Universitatea Bucureti

Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

Psihologie



Cercetri n care sunt folosite testele:
RAVEN,STANDFORD-BINET,
WAIS-IV




Lect. Dr. Adrian Luca Studenta:Radu Ana
An II,Seria II,Grupa 8



Bucureti
2014



Diferentele de sex in inteligenta fluida:
Unele descoperiri in Bosnia si Hertegovina
SCOP:
Acest studiu a fost efectuat cu scopul de a analiza diferentele de sex in inteligenta fluida la elevi
de vrste diferite.
PARTICIPANTI:
Trei esantioane de elevi au participat la acest studiu.Primul esantion a fost compus din 207 de
elevi de clasa a VI-a ,din 5 coli primare. Din numrul total de participani 44,4% au fost de gen
masculin. Varsta medie a participantilor a fost M = 12,6 (SD = 0,60). Cel de-al doilea esantion a
fost compus dintr-un grup de 253 de elevi din primul i al doilea an din un singur liceu. Din
numrul total de participani 40,7% au fost brbai.Varsta medie a participantilor a fost de M =
16.00 (SD = 0,68).Esantionul cu numarul 3 a fot compus dintr-un grup de 139 de elevi de clasa a
III-a ,din 3 scoli diferite cu diferite programe scolare.
INSTRUMENTE:
Inteligenta fluida a fost msurat prin Standard Progressive Matrice Raven (SPM), Standard
Progressive Matrice Raven Plus (SPM Plus), Raven Avansate Progressive Matrice (APM), Culture
fair intelligence test, Scala II, (CFIT), D-70 i test de rezolvare a problemelor , (PT).
PROCEDURA:
Msuratorile au fost administrate n mod colectiv n slile de clas n timpul orelor de coal.
Timpul necesar pentru a rezolva sarcinile lui Raven Standard Progressive Matrices, SPM Plus nu
a fost limitat. Timpul necesar pentru a rezolva sarcinile de testare la Culture fair intelligence
test , PT i D70 a fost limitat.
REZULTATE:
Rezultatele obinute n studiu indica faptul ca, la varsta de 12,6 i 16 mrimi efect de diferenta
de sex in performanta testelor de inteligenta lichida, au fost mici. La vrsta de 17.2 biei au
scorat aproape o deviaie standard mai ridicata dect fetele.
LIMITE:
Numrul relativ mic de participani i nonreprezentativitatea eantionului, limiteaza
generalitatea rezultatelor obinute n studio. Domeniul de aplicare al studiului a permis s se


poata face concluzii puternice despre factori explicativi care ar putea determina diferentele de
sex in inteligenta fluida, dar cea mai plauzibil explicaie este cea legata de factori socio-
culturali.
SUGESTI:
Extinderea cercetarilor asupra unui esantion mai mare ,ce va cuprinde o gama mai larga de
varste si nationalitati,pentru a putea generalize rezultatele.
BIBLIOGRAFIE:
apo, N., & Kolenovi-apo, J. (2012). Sex differences in fluid intelligence: Some findings from
Bosnia and Herzegovina. Personality and Individual Differences, 53(7), 811-815.
















Studiu privind fumatul si IQ-ul Raven
IPOTEZA:
Nicotina acioneaz pentru a mbunti performan intelectual in cazul procesarii
informatiilor elementare corlate cu IQ-ul.
SUBIECTI:
aisprezece subieci, zece femei i ase brbai (cu vrste cuprinse ntre 18-32 de ani, X = 18,5)
au participat. Toti subiectii au fost fumatori regulat si au fost instruii s nu fumeze cu 2 ore
nainte de participarea lor la experiment.
INSTRUMENTE:
In acest experiment a fost testata ipoteza cu ajutorul testului Raven Avansate Progressive
Matrice (APM),
PROCEDURA:
Fiecare participant a completat itemii,in 2 seiunii:una in care au consumat tigari si una in care
nu au consumat. n fiecare din cele dou sesiuni experimentale, subiecilor li s-au dat 20 de
minute pentru a finaliza jumtate in itemii APM. nainte de a ncepe subiectele sesiunii de
fumat ,subiectii au inhalat sase pufuri de un mediu (0,8 mg) de nicotin /tigara,la fiecare 20 de
secunde. Dup 10 minute subiectii au fost indmnati sa inhaleze alte 2 pufuri
aditionale.Cronometrul nu a fost intrerupt pe perioada testarii.
REZULTATE:
Rezultatele sunt semnificative si sugereaza ca fumatul poate imbunatatii scorul APM. Diferena
medie APM ntre cele 2 sesiui a fost de 0.875 de puncte, care este aproximativ egal cu o
cretere de ase puncte de IQ Raven,in cea de-a II-a sesiune,in care s-a fumat. Aceste rezultate
sunt n concordan cu ipoteza ,conform careia,nicotina acioneaz la nivel central pentru a
mbunti procesele neuronale care stau la baza performantelor intelectuale.






