Am murit din nou, ma vad in cosciug intinsa,imbracata in
rochia de mireasa cu fata alba ,curata udata de lacrimile lor.Ha!In sfarsit ma vad !, imi ziceam de undeva din eternitate.Ploua, ploua cu picaturi immense , aveau fetele transfigurate de durere, trase si imbatranite brusc.Nimeni nu spunea nimic,capacul sicriului era dat deoparte iar dricul negru se zguduia din cand in cand nimerind hartoapele de pe strada prafuita.In sfarsit ii simteam cu mine, erau cu mine si cu ei in acelasi timp.Unde ai plecat tinerete?Copila nevinovata te-ai dus prea devreme!Miroase a pamant,iarba verde si brazi.Pace, eternitate. Priveghi:Ziua 1 Miroase a pamant, a iarba si a brad. Miroase a tamaie si a lemn de fag. Aud un urlet ascutit, dar vag Aud cum cade-o lacrima pe prag. Privesc statuia de ceara Privesc, nu pot sa fac sa nu ma doara Miroase a lumanare arsa . Priveghi ziua2