Sunteți pe pagina 1din 5

Revista Informatica Economica, nr.

4(28)/2003 39

Dezvoltarea de instrumente software pentru eco-management


Prep. Radu CONSTANTINESCU
Catedra de Informatica Economica, A.S.E. Bucuresti

In the late 30 years the aspects regarding the environment problems are a very popular sub-
ject gathering the interest of both the professionals involved in scientific matters and the
regular people. Environmental problems are now an important objective of the research ac-
tivities and laws. The smoke from urban areas, polluted water, the cancer determined by toxic
waste, th e destruction of natural habitats are just a few examples of actual problems that we
are confronted with. The risk management is a very important tool in avoiding such problems.
The implementation of risk management can be done in successful ways through software ap-
plications. Those applications must be designed to cope with a very large range of problems.
In this paper we focus on the problem of chemical substances.
Keywords: environment risks, risk management, methodologies, procedures for risk evalua-
tion, risk integration, software development.

M anagementul riscului ocupa un rol


central n dezbaterile si discutiile pe
teme legate de mediul nconjurator. Mediul
lucru metodologic stabil existent. Instrumen-
tele trebuie sa fie automatizate , fara a-i mpi-
edica nsa pe analisti sa poata ntelege si con-
nconjurator si legile desemnate sa-l proteje- trola intrarile si iesirile. Aplicarea la scara
ze pot fi o sursa pote ntiala de pierderi de ve- larga a evaluarii cantitative a riscurilor nece-
nit net, pierderi cu personalul, pierderi din sita existenta unor instrumente sigure, inte-
raspunderea legala si civila si pierderi mate- grate si automatizate, pentru implementarea
riale care trebuie identificate, evaluate si con- pasilor procedurali adecvati. Partea de anali-
trolate. Evaluarea cantitativa a riscurilor are za a evaluarii cantitative a riscurilor este cea
un rol esential n managementul riscului pr o- care cuantifica frecventa secventelor de acci-
venind de la instalatiile care proceseaza sub- dente identificate. Pentru aceasta exista in-
stante periculoase. E valuarea ofera o baza strumente software, n special n cazul insta-
consistenta si coerenta pentru luarea dec izii- latiilor nucleare. Instrumentele construite
lor pr ivind masurile de prevenire a acestor special pentru instalatiile chimice sunt rare si
incide nte. Oricum, nainte ca evaluarea canti- pot fi folosite alte instrumente generale. n
tativa a risc urilor si metodologiile asociate sa cazul analizei consecintelor au fost dezvolta-
devina acceptabile la scara macro si explo a- te produse specifice. Multe dintre acestea se
tate la potential maxim, exista trei conditii rezuma numai la calcularea concentratiei, ra-
care trebuie satisfacute ntr-o masura ct mai diatiilor termale si a presiunii, neefectund si
mare. etapa finala a evaluarii cantitative a riscuri-
n primul rnd, metodologiile, incluznd ma- lor. Exista o nevoie acuta de produse softwa-
surile procedurale si tehnicile procedurale re de acest tip pentru instalatiile industriei
trebuie sa fie stabile si bine definite. Evalu a- chimice. Existenta acestora faciliteaza dez-
rea riscurilor aferente unei instalatii trebuie voltarea aplicabilitatii tehnicilor evaluarii
sa urmeze, n mare, un demers standard bine cantitative a riscurilor, deoarece este usurata
definit. Acest lucru este realizat atunci cnd a executarea acestora.
fost dezvoltat si acceptat un set de proceduri A treia conditie pentru aplicare a demersului
sau macar atunci cnd au fost dezvoltate cel evaluarii cantitative a riscurilor este sa existe
putin un numar redus de propuneri avnd la un cadru de lucru acceptabil pentru utilizarea
baza aceleasi masuri fundamentale. estimarilor privind riscul n procesul de luare
n al doilea rnd sunt necesare instrumente a deciziilor. Cadrul trebuie sa acopere ntrea-
adecvate pentru implementarea cadrului de ga arie de ntindere, ncepnd de la reglemen-
40 Revista Informatica Economica, nr. 4(28)/2003