LIMITE SI SUGESTI:
Studiile viitoare ar trebui s fie extinse asupra unui numar mult mai mare de subieti,pentru a
putea fii generalizate rezulatele.Cu toate ca testele Raven sunt considerate ca avand o masura
relativ pura a inteligentei generale , alte teste de inteligen trebuie utilizat n studiile viitoare
pentru a aborda mai adecvat dac nicotina actioneaza pentru a imbunatatii performanta
intelectuala.
BIBLIOGRAFIE:
Stough, C., Mangan, G., Bates, T., & Pellett, O. (1994). Smoking and raven IQ.
Psychopharmacology, 116(3), 382-384.















Evaluarea abilitatilor memoriei de lucru a copiilor cu ADHD,utilizand
testul de inteligenta scalat Standford-Binet,Editia a V-a

SCOP:
Acest studio a avut ca scop investigarea abilitatilor memoriei de lucru a copiilor cu deficit de
atentie/hiperactivitate(ADHD).
SUBIECTI:
Intr-un design experimental retrospectiv,comparativ,datele a 46 de copii diagnosticati cu ADHD
au fost comparate cu datele a 59 de copii ce nu erau diagnosticati cu hiperactivitate.
INSTRUMENTE:
Abilitatile memoriei de lucru au fost evaluate cu ajutorul testului Standford-Binet,Editia a V-a
(SBV).
METODA DE LUCRU:
Testul a fost administrat si scorat conform procedurilor standardizate.
PROCEDURA:
Dintr-un total de 202 particicanti, dintre care 114 subiecti de gen masculine si 88 de gen
feminin,au fost selectati ,dup ace au fost diagnosticati 105 subiecti (46 in grupul celor cu ADHD
si 59 in grupul de control),cu varste cuprinse intre 8 si 17 ani.Ambelor grupuri li s-au aplicat
testul de inteligenta scalat Standford-Binet,conform procedurilor standardizate,urmand apoi
prelucrarea datelor.
REZULTATE:
Datele au fost prelucrate si analizate cu testul t.Rezultatele au arata ca scorurile grupului cu
ADHD (M = 90.00, SD = 12.4),au fost semnificativ mai mici decat scorurile grupului de control(M
= 100.20, SD =12.6; t(103)= 4.15, p < .01).In concluzie rezultatele acestui studio arata ca ,copii
diagnosticati cu ADHD ,experimenteaza dificultati ale abilitatilor memoriei de lucuru.







LIMITE:
Numarul mic de subiecti relative impiedica generalizarea rezultatelor la nivel global.

BIBLIOGRAFIE:
Marusiak, C. W., & Janzen, H. L. (2005). Assessing the working memory abilities of ADHD
children using the Stanford-Binet Intelligence Scales. Canadian Journal of School Psychology,
20(1-2), 84-97.



















Anxietatea fata de matematica afecteaza,in cazul studentilor, in mod
diferentiat performanta aritmetica la WAIS-IV
SCOP:
Studiile anterioare au Ararat ca anxietatea fata de matematica,poate modifica nivelul
performatelor in cadrul acestui domeniu.Nu este insa cunoscut daca aceasta anxietate,poate
influenta performantele memoriei de lucru,in cadrul unei evaluari neuropsihologice.
SUBIECTI:
In acest studio au participat 172 de subiecti,studenti,dintre care 70 de gen masculine ,cu varste
cuprinse intre 18 si 32 de ani.Subiectii erau de la aceeasi universitate si aveau diverse
nationalitati.
INSTRUMENTE SI PROCEDURA:
Tuturor subiectilor li s-a cerut consimtamantul in scris pentru participarea la acest studio,dupa
care li s-a aplicat mai intai o scala de masurare a anxietatii la adulti(AMAS),dupa care au
completat subtestele WAIS-IV.
REZULTATE:
Rezultatele indica ca anxietatea legata de matematica a prezis performantele la aritmetica ,dar
nu si la probele DS sau LNS ,sugerand ca anxietatea poate influenta in mod negativin cadrul
memoriei de lucru si a rezultatelor WAIS-IV.
LIMITE SI SUGESTI:
Deoarece studiul este realizat in cadrul unei singure universitati,pe o perioda scurta de timp
,relutatele nu pot fi generalizate.Utilizarea unui singur test nu poate prezice cu exactitate daca
exista sau nu o legatura intre anxietatea fata de matematica si rezultatele obtinute.





Extinderea studiului asupra unui numar mai mare de subiecti,atat de gen masculin cat si de gen
feminin,in cadrul mai multor universitati,cu o gama mai larga de subiecti,cu diferite tipuri de
culturi si nationalitati,ar putea conduce la rezultate mult mai concrete.

