Elita politica si liderismul politic

1.Teoriile clasice si contemporane despre esenta si rolul elitei in societate

Fondatorii teoriei elitelor sunt:

a)G.Mosca
b)B.Pareto
c)R.Mihels

a)Mosca sublinia ca politica este un domeniu al luptei celor doua clase opuse:minoritatea care
domina(guverneaza) si majoritatea,clasa celor condusi.

Dupa Mosca existenta elite se datoreaza:

-faptului ca este organizata;
-integrarea grupului si unanimitatea gindirii se bazeaza pe superiotitatea ei intelectuala si culturala;
-dispune de o educatie specifica;

Calitatile integrarii in elita:

-La inceput:vitejia militara,bogatia,puritatea.
-Cu timpul se intensifica importanta capacitatilor intelectuale a instruirii si a posibilitatilor de a guverna.

Formuleaza dupa propria apreciere,un nou concept de formula politica-ideologia legitimitatii

Mosca afirma-intodeauna a existat si trebuie sa existe clasa conducatoareastfel cerceteaza diferite modele de
organizare si formare a clasei conducatoare:

Sub aspect organizatoric evidentiaaza 3 modele:

-feudal,birocratic si statul cetate
-helenic
-italic si al comunei medievale.

Mijloacele de recrutare a clasei conducatorilor(admite si conserva sau refuza un anumit nr. De indivizi) adica
cu alte cuvinte se isi intareste pozitiile se innoieste.
1)Mostenire-in fiecare societate elita tinde sa-si monopolizeze pozitiile si sa le transmita urmasilor sai
2)Alegeri
3)Cooptare-mod de alegere a unei persoane intr-un coolectiv cu consimtamintul mebrilor ei.

In dependenta de faptul care tendinta predomina, are loc sau inchiderea elitei si cristalizarea clasei politice, sau
innoirea ei:
1)Aristocratica
2)Democratica

Mentioneaza ca pentru societate sunt periculoase in egala masura:

1)transformarea elitei in clasa inchisa;
2)cind ea se reproduce;
3)innoirea ei;

b)B.Pareto-societatea este o piramida in virful careia este plasata elita.Societatea umana nu este uniforma,
indivizii se deosebesc fizic,moral si intelectual.

Calitatile integrarii in elita:

-calitatile deosebite printre care se enumera capacitatile organizatorice;

Elita-multimea unui grup de indivizi care se deosebesc prin calificatve inalte in domeniul sau de activitate.

A propus sistemul balurilor,dupa care aprecia capacitatile oamenilor.

B.Paretu expune doua definitii a elitei:
1)Elita ca fenomen social-in care sunt incluse persoanele care au reusit in sfera de activitate sa ajunga la un
anumit esalon in ierarhia profesionala;
2)Elita politica:
a)elita guvernanta-fac parte persoanele ce detin functii de conducere;participa direct si efectiv la guvernarea
statului;reprezentantii sunt-liderii carismatici;
b)elita guvernata-reprezinta o elita potentiala(dupa capacitatile si calitatile personale), dar este lipsita de
posibilitatea de a adopta decizii.

Calitatile conducatorilor:
a)capacitatea de a convinge,manipulind cu emotiile oamenilor;
b)capacitatea de a utiliza constringerea,vilolenta acolo unde este necesar;

Evidentiaza 2 tipuri de elita:

1)Leii-sunt caracterizati ca deschisi,hotariti in guvernarea si realizarea functiilor puterii si care se folosesc de
mijloacele de constringere,de metodele autoritare de consducere.Sunt conservatori radicali.(perioadele stabile).
Societatea unde guverneaza leii este predestinata stagnarii.
)Vulpile-conduc prin manipulare,minciuna,viclesug,discursuri,demagogie,mai des recurg la cumparare, la
imparitirea decoratiilor,decit la mijloacele de constringere.Sunt energici-pragmatici.(periade instabile-tranzitie).
Societatea unde guverneaza vulpile este caracteristica transformarilor radicale,dinamice.

Conceptia circulatiei elitelor:

Cei mai talentati membrii a maselor se ridica catre virful piramidei,completind rindurile elitei guvernante,
membrii careia in acelasi timp degradind se coboara in mase.

c)R.Mihels
Distinge:
1)Elita de partid
2)Elita maselor
El considera ca masele nu sunt capabile sa se conduca,sa se organizeze, de aceea ele au acceptat situatia
inaintarii conducatorilor.In viziunea lui chiar si cei mai democratici conducatori cu timpul se transforma in
autoritari si se indeparteaza de mase.