tarile bazate pe riscuri, pna la toate celelalte Vom considera doua categorii de materiale
decizii privind designul, operarea si periculoase: substantele toxice si cele infla-
mentenanta instalatiilor sau planificarea util i- mabile. Riscul se va calcula n functie de
zarii pamntului etc. Exista implementate modul n care dispersia de materiale toxice n
astfel de cadre de lucru n Olanda si Marea atmosfera si exploziile sau incendierea unor
Britanie. Oricum, acestea vor trebui sa evo- materiale inflamabile afecteaza sanatatea po-
lueze n mod constant prin mbunatatirile si pulatiei. De asemenea se va urmari impactul
ajustarile aparute odata cu dezvoltarea unor substantelor poluante asupra solului. Pe ct
noi aplicatii. posibil se va ncerca utilizarea modelelor
Cele trei conditii prezentate sunt intercorelate existente pentru previzionarea scenariilor de
si interdependente. Pentru a avea un impact accidente si frecventa de aparitie, dispersia
semnificativ n procesul de luare a deciziilor, substantelor toxice n mediu, modul de ra s-
evaluarea cantitativa a riscurilor trebuie sa fie puns si evaluarea consecintelor. Mai mult,
caracterizata printr-un cadru de lucru mai procedurile metodologice existente trebuie
mult sau mai putin stabil procedural si meto- utilizate pentru dezvoltarea cadrului de lucru,
dologic mpreuna cu instrumente specifice. pentru planificarea folosirii pamntului si
Pe masura ce sistemul se dezvolta, vor fi pentru planificarea masurilor de urgenta n
identificate noi probleme care vor determina caz de prejudiciu. Prin proiectul propus se
mbunatatirea metodelor si instrumentelor doreste integrarea acestor modele si proce-
existente. duri, expandarea teoriei si metodologiilor n
Vom urmari etapele aferente construirii unui caz de nevoie, precum si producerea unui
pachet de programe dedicat facilitarii imple- software corespunzator.
mentarii evaluarii cantitative a riscurilor n Un proiect de acest tip trebuie sa aiba ca re-
domeniul instalatiilor din industria chimica. zultat instrumente de lucru precum:
Se va ncerca cuantificarea riscurilor induse r un set de pasi procedurali pentru evalua-
de accidentele din cadrul instalatiilor si care rea integrata a riscurilor privind instalatiile a
rezulta n eliberarea de substante toxice sau caror activitate presupune lucrul cu substante
inflamabile. n mare, scopul prezentului de- toxice si/sau inflamabile;
mers este sa produca un cadru metodologic r un pachet de programe care impleme n-
de luare a deciziilor si sa ofere instrumente teaza procedurile de evaluare a riscurilor; se
de calcul pentru evaluarea si managementul primesc ca date de intrare frecventele acc i-
riscurilor n cadrul surselor majore de preju- dentelor si se calculeaza riscurile individuale
dicii din sistemele complexe industrial- si/sau de grup;
urbane. r un set de proceduri si pasi metodologici
Obiectivele urmarite sunt: pentru calculul riscului seismic pentru insta-
r Dezvoltarea unei metodologii integrate, a latiile care lucreaza cu substante toxice si/sau
unor pasi procedurali si a unor rutine pentru inflamabile;
analiza si evaluarea riscurilor dintr-o instala- r un cadru de lucru metodologic si un sis-
tie industriala care proceseaza materiale per i- tem de asistare computerizata a deciziei pe n-
culoase. tru planificarea utilizarii terenurilor;
r Dezvoltarea unui cadru pentru luarea de- r un model pentru transportul substantelor
ciziilor si a instrumentelor software cores- periculoase precum si produsul software co-
punzatoare pentru planificarea regionala a respunzator.
complexelor urban-industriale cu includerea Metodologiile si procedurile de urmat pentru
modul de folosire a pamntului. cuantificarea riscurilor privind instalatiile ca-
r Dezvoltarea unui cadru pentru luarea de- re utilizeaza substante toxice si/sau inflama-
ciziilor si a instrumentelor software cores- bile pot fi mpartite n trei mari grupe.
punzatoare pentru dezvoltarea unor planuri a) Evaluarea posibilitatilor de defectare a
de raspuns n caz de prejudiciu pentru a fi instalatiei precum si a frecventei de aparitie
utilizat de autoritatile locale sau regionale. a acestor defectiuni.
Revista Informatica Economica, nr. 4(28)/2003 41

P rima etapa a evaluarii cantitative a riscurilor cuantificare. Exista doua forme de cuantifica-
consta n analizarea instalatiei pentru identi- re ce pot fi aplicate : cea n care toti parame-
ficarea potentialilor initiatori de accidente, n trii sunt considerati cunoscuti si cea n care
care trebuie stabilite responsabilitatile parti- se face calculul n regim de incertitudine, n
lor. Se estimeaza, de asemenea, frecventa de care sunt cuantificate forme variate de incer-
aparitie a acestor defectiuni. Etapa consta n titudine. Rezultatul acestei etape este calcula-
parcurgerea urmatorilor pasi procedurali: rea frecventei de aparitie pentru fiecare suc-
1. Identificarea surselor generatoare de pr o- cesiune de accidente si, prin urmare, pentru
bleme: principalele surse de eliberare pote n- orice stare de avarii.
tiala a substantelor periculoase sunt identifi- O data ce sunt stabilite starile de avarie si
cate si sunt determinate ca fenomene initia- frecventele accidentelor, trebuie stabilite
toare care pot cauza asemenea evenimente. consecintele asupra muncitorilor si, n gene-
2. Determinarea succesiunii accidentelor: se ral, asupra populatiei. Nu este necesar sa se
dezvolta un model logic al functionarii insta- estimeze consecintele pentru fiecare situatie
latiei. Modelul include fiecare posibil initia- posibila privind ntreprinderea. Se va urma o
tor de accidente si modurile de manifestare a procedura prin care sunt studiate cazurile cu
acestora. Sunt definite secvente de accidente frecventa nsemnata. Trebuie avuta mare
specifice, care consista ntr-un eveniment ini- atentie pentru a nu exclude din studiu anumi-
tiator, modul de comportare a sistemului si te situatii cu consecinte severe. n mod alter-
modul de raspuns la problemele aparute. nativ, unele persoane prefera sa calculeze
Succesiunile de accidente pot implica elib e- consecintele pentru toate situatiile identifica-
rarea de substante periculoase. Erorile siste- te n ordinea frecventei lor. Frecventa este
mului sunt modelate pentru a identifica cau- calculata pentru acele situatii care au conse-
zele de baza si pentru a permite cuantificarea cinte ce nu pot fi neglijate. Alternativele sunt
probabilitatii si frecventei aparitiei acestora. evidentiate n figura 1, unde estimarea frec-
3. Definirea starilor de avarie: caracterizea- ventei si evaluarea consecintelor sunt prezen-
za conditiile de functionare a instalatiilor si tate n paralel. Este de asemenea posibil ca
posibilitatea eliberarii de substante periculo a- situatiile existente si frecventele lor sa fie de-
se. Succesiunile de accidente care prezinta finite direct pe baza unor date anterioare. n
aceleasi conditii de dauna sunt grupate n cla- acest caz, analiza trece direct la etapa a doua.
se, fiecare clasa corespunznd unei stari de b) Evaluarea consecintelor eliberarii de sub-
avarie particulare a fabricii. stante toxice sau inflamabile
4. Evaluarea datelor si a parametrilor: pa- A doua mare etapa a evaluarii cantitative a
rametrii care trebuie estimati includ frecve n- riscurilor urmareste determinarea consecinte-
tele evenimentelor declansatoare, nedisponi- lor eliberarii de substante periculoase.
bilitatea anumitor componente si probabilita- b.1) Substante toxice. Pentru substantele to-
tile actiunilor umane. n momentul n care xice, evaluarea consecintelor implica urmato-
exista date suficiente privind operatiunile de rii pasi procedurali:
instalare este posibila estimarea acestor pa- r Determinarea categoriilor de eliberari de
rametri. Altfel sunt utilizate valori generice. substante toxice n natura: o astfel de catego-
5. Succesiunile de accidente si cuantificarea rie defineste toate conditiile fizice necesare,
marimii pagubelor: se cuantifica succesiunea fenomene sau parametri care determina n
accidentelor si starea de avarie , determinnd mod unic concentratia de substante toxice n
frecventele de aparitie. n particular, modelul fiecare punct din jurul sursei poluatoare. Pen-
fabricii construit n etapa a doua este cuanti- tru ca substantele toxice sa fie dispersate n
ficat utiliznd valorile parametrilor obtinuti atmosfera, aceasta etapa cuprinde determina-
la pasul patru. Succesiunea de accidente care rea tuturor conditiilor care se refera la acest
trebuie cuantificata este definita si manipula- lucru. Se includ aici: cantitatea si conditiile
ta n conformitate cu legile algebrei boole e- fizice privind substantele eliberate, rata de
ne, pentru a fi adusa ntr-o forma buna pentru evaporare - daca este cazul, temperatura, alte
42 Revista Informatica Economica, nr. 4(28)/2003

conditii atmosferice. O stare de avarie anume specific de concentratie pentru fiecare punct
poate fi asociata cu o categorie de eliberare din timp si spatiu.
de substante toxice. Este posibil, oricum, ca o r Evaluarea dozelor: fiind data concentratia
anume situatie sa genereze anumite tipuri de de substante toxice, o anume persoana din
eliberari, n functie de parametri si conditii zona instalatiei va receptiona o anumita doza.
variate. Aceasta depinde de planul de raspuns n caz
r Dispersia atmosferica a substantelor toxi- de urgenta implementat.
ce: n aceasta etapa este generat un model ca- r Evaluarea consecintelor: un model doza-
re simuleaza dispersia substantelor toxice. raspuns primeste ca intrare doza calculata si
Modelul estimeaza concentratia de substante determina probabilitatea de deces pentru in-
toxice ca fiind o functie de timp si spatiu. Fi- dividul contaminat.
ecare categorie de eliberari duce la un nivel

IDENTIFICAREA PERICOLULUI

MODELAREA ACCIDENTELOR

SUCCESIUNEA ACCIDENTELOR

STARILE DE AVARIE

ESTIMAREA FRECVENTELOR EVALUAREA CONSECINTELOR

ESTIMAREA DATELOR SI A CATEGORII DE ELIBERARI


PARAMETRILOR
DISPERSIA ATMOSFERICA
CUANTIFICAREA SUCCESIUNII
ACCIDENTELOR RADIATII TERMALE

EVALUAREA DOZELOR

DOZE/RASPUNS

INTEGRAREA RISCURILOR

Fig. 1. Pasii procedurali generali pentru evaluarea riscurilor la instalatiile chimice

b.2) Substantele inflamabile . n cazul sub- rarea materialelor inflamabile, precum si


stantelor inflamabile exista un set distinct de pentru studierea fenomenelor fizice asociate.
masuri care pot fi luate: n continuare sunt calculate caldura si supra-
r Determinarea categoriilor de substante in- presiunea.
flamabile eliberate: o astfel de categorie de- r Evaluarea doze lor: este studiata expunerea
fineste toate conditiile fizice necesare, feno- mai mult timp a unui individ la fenomenele
mene sau parametri care determina n mod extreme generate de un material in flamabil.
unic nivelul fluxului termal sau nivelul su- Acest lucru defineste doza pe care un individ
prapresiunii n fiecare punct din jurul sursei o primeste. n acest moment este luat n ca l-
poluatoare. De exemplu n cazul gazului pe- cul orice raspuns de urgenta.
trolier lichefiat se va stabilii daca va rezulta o r Evaluarea consecinte lor: sunt utilizate
explozie sau o deflagratie n urma dispersarii modele corespunzatoare pentru calcularea
atmosferice a gazului. Tipul de foc rezultat probabilitatii decesului sau ranirii individului
din alte materiale inflamabile este un alt care a fost supus dozei respective.
exemplu. c) Integrarea riscurilor
r Estimarea caldurii si a presiunii: n aceasta Integrarea rezultatelor obtinute pna acum
etapa se va stabili un model pentru simularea prin combinarea frecventelor diverselor acci-
caldurii si/sau a presiunii rezultate din elibe- dente cu consecintele corespondente rezulta
Revista Informatica Economica, nr. 4(28)/2003 43

n cuantificarea riscurilor. Exista n principiu Bibliografie


doua modalitati pentru cuantificarea riscur i- Constantinescu, D. Odiatiu, R. Constanti-
lor: riscul individual si riscul de grup. nescu, R., Asigurarea riscurilor din mediul
Riscul individual este definit ca fiind frec- nconjurator, Ed. Semne, Buc uresti, 2002.
venta (probabilitatea pe unitatea de timp) ca Wilson, P., The community Eco-Management
un individ aflat la o locatie data (x,y) relativ and Audit Scheme - An overview, progress to
la instalatia (s) sa decedeze ca rezultat al ac- date and current issues, 1995, European
cidentului n cadrul instalatiei. Acest lucru se Comission, Brussels.
exprima de obicei pe unitatea de timp a ope- Zeckhauser, R., 19th Annual Lecture of the
ratiei de instalare. Geneva Association and Catastrophes, The
Riscurile de grup privind decesul iau n con- Geneva Papers on Risk and Insurance, 1996,
sideratie n plus marimea populatiei si distri- 5.
butia n cadrul sitului. Riscurile de grup sunt
exprimate n termenii asa numitelor curbe
(F,N) si dau frecventa cu care se asteapta ca
numarul deceselor sa depaseasca N.