoaterii,
explornd zone noi i cutnd soluii noi la problemele existente. Dac gndirea adncete sfera
cunoaterii, imaginaia lrgete aceast sfer i ofer astfel gndirii noi teritorii.
Imaginaia are o funcie adaptativ reglatorie, care exprim locul i rolul imaginaiei n sistemul
psihic uman, ea constituind procesul predilect al creativitii. Imaginaia confer contiinei
dimensiunea explorativ i creatoare.
Structurile operatorii ale imaginaiei
n calitate de proces cognitiv, imaginaia dispune de o serie de procedee de combinatoric
imaginativ. Sunt operaii, procedee de lucru mintal, prin intermediul creia imaginaia intervine
1

asupra coninuturilor sale i produce modificri, transformri, aglutinri, tipizri, schematizri,

rearanjri, substituii, analogii, adaptri, etc.
Produsul imaginaiei
Finalitatea subiectiv comportamental a imaginaiei este proiectul, o imagine nou, o nou idee,
un nou aranjament, o nou configuraie. Fiecare dintre formele imaginaiei se finalizeaz n plan
subiectiv ntr-o manier proprie.
Astfel, visul din timpul somnului este trit ca o derulare haotic de imagini, emoii, pulsiuni,
dorine. Reveria este trit ca o derulare de imagini animate de proiecte, ipoteze i aspiraii.
Imaginaia reproductiv este trit ca o desfurare de imagini despre realiti i situaii pe care
le-am perceput. Imaginaia creatoare este trit ca proiect, ca model, cu un anumit coeficient de
originalitate. Visul de perspectiv este trit ca un proiect mintal al drumului propriu sau al
drumului propriu al unui proiect de la imaginare la realizare.
n concluzie, produsul imaginaiei l constituie proiectul, modelele anticipative ale realitii

EVALUARE

Cum este definite imaginatia in psihologie?

Care este roul imaginatiei in activitatea umana?
Care este deosebirea dintre gandire si imaginatie?
Care sunt functiile imaginatiei?
Ce este produsul final al imaginatiei?

SARCINI SUPLIMENTARE
Realizati un proiect prin care sa exprimati conceptual de imaginatie, utilizand diverse tipuri de
materiale.
Realizati un eseu de minim o pagina, despre importanta creativitatii si implicatiile acesteia in toate
domeniile de activitate
Realizati intr-un grup de 4-5 persoane o harta, pornind de la conceptul imaginatie ,sintetizand
informatiile asimilate anterior