Informatiile biografice

Consideratii generale
- Comportamentul din trecut este cel mai bun predictor pentru comportamentul viitor
- La inceput informatiile biografice au fost colectate cu itemