Radu Ana,PEU,An II

Sadismul si masochismul teorii explicative

Am ales aceasta tema deoarece mi se pare o tema de actualitate, o tema contemporana si totusi
cu radacini puternice, ce a luat o amploare destul de mare in socitatea actuala.Exista mai multe
teorii explicative acestea fiind in general de natura psihodinamica sau de facture
comportamentalista,insa foarte putine ce abordeaza parafiliile dintr-o perspective interactionista.
Limita dintre normal si anormal in privinta comportamentul ui sexual ,este cuantificata de o
varietate de norme ce tin de gradul de toleranta si permisivitate al spatiului socio-cultural, de
presiunea spre conformism exercitata de grupurile sociale si de societate in general asupra
individului, precum si de sanctiunile legiferate, aplicabile in cazul incalcarii anumitor norme,
standarde ce se reglementeaza prin lege in fiecare societate.
Odata cu scoaterea homosexualitatii din DSM, odata cu aparitia celei de-a III-a editii, Tallen si
Silverstein au propus ca intreaga categorie de parafilii sa fie scoasa din DSM, ei considerand ca
diagnosticarea deviantelor sexuale este bazata mai mult pe influenta valorilor socio-culturale
dominante si pe eforturile societatii de a produce conformism.

Descriere generala a sadismului:

Termenul sadism, provine de la Marchizul de Sade care a descris persoane ce traiau
satisfactia sexuala in timp ce ii chinuiau pe altii sau in timp ce isi agresau partenerul sexual.
In literatura de specialitate, termenul a fost introdus de Richard von Krafft-Ebing, in lucrarea sa
Psychopathia Sexualis unde descrie trasaturile definitorii ale sadismului sexual, astfel:
experienta senzatiilor placute, inclusiv a orgasmului prin producerea actelor de cruzime, pedepse
corporale aplicate altor persoane sau animalelor.
ICD 10 defineste sadismul ca fiind preferinta pentru activitatea sexuala care presupune
bondage, generarea durerii si umilintei unei alte personae, in timp ce DSM IV (2000) precizeaza
ca sadismul sexual implica acte in care individul obtine excitatie sexuala din suferinta
psihologica sau fizica cauzata victimei.Conform DSM IV (2000), severitatea actelor sadice
creste cu timpul, iar cand sadismul devine sever sau cand se asociaza cu tulburarea de
personalitate antisociala, indivizii cu sadism sexual isi pot vatama grav sau chiar ucide victimele.
Descriere generala a masochismului:
Termenul provine de la romancierul austriac Leopold von Sacher-Masoch, care descrie in
romanul Venus invesmantata in blanuri, suferintele si umilintele la care este supus un barbat
aflat in mainile unei femei dominatoare.
Krafft Ebing este cel care a descris masochismul sexual, detasandu-l de stigmatizare si facandu-l
subiectul cercetarilor stiintifice. El este primul care a oferit o descriere detaliata a acestui tip de

comportament si a subliniat faptul ca spre deosebire de majoritatea parafiliilor, M. se intalneste

mai des la femei, neprecizand insa, ca poate aparea si la homosexuali.
Mai tarziu, Freud extinde conceptul, descriind aceasta parafilie: individul care experimenteaza
placere prin generarea durerii altora in relatiile sexuale, este de asemenea, capabil de a
experimenta durerea in relatiile sexuale in aceeasi masura ca si placerea = sado-masochism.
Freud este cel care a elaborat notiunea de masochism moral = personalitate care in permanenta ia
decizii nefavorabile repetate, cauzandu-si in felul acesta suferinta, fapt pentru care in multe
lucrari termenul de masochism este adesea utilizat pentru a descrie un astfel de comportament,
neavand conotatii sexuale.
ICD 10 foloseste termenul de sado-masochism, referindu-se la faptul ca individul obtine excitatie
si satisfactie sexuala atat din activitatile de tip sadic cat si din cele de tip masochist,in timp ce in
DSM IV cele doua concepte sunt tratate distinct, cu precizarea ca, pentru a fi diagnosticare,
individul trebuie sa aiba fantezii excitante sexual intense si recurente, pe o perioada de cel putin
6 luni, precum si impunsiuni sexuale sau comportamente implicat acte reale; fanteziile si
impulsiunile trebuie sa cauzeze detresa in plan social, profesional sau in alte domenii.
Masochismul ca devianta sexuala, se inscrie in aria parafiliilor. Termenul a fost preluat pentru a
descrie si tulburarea defetista a personalitatii.

Teorii explicative
A. Freud - n termeni freudieni, persoanele masochiste se tem de incest, castrare
comportamentul lor reprezint o raportare implicit la o figur parental temut. astfel,
persoanele masochiste se elibereaz de sentimentul de culpabilitate prin faptul c i las
partenerul sexual s le controleze, abuzeze.
B.Teoriile nvrii plaseaz originile tuturor parafiliilor n copilrie; persoana asociaz
plcerea cu durerea i astfel traumele experimentate devin sexualizate la vrsta adult; practic,
acesta este un mecanism psihologic prin care persoana i redobndete sentimentul controlului i
al puterii.
C.Teoriile psiho-sociale descriu practicile masochiste ca o evadare din sine, individul
abrogndu-i responsabilitatea actelor sale.
D.Alte cercetri arat faptul c, persoanele masochiste au suferit o ran narcisic, iar
comportamentul lor reprezint un mecanism paradoxal de meninere a stimei de sine n pofida
abuzului pe care trebuie s l ndure i prin faptul c devin centrul ateniei n activitile sexuale
(Stolorow, Atwood et Brandchaft, 1988)
Cercetari
Roullier afirma in cercetarea sa: El deseo femenino en la teora flmica feminista: Dominacin
y sumisin a propsito de Cincuenta sombras de Grey, ca de la bun nceput,au existat rdcini
adnci patriarhale in industria filmului ce au determinat mecanismele de reprezentare care au
transformat femeile n imagini de consum media, att ca spectacol cat i ca surs erotic pentru a

mulumi publicul de sex masculin. n ciuda acestui mod aparent de a trata corpurile lor ca
obiecte, femeile au ajungs s se bucure de aceste imagini n timp ce reinterpreteaz dihotomia
dintre masculin / feminin i dominare / supunere, care au fost un punct major de dezbatere n
teoria filmului feminist. Fifty shades of grey este exemplul cel mai discutat cu privire la acest
subiect . Relaia dintre Anastasia i Christian este construita pe o sexualitate explicit prin
practici sadomasochiste i un romantism gotic n stil rectigat, care are loc ntr-un context
cosmopolit , n care femeile se bucur de fiecare realizare feminista, dar niciodat nu se recunosc
ca atare. Acest lucru devine deosebit de interesant atunci cnd amintind c ne confruntm cu o
perioad de revitalizare feminista, care este ncurajat prin activism social media.
O alta cercetare a avut ca scop compararea scorurilor practicantilor BDSM cu un grup de
control asupra diferitelor caracteristici psihologice fundamentale.
Pentru acest scop, 434 de participani BDSM au completat chestionare on-line.
Studiul a folosit cinci mari dimensiuni de personalitate (NEO Five Factor inventory), stiluri de
ataament (Attachment Styles Questionnaire), sensibilitate si respingere (Rejection Sensitivity
Questionnaire), i bunstarea subiectiv (World Health Organization-Five Well-being Index).
Rezultatele sugereaz mai ales caracteristici psihologice favorabile ale practicienilor BDSM,
comparativ cu grupul de control; practicanii BDSM au fost mai putin nevrotici, mai extrovertiti,
mai deschis la experiente noi, mai contiincios, mai puin afectatide respingere, dar au fost mai
puin agreabili. Comparnd cele patru grupe, n cazul n care s-au observat diferene, scorurile
BDSM au fost n general mai favorabile pentru cei cu o poziie dominant dect un rol de
supunere, cu scoruri mai mici favorabile pentru controale.
Autorii au tras concluzia c BDSM poate fi gndit ca o modalitate de a petrece timpul liber
agrement, mai degrab dect expresia proceselor psihopatologice.
Intr-un alt articol, autorii afirma ca, persoanele cu interese sexuale n robie i disciplina,
"sadomasochism", sau dominare i supunere (BDSM) au fost vzute de muli specialiti ca
deteriorate sau periculoase.
Pentru a examina comportamentul sexual ce coreleaz cu implicarea n BDSM i a testa
ipoteza c BDSM este practicat de persoanele cu antecedente de constrngere sexual, dificulti
sexuale, i / sau probleme psihologice, cercetatorii au aplicat urmatoarele:
n Australia, n 2001-2002, un eantion reprezentativ de 19,307 de respondeni cu vrsta de 1659 de ani a fost intervievati prin telefon..
n total, 1,8% dintre persoanele active sexual (2,2% dintre brbai, 1,3% dintre femei) au
declarat c au fost implicai n BDSM n anul precedent. Acest lucru a fost mai frecvente in
randul gay / lesbiene i bisexuale. Cei care s-au angajat n BDSM au fost mai susceptibili de a
face sex oral cu experien i / sau sexul anal, s fi avut mai mult de un partener n anul trecut, s
fi fcut sex cu altul dect partenerul lor regulat.In concluzie cercetatorii susin ca descoperirile lor
susin ideea c BDSM este pur i simplu un interes sexual sau un tip de subcultura atractiv
pentru o minoritate, iar pentru cei mai muli participani nu este un simptom patologic al
abuzului din trecut sau dificultate cu sexul "normal".

