CURS

METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR

Metodele si tehnicile de management sunt folosite pentru rezolvarea cat mai eficienta a
problemelor specifice activitatii managerilor.

1.1 METODA DIAGNOSTICARII

Metoda diagnosticarii in management indeplineste acelasi rol pe care il are in medicina. Este
important ca managerii sa poata diagnostica corect domeniul condus pentru a avea un fundament
adecvat in stabilirea deciziilor.
Diagnosticarea este metoda folosita in management al carei continut principal consta in
identificarea punctelor forte si slabe ale domeniului analizat cu evidentierea cauzelor care le genereaza,
finalizata in recomandari cu caracter corectiv sau de dezvoltare.
Pentru utilizarea corecta a metodei diagnosticarii, este obligatorie parcurgerea urmatoarelor
etape:

- stabilirea domeniului de investigat;

- documentarea preliminara;
- stabilirea principalelor puncte slabe si a cauzelor care le genereaza;
- stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza;
- formularea recomandarilor.

a). Stabilirea domeniului de investigat

Delimitarea corecta a domeniului este foarte importanta, avand influente directe asupra calitatii
diagnosticului. In aceasta etapa se stabileste componenta echipei de diagnosticare.

b). Documentarea preliminara

In cadrul aceste etape se culege ansamblul de informatii privitoare la
domeniul investigat pentru a se putea realiza analiza problematicii implicate.
c). Stabilirea principalelor puncte forte si a cauzelor care le genereaza
Aceasta etapa se desfasoara similar cu cea anterioara.

1.2 SEDINTA

Sedinta este cea mai frecvent utilizata metoda de management, constituind modalitatea
principala de transmitere a informatiilor si de culegere a feed-back-ului concomitent la un numar mare
de componenti ai unitatii.
Sedinta consta in reunirea mai multor persoane pentru un scurt interval de timp sub
coordonarea unui manager, in vederea solutionarii in comun a unor sarcini cu caracter informational
sau decizional.
In functie de continut, sedintele se clasifica in urmatoarele categorii:

- de informare;
- decizionale;
- de armonizare;
- de explorare;
1
 - eterogene.

Sedintele de informare - au ca obiectiv furnizarea de informatii

managerului si/sau colaboratorilor, referitoare la anumite domenii. Pot fi organizare ad-hoc sau
periodic- saptamanal, lunar, in functie de necesitati.
Sedintele decizionale au ca obiectiv adoptarea unor decizii. Continutul lor consta in
prezentarea, formularea si evaluarea variantelor decizionale, vizand realizarea unor obiective.
Sedintele de armonizare - sunt sedinte operative, avand drept scop
punerea de acord a actiunilor managerilor si componentilor unor compartimente situate pe acelasi nivel
ierarhic sau pe niveluri apropiate in cadrul structurii organizatorice a unei unitati. Sunt convocate cu
frecventa aleatorie in functie de necesitatile realizarii unor obiective, planuri, programe.
Sedintele de explorare - sunt destinate amplificarii creativitatii, fiind axate pe investigarea
zonelor necunoscute ale viitorului unitatii respective.
Sedintele eterogene - intrunesc elemente a doua sau mai multe din
celelalte tipuri (exemplu: sedinte de informare si decizionale).
Folosirea metodei sedintei implica obligatoriu parcurgerea a patru etape, si anume: pregatirea,
deschiderea, desfasurarea, finalizarea.
Pregatirea sedintei impune respectarea anumitor regului, dintre cele mai importante fiind:

- stabilirea unei ordini de zi judicioase, sarcina ce revine in principal managerului ce

organizeaza sedinta;
- formularea problemelor inscrise pe ordinea de zi cu maxim de claritate, ca fiecare
persoana participanta sa cunoasca cu exactitate obiectivul si domeniul ce urmeaza a
fi abordat;
- desemnarea persoanelor care urmeaza sa intocmeasca materialele pe baza carora se
vor desfasura lucrarile sedintei;
- elaborarea de materiale cat mai scurte, rezumandu-se strict la informatii necunoscute
de participanti, formuland alternative decizionale, ipoteze de lucru, propuneri etc.,
acestea fiind trimise participantilor cu cel putin doua zile inainte;
- in cazul sedintelor cu caracter periodic (saptamanale, lunare) este importanta
derularea lor in aceleasi zile si ore;
- desemanrea persoanei care se ocupa de inregistrarea discutiei din cadrul sedintei si
anuntarea din timp a locului si datei de desfasurare a sedintei.

