Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Master: Management i Administraie European, anul II

Eseu la:
Guvernare European

Studenta: Negrui Roxana

 Viziunea personala asupra Procesului de Guvernare
European

Sistemul politic al UE este unul dintre cele mai complexe, intrucat nu numai institutiile
si organismele se afla in relatiile unele cu altele, ci si palierele supranational, national si
subnational. Arhitectura actuala a UE este rezultatul unui compromis intre, pe de o parte,
intresele nationale, interesele regionale si cele supranationale si, pe de alta parte, intre grupurile
politice, orientarile ideologice, preferintele sociale si economice si vointa politica de a continua
procesul integrarii in anumite limite asumate. Teoria care astazi explica cel mai bine
complexitatea structurala a UE este neo-institutionalismul. Conform acestuia, a fost dj depasita
faza in care statele nationale configurau institutiile si am ajuns la momentul in care institutiile
devin ele insele actori, mai ales prin aceea ca, modul in care ele insele se prezinta si functioneaza
are un impact preganant asupra politicilor la toate nivelele. Institutiile determina constituirea
unor loialitati de grup care, prin acumulare, garanteaza identitati corporative. Astfel, spre ex.,
Comisia Europeana dezvolta o identitate proprie depasind determinarile nationale si tinde sa
actioneze precum un stat sau o corporatie multinationala. Institutiile au identitati si prioritati
proprii, au propria lor agenda de interese; de multe ori institutiile se opun controlului exterior, in
special controlului statelor nationale si dezvolta propriul lor sistem normative, care de multe ori,
depaseste scopul initial cu care institutiile au fost inzestrate.

Principalele avantaje ale Romaniei in urma aderarii la Uniunea Europeana sunt de ordin social,
politic si economic. Din punct de vedere social UE se constituie prin valori precum democratia si
respectarea drepturilor omului, ceea ce asigura si implementarea acestora in tara noastra. Din
punct de vedere politico-economic, Romania beneficiaza de libera circulatie a marfurilor si a
fortei de munca, cetatenii romani beneficiaza printre altele de dreptul la munca, la asigurare si
protectie sociala sau protectie consulara, intr-un stat in care Romania nu are relatii diplomatice.
Totodata, Romania poate beneficia de fonduri post aderare (in special pentru dezvoltarea
agriculturii, infrastructurii si industriei), si investitii straine, ceea ce ar implica crsterea locurilor
de munca, si realizarea unor produse de calitate ridicata. La capatul opus, devenind membra a
Uniunii, Romania a trebuit sa adopte standerdele de concurenta loiala, ceea ce a dus la cresterea
preturilor in anumite domenii, precum cel al energiei. O alta problema a fost cea a micilor
intreprinderi care, multe dintre ele, neputandu-se alinea standardelor tehnologice au fost nevoite
sad ea faliment. Alte probleme ce apareau in urma Aderarii constau in faptul ca Romania trebuia
sa aloce bani pentru bugetul UE si sa contribuie la finantarea proiectelor, insa acesta nu
reprezinta un impediment real, intrucat pe perioada 2007-2013 tara noastra ar trebui sa absoarba
o suma aproape dubla decat cea alocata. Cu toate acestea, cea mai mare problema pe care
Romania o avea, in opinia mea, inaintea Integrarii Europene, era data de proasta gestionare a
tranzitiei, dupa 1989, de la o economie centralizata catre o economie de piata, fapt dovedit prin
dezintregrarea industriei si a agriculturii. Tragand o scurta concluzie din cele prezentate mai sus,
putem spune ca extinderea Uniunii si aderarea Romaniei este o relatie de tip win-win, insa se
pare, ca Romania are serioase probleme in gestionarea acestei situatii, principala problema fiind
data de incapacitatea de absortie a fondurilor europene post-aderare, -fonduri ce sunt alocate
pentru eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Insa Romania nu este
deoloc un caz special, in perioada 2004-2006, Polonia cheltuise 2,7 mld. euro din cele 11 mld.
alocate, Ceheia cheltuise 522 mil. din cele 2,2 mld. alocate, Ungaria cheltuise 959 mil. euro din
cele aproximativ 5 mld. alocate, in timp ce Slovacia obtinuse doar 452 milioane din cele 1,6 mld.
euro alocat. In cazul Romaniei, tara noastra trebuie sa contribuie in perioada 2007-2013 cu
aproximativ 10,2 mld euro, putand insa accesa fonduri de 19, 67 mld. euro. Pana in prezent,
Romania a atras doar 7 % din aceasta suma, in ciuda faptului ca este unul dintre cele mai slabe
state dezvoltate. Cu peste 3 mil. de hectare nelucrate si cu o imbatranire a populatiei de la sat,
Romania se pare a se distanta de posibilitatea fructificarii unui atu considerabil.
In ceea ce priveste Comertul exterior, volumul total s-a ridicat in 2008 la 134 mld. $ din care 50
mld. $ exporturile si 84 importurile, dificitul balantei comerciale atingand recordul de 34 mld. $,
fata de 12,7 in 2005 sau 2,7 in 2010. Tot in 2008, din valoarea totala a exporturilor 70,5 % au
mers in cadrul UE, de unde 69,6 % reprezinta procentul venit din UE din totalul importurilor,
existand un deficit de comerical de 23, 5 mld. Euro. O alta problema cu care Romania risca sa se
confrunte pe termen lung, este data chiar de exodul fortei de munca, ce duce automat la
pierderea de valoare adaugata care s-ar fi putut realize in tara. Peste 85 % din din forta de
munca migrationista este cuprinsa intre varsta de 18 si 35 ani, reprezentand o adevarata gura de
aer pentru Vestul aflat intr-un proces mult mai avansat de imbatranire a populatiei. Mai mult,
migratia internationala a populatiei Romaniei reprezinta cel mai adesea reactia capitalului uman
la politicile dezarticulate, uneori neadecvate, promovate in Romania in primii ani ai tranzitiei:
 procesele de restructurale si de privatizare au fost insuficient sustinute cu masuri de raspuns pe
piata muncii si in mediul de afaceri, care sa permita absortia populatiei disponibilizate.

