Sunteți pe pagina 1din 2

Ce trebuie sa stii despre fosfor.

Fosforul in alimentatie

Fosforul reprezinta un element mineral important, care este asimilat prin alimentatie sub forma
de fosfat. Impreuna cu calciul, acesta asigura rezistenta oaselor si a dintilor, jucand un rol
important si in producerea de energie, in formarea peretilor celulari si ca substanta- tampon in
sange. Fosforului ii revin numeroase sarcini in corpul uman, importanta lui fiind recunoscuta
inca de la inceputul secolului XX. Fosforul participa, in principal, la mineralizarea substantei
osoase. In plus, in calitate de parte integranta a suportului de energie adenozintrifosfat, acesta
detine o functie cheie in stocarea si generarea energiei.

Fosfor: Prezenta si functiile in corp

Fosforul este necesar pentru formarea peretilor celulari si reprezinta o parte integranta a acizilor
nucleici din ADN (acidul dezoxiribonucleic), participand in structura acestuia. O alta sarcina care
ii revine este cea de substanta-tampon in echilibrul acido-bazic sanguin, ajutand la stabilizarea
valorii pH in sange. Continutul de fosfor din corp este de aproximativ 600700 g; un procent de
aproximativ 90 % din aceasta valoare se regaseste in oase. Este eliminat in principal prin urina si
mai putin prin scaun. In cazul deficitului de fosfor, glandele paratiroide secreta un hormon
(parathormonul) care elibereaza calciul din oase, concomitent fiind eliberat si fosforul.

Asimilarea fosforului prin alimentatie

Doza zilnica de fosfor recomandata este de 700 mg. Aceasta doza zilnica de fosfor se regaseste
spre exemplu in urmatoarele alimente:

55 g germeni de grau

120 g boabe de soia

120 g branza Gouda (30 % grasime)


160 g sardine in ulei

170 g linte

180 g fasole boabe (alba)

350 g paine integrala

390 g carne de porc

760 g iaurt (3,5 % grasime)

1400 g gulii

Fosforul se regaseste in aproape toate alimentele. Surse deosebit de bogate in fosfor sunt cele cu
continut proteic, alunele, leguminoasele, fructele si legumele.

Deficitul de fosfor

Fosforul se regaseste practic in toate alimentele, deci in cazul unei diete echilibrate in randul
adultilor, chiar nu ar trebuie sa apara un astfel de deficit ci poate mai degraba in cazul
alimentatiei artificiale. O cauza a deficitului de fosfor ar putea fi o disfunctie a rinichilor,
hiperparatiroidismul sau deficitul de vitamina D. Atunci cand nivelul de fosfati din sange scade
sub un anumit prag, avem de-a face cu osteomalacia (sau rahitism in randul copiilor).

Excesul de fosfor

In mod normal, corpul elimina prin urina fosforul in exces. Hiperfosfatemia este posibila numai
in cazul unei disfunctii renale si a hipoparatiroidismului. Principalul efect al hiperfosfatemiei
este depunerea de fosfat de calciu in tesuturile moi. Hiperfosfatemia pe termen lung poate cauza
aparitia unor complicatii cum ar fi bolile cardiovasculare. Apoi nu exista dovezi concrete, dar se
vehiculeaza legatura dintre consumul de fosfor in exces si hiperactivitatea in randul copiilor
(ADHD = hiperactivitate cu deficit de atentie).

Fosfati in alimente

Acizii de fosfor si fosfatii sunt utilizati frecvent in industria alimentara sub forma de aditivi
alimentari. Astfel, sunt folositi printre altele ca antioxidanti, agenti de crestere, regulatori de
aciditate si conservanti. Inclusiv in bauturile de tip Cola, limonade, racoritoare colorate, dulciuri,
jeleuri se regaseste un continut mare de fosfati. In combinatie cu benzoatul de sodiu, acestea
conduc la cresterea hiperactivitatii in randul copiilor.