Reguli pentru desfasurarea unei sedinte

Sedinta se desfasoara prin derularea a patru etape: pregatire, deschidere, desfasurare si
finalizare, iar pe parcursul fiecarei etape trebuie sa fie respectate anumite reguli.
1.Deschiderea sedintei reguli:
- deschiderea sedintei va avea loc la ora stabilita, comunicata in prealabil participantilor;
- formularea clara a obiectivelor sedintei;
- prezentarea ideilor in sens pozitiv, folosind un limbaj atractiv;
- limitarea expunerii introductive la 1-2 minute.
2. Derularea sedintei
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita, concomitent cu atingerea
scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;

2
 - calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a preintampina sau elimina
in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.
3. Inchiderea sedintei
- limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris participantilor cel tarziu in
ziua urmatoare sedintei.

La baza utilizarii frecvente a sedintei au stat multiple avantaje pe care le

prezinta: - cresterea nivelului de informare al personalului;

- dezvoltarea coeziunii in cadrul compartimentului;

- favorizarea schimbului de experienta intre persoane etc.

Metoda sedintei prezinta si dezavantaje precum:

- consum mare de timp;

- reducerea operativitatii in solutionarea unor probleme;
- reducerea responsabilitatii unor manageri etc.

Metoda sedintei se recomanda in toate situatiile manageriale a caror

solutionare implica participarea mai multor persoane.

1.3 DELEGAREA

Delegarea este una din metodele des utilizate in activitatea de management.

Delegarea consta in atribuirea temporara de catre un manager a uneia din sarcinile sale de
serviciu unui subordonat, insotita de competenta si de responsabilitatea corespunzatoare.
Elementele principale ale procesului de delegare sunt: insarcinarea, atribuirea competentei
formale, incredintarea responsabilitatii.
Insarcinarea - consta in atribuirea de catre un manager unui subordonat a efectuarii unei
sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formala. Se vor preciza: intervalul de timp alocat
realizarii sarcinii, rezultatele scontate si criteriile de apreciere a lor.
Prin atribuirea competentei formale se asigura subordonatului libertatea decizionala si de
actiune necesara realizarii sarcinii respective.
Incredintarea responsabilitatii - in virtutea responsabilitatii acordate noul executant este
obligat sa realizeze sarcina delegata si in functie de rezultatele obtinute sa fie recompensat sau
sanctionat.
Pentru o utilizare eficienta a delegarii este necesar sa se respecte un set de reguli: - sa nu
se delege realizarea unor sarcini de importanta majora in special cele strategice sau cu implicatii umane
majore - ale caror consecinte sunt dificil sau imposibil de evaluat de catre subordonati;

- precizarea clara, in scris, a sarcinilor, competentelor si

responsabilitatilor delegate;

3
 - crearea unui climat de incredere in posibilitatile subordonatilor de a solutiona
problema, acceptand si posibilitatea comiterii unor greseli;
- definirea cat mai clara a rezultatelor asteptate prin precizarea inca de la inceput a
criteriilor de evaluare;

- verificarea nu a modului de realizare a sarcinilor delegate, ci a rezultatelor obtinute,

respectand competentele si responsabilitatile acordate subordonatului respectiv.
Managerul trebue sa informeze asupra delegarii efectuate si asupra ratiunii ce au generat-o,
colegii subordonatului in cauza. In final, managerul evalueaza rezultatele delegarii dand indrumari si
efectuand corecturi la nevoie, mentinand un climat de incredere si exigenta.