Un chestionar demografic i 7 teste psihometrice au fost administrate la 32 practicani (BDSM).

Cu toate c literatura psihanalitica sugereaz c nivelurile ridicate ale anumitor tipuri de
psihopatologie ar trebui s fie rspndit n rndul practicanilor BDSM, aceast prob nu a
reuit s produc pe scar larg niveluri, ridicate de psihopatologie privind msurile psihometrice
de depresie, anxietate, obsesiv-constrngere, sadismul psihologic, masochismul psihologic, sau
PTSD . De fapt, cu privire la msurile psihopatologiei clinice i patologie personalitatii severe,
aceast prob prea s fie comparabila cu cele dou norme de testare publicate i estimrilor
DSM-IV-TR pentru populaia general. Au existat, totui, unele excepii de la acest model
general, cel mai notabil fiind ce al nivelurile mai ridicate dect media de narcisism si simptome
disociative nespecifice gsite n eantion.
Diez si colab. (1990) au realizat un studiu pe un lot de 30 sadici sexuali, din care majoritatea
erau criminali. Rezultatele au relevat faptul ca, majoritatea dintre acestia erau de rasa alba,
aveau loc de munca stabil (75%), erau casatoriti (50%) in momentul in care comisesera fapta;
43% avusesera experiente de tip homosexual (anterior si nu in timpul detentiei), 23% au raportat
ca fusesera abuzati fizic in copilarie, iar 20% ca au fost abuzati sexual in copilarie. 90% dintre ei
nu savarsisera nici o alta fapta penala, 50% avusesera experiente legate de consumul de droguri,
93% isi planificasera cu meticulozitate fapta pe care o comisesera impotriva unor victime perfect
necunoscute. Cel mai frecvent agresorii isi rapisera victimele, le tinusera captive pentru mai mult
de 24 de ore, le legasera si le pusesera o banda adeziva la ochi si un calus in gura. Majoritatea
dintre acestia, dupa ce au violat victimele, le-au inserat anumite obiecte in diferite orificii ale
corpului. Toate victimele fusesera torturate 53% si-au inregistrat crimele pe casete video/audio
sau fotografiind iar 40% pastrasasera anumite suveniruri de la victimele lor.
Un studiu realizat de Abel si colab. (1988) a aratat ca 18 dintre sadici erau de asemenea si
masochisti, 47% mai comisesera un viol, 21% erau exhibitionisti, 25% se angajasera in actiuni
voyeuristice si frotteurism si 33% molestasera copii.
O corelatie intre sadism, transvestitism si fetisism a fost evidentiata in studiile realizate de
Prentky, Cohen si Seghorn, Diez si colab. (1990).

BIBLIOGRAFIE:
1. Roullier, L. C. (2015). El deseo femenino en la teora flmica feminista: Dominacin y
sumisin a propsito de Cincuenta sombras de Grey.
2. Wismeijer, A. A., & Assen, M. A. (2013). Psychological characteristics of BDSM
practitioners. The journal of sexual medicine, 10(8), 1943-1952.
3. Richters, J., De Visser, R. O., Rissel, C. E., Grulich, A. E., & Smith, A. (2008).
Demographic and psychosocial features of participants in bondage and
discipline,sadomasochism or dominance
and submission (BDSM): Data from a national survey. The journal of sexual medicine, 5(7),
1660-1668.
4. Connolly, P. H. (2006). Psychological functioning of bondage/domination/sadomasochism (BDSM) practitioners. Journal of Psychology & Human Sexuality, 18(1), 79120.
5. Parafiliile - extremele comportamentului sexual uman - Laurentiu Mitrofan, Sorina
Daniela Dumitrache,Editura SPER