BIBLIOGRAFIE:
Buelow,M.T.,&Frakey,L.L.(2013).Math Anxiety Differentially Affects WAIS-IV Arithmetic
Performance in Undergraduates ,Archives of Clinical Neuropsychology 28,356-362

















Relatia dintre mediul familial si inteligenta
SCOP:
Atat mediul familial cat si inteligenta joaca un rol important in existenta individului.Familia
reprezinta grupul in care parintii si copii coexista impreuna,iar inteligenta reprezinta abilitatea
de a rezolva problem noi,de a intelege motive,si de a descifra simboluri.Scopul acestui studio si
ipoteza cercetarii este incercarea de a demonstra ca exista o legatura intre mediul familial si
inteligenta.
SUBIECTI:
In cadrul acestei cercetari au participat 200 de subiecti,dintre care 100 de gen masculin si 100
de gen feminin,din cadrul scolilor engleze ,cu varste cuprinse intre 13 si 15 ani ,metoda de
selectare fiind randomizata.
INSTRUMENTE:
Pentru acest studiu au fost utilizate 2 tipuri de instrumente :Scala mediului familial (FES) si
Matricea Standar Progresiva Raven (SPM)
PROCEDURA:
Acest studiu a fost realizat atat cu consimtamantul directorilor scolilor cat si cu consimtamantul
subiectilor si al parintilor acestora.Inainte de administraea testelor ,subiectii au fost
instruiti.Foile de raspuns au fost evaluate si analizate statistic.
REZULTATE:
Corelarea celor 2 scale a fost facuta cu ajutorul indicelui de corelatie Pearson.Analizand datele
s-a descoperit ca toate scalele mediului familial,corelau pozitiv cu inteligenta.Nu au fost gasite
diferente semnificative intre cele doua genuri.


BIBLIOGRAFIE:
Singh,V., & Dcruz , N.(2012) .Relationship between Family Environment and Intelligence, J.
Psychosoc,7(2),183-193




Personalitatea si diferentele individuale.
Rolul aptitudinilor matematice si diferentele de gen
in cadrul matricei Raven

SCOP:
Scopul acestei cercetari a fost acela de a identifica rolul aptitudinilor si posibilele diferente de
gen ,cu ajutorul matricei Raven.
SUBIECTI:
Au participat un total de 242 de studenti,cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani ,din estul Angliei.
INSTRUMENTE:
Au fost utilizate doua seturi special construite a itemilor Raven, fiecare set continand 18 itemi
printati. Totalului de 36 de itemi, 5 au fost desenati de SPM ( E8, E9, E10, E11 si E12) si ceilalti
31 de RAPM ( itemii 3-35). Aceasta selectie a asigurat aproximatix numarul egal al itemilor care
implica cele 4 tipuri de reguli ale lui Carpenter.
PROCEDURA:
Fiecare participant a fost testat in doua sesiuni, cu un minimum de 24 de ore intre fiecare
sesiune. Intr-o sesiune, ei au completat un set de itemi Raven, testul verbal si testul gaurilor
perforate iar in cealalta partea de itemii ramasi, testul spatial DAT si testele matematice. Dupa
practicarea itemilor, participantii au fost lasati 25 de minute sa completeze fiecare set de itemi
Raven, 20 de minute sa completeze testul verbal si spatial DAT, 6 minute sa completeze testul
gaurilor perforate si 10 minute sa completeze testele matematice. Au fost 4 teste practice de
itemi pentru testul Raven, 3 pentru testul verbal DAT, doua pentru testul spatial DAT si unul
pentru testul gaurilor perforate.
REZULTATE:
Testul folosit a fost ANOVA si calcularea rezultatelor s-a bazat pe procentajul raspunsurilor
corecte ale studentilor baieti si fete ale itemilor testului Raven, analitic si itemi analitici


separate, testul spatial DAT, testul verbal DAT, testul gaurilor perforate si mathematic cu sexe si
testul cu factori. Aceasta releva un effect al sexelor.
Al doilea calcul ANOVA a fost condus de scorurile testarii individuale Raven, cu factori a
factorilor analitici si sexul. Au fost calculati coeficientii corelatiei Pearson, separate pentru
femei si barbate, intre procentajele scorurilor corecte analitace si itemii analitici si scorurile
testului verbal DAT, spatial DAT, testelor gaurilor perforate si matematic. Important este ca,
corelatia dintre scorurile matematice si analitice a fost semnificativ mai mare la genul masculin
decat la cel feminin.
BIBLIOGRAFIE:
Plaisted, K., Bell, S., & Mackintosh, N. J. (2011). The role of mathematical skill in sex differences
on Ravens matrices. Personality and Individual Differences, 51(5), 562-565.