Msurile cuprinse n noua strategie vizeaz din criz i pregtirea economiei pentru
urmtorul deceniu. Preedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, consider c
strategia de dezvoltare a Uniunii nu va primi sprijinul liderilor marilor economii europene,
cum sunt Germania, Frana, Marea Britanie i Italia. Noua strategie va fi supus dezbaterii
efilor de guverne, n cadrul Consiliul European de Primvar. Barroso consider c, dac nu
se va ajunge la un acord, iar guvernele statelor membre nu i vor coordona politicile
economice, UE va pierde un deceniu de dezvoltare. "Un eventual eec ar avea ca rezultat un
deceniu pierdut, cu declin relativ, dezvoltare defectuoas i niveluri structurale mari ale
omajului", a declarat Jose Manuel Barroso. Aproape 23 de milioane de locuitori ai UE nu
aveau un loc de munc la finele lunii ianuarie 2010, din care peste 15.680 de persoane provin
din zona euro, potrivit Eurostat.
Fr ambiie
Europarlamentarii social-democrai consider c strategia CE pentru economia european e
lipsit de ambiie Propunerile Comisiei nu sunt suficient de verzi sau ecologice i nici
suficient de puternice n materie de slujbe i politic social, iar per ansamblu sunt prea
timide, a declarat vicepreedintele S&D n domeniul afacerilor economice i sociale,
Stephen Hughes.
Locomotiva Europei, "deraiat" de chinezi
n Germania, dei recesiunea a fost depit, rata omajului continu s fie mare, avansnd n
prima lun a acestui an la 7,5%. n plus, Germania a fost detronat din poziia de cel mai
mare exportator mondial de China, iar germanii s-au trezit cu salarii mai mici anul trecut.
Un muncitor a ctigat anul trecut, n medie, 27.648 de euro, n scdere cu 0,4% comparativ
cu suma de 27.751 euro, ct a fost salariul mediu calculat pentru 2008. Astfel, anul trecut
salariile germanilor au nregistrat prima scdere de dup 1949, anul n care a a fost fondat
Republica Federal.
Srcia, combtut cu studii
n anul european de lupt mpotriva srciei, forurile de la Bruxelles au alocat cteva
milioane de euro, pentru a susine programele specifice. Mai precis, se vor face studii
referitoare la populaia afectat de srcie, vor fi organizate conferine, concursuri, concerte
i simpozioane. n Romnia de exemplu, vor fi cheltuite cteva sute de mii de euro.
Patronatele i sindicatele consider c sunt bani aruncai pe fereastr, deoarece nu vor reduce
srcia.
intele UE pentru urmtorul deceniu:

majorarea numrului salariailor de la 69% la 75% din fora de lucru n urmtorii zece
ani
creterea investiiilor din cercetare i dezvoltare de la 1,9% la 3% din PIB-ul UE
 diminuarea cu 20 de milioane a numrului persoanelor aflate n pragul srciei
scderea consumului de energie cu 20%, ceea ce va genera economii de 60 de
miliarde de euro a importurilor de petrol i gaze naturale
proporia de energie din surse regenerabile n consumul total ar trebui majorat la
20%
Zilele acestea se vorbeste tot mai des despre Brexit, adica posibilitatea iesirii Marii
Britanii din UE. Unii considera ca Marea Britanie ar avea de castigat de pe urma iesirii din UE,
in timp ce altii cred ca ar avea de suferit. Adevarul este undeva la mijloc. In ce mod ne afecteaza,
nu este greu de ghicit. In primul rand nu vom mai putea circula liber spre UK si vom avea cel
mai probabil nevoie de viza. Pentru a nu iesi din UE, Marea Britanie are un set de solicitari
pentru cei de la Bruxelles. Unul dintre acestea ar fi tocmai limitarea fluxului de imigranti est-
europeni si a ajutoarelor sociale pentru acestia. Premierul Cameron propune printre altele, ca
alocatiile copiilor migrantilor sa fie platite la nivelul din tara de provenienta, nu la cel din tara in
care traiesc. O prevedere discriminatorie si nedreapta dupa parerea mea. Cum il poate ajuta
alocatia de aproximativ 15 lire/luna din Romania pe copilul roman care traieste in UK in timp ce
pentru copilul britanic alocatia depaseste 80 lire/luna? Asta in conditiile in care in toamna anului
trecut, un studiu al Universitatii din Londra a demonstrat ca in ultimul deceniu taxele colectate
de la imigranti au fost mai numeroase decat beneficiile sociale acordate acestora. Totalul
incasarilor la buget s-a ridicat la 20 de miliarde de lire sterline. Oare ce are de spus premierul
Cameron in legatura cu asta? Stie englezul de rand ca romanii si alti imigranti sunt un castig
pentru economia britanica?
Daca s-ar organiza un referendum acum se pare ca partizanii Brexit ar fi in avantaj,
conform ultimelor sondaje. Se pare deci ca o buna parte a englezilor vor sa iasa din UE. Ma
intreb insa cum ar arata aceasta tara fara instalatorul polonez sau mecanicul roman? Cine ar mai
fi pe santierele de constructii? Cine ar mai avea grija de batranii si bolnavii lor. Mai exista si o a
doua varianta care spune ca Brexit-ul e doar o amenintare, englezii incercand sa obtina cat mai
multe avantaje in cadrul aliantei UE printre care protectia propriei monezi, limitarea imigrantilor
si a ajutoarelor sociale. Partenerii europeni sunt insa frustrati de aceste solicitari, nedorind in
acelasi timp iesirea UK din spatiul comunitar. Cine va castiga in cele din urma? Cine va ceda?
Cert este ca o posibila iesire a Marii Britanii din UE nu este benefica pentru nimeni. Solicitarile
britanicilor sunt insa clare si destul de dure. Mai ales pentru noi. Oricum ar fi, se pare ca UK
devine un loc tot mai neprietenos pentru romanii simpli care vor sa muncesca cinstit in aceasta
tara.