Mimhels conchide:din motivul ca masele sunt incopetente ele trebuie conduse,organizate de elita guvernanta.

Necesitatea cunostintelor speciale conduc la formarea oligarhiei de partid, asztfel savantul neaga posibilitatea
guvernarii democratice.

Masele sunt cointeresate in elite,la fel ca si elita in mase, deoarece masele pot asigura sustinerea liderilor.

2.Elita politica contemporana:Izvoarele puterii si sistemele de selectare

Izvoarele puterii:
-largirea posibilitatilor maselor de a se socializa;
-de a-si forma sonstiinta politica;
-ameliorarea evidenta a conditiilor de trai in mai multe localitati
-introducerea dreptului electoral universal(care deschide posibilitati largi de patrundere a maselor in elita,in
institutiileputerii de stat).

Sistemele de selectarea elitei:

1)Sistemul antreprenorial-permite selectarea membrilor elitei in dependenta de calitatile personale(capacitatea
de a place oamenilor;)Este acomodat la cerintele timpului,a momentului;caracteristic statelor cu democratie
stabila.O trasatura negativa este posibilitatea de a patrunde in politica a tuturor pesoanelor intimplatoare- nivelul
scazut al prognozorii actiunilor lor.Pot aparea conflicte launtrice.
2)Sistemul ghilzelor-presupune urcarea treptata a candidatului pe treptele puterii,legata cu mai multe
formalitati.Cerintele inaintate catre candidati-studii,stagiu de partid,expierenta lucrului cu oamenii.Permite o
prognozare buna a politicii,exclude conflictele din cadrul elitelor.
Trasaturile sistemului antreprenorial:
-caracterul deschis,exprimat prin posibilitatile reprezentantilor diferitor paturi sociale de a pretinde la un loc in
elita,in structurile guvernarii;
-un numar redus de cerinte formale fata de pretendentii la anumite functii
-concurenta inalta intre pretendentii pentru functiile superioare,in care fiecare pretendent se bazeaza pe
originalitatea gindirii si activitatii sale,pe competenta sa;
-comisiile de selectare,in unele cazuri acest rol il detine electoratul,toti alegatorii;
-caracterul prioritar al calitatilor personale;

Trasaturile sistemului Ghilzelor:

-caracterul inchis,selectarea pretendentilor pentru functiile superioare din rindurile elementelor de jos a elitei;
-cercul limitat al celor ce selecteaza candidatii,de obicei aceste functii le indeplinesc organele de virf ale
conducerii sau conducatorul statului personal;
-reproducerea tipului existent de lider,de la candidati se cere loialitate manifestata fata de conducator. Absenta
concurentei conduce elita spre declin, spre transformarea ei intr-o casta inchisa.

3.Circulatia elitelor:trasaturi caracteristice:

-La inceput:vitejia militara,bogatia,puritatea.

-Cu timpul se intensifica importanta capacitatilor intelectuale a instruirii si a posibilitatilor de a guverna.
-calitatile deosebite printre care se enumera capacitatile organizatorice;
-Cei mai talentati membrii a maselor se ridica catre virful piramidei,completind rindurile elitei guvernante,
membrii careia in acelasi timp degradind se coboara in mase.
-caracter inchis
-caracter deschis

4/5.Structura si functiile elite politice(clasificarea elitei politice:criterii si tipuri):

In teoria elitelor se mentioneaza ca elita politica dispune de o structura complexa,de aceea poate fi clasificata in
baza diferitor criterii:

1.Criteriul volumului de putere: 2. In dependenta de calitatile personale:

-e.p. superioara -e.p. oligarhica
-e.p. de mijloc -e.p. aristocratica
-e.p. administrativa -e.p carismatica

3.In functie de atitudinea fata de putere 4.Dupa nivelul componentei :

-e.p. guvernanta -e.p. nationala
-e.p. neguvernanta -e.p. regionala
-e.p. de influenta -e.p. locala
-contraelita -e.p. internationala(functionarii din U.E.)

5.Dupa rezultatele activitatii politice: 6.In functie de exprimare a intereselor maselor:

-e.p. propriu-zisa -e.p. profesionala
-e.p. pseudo-elita -e.p. religioasa
-antielita -e.p. etnica
-e.p. demografica
Functiile elitei politice:
-f.strategica
-f.comunicativa
-f.de prognosticare
-f.de integrare
-f.organizatorica
6.Notiunea de liderism politic:
Liderismul este definit in baza a 3 teorii:
1)Teoria calitatilor-
2)Teoria psihanalizei
3)Teoria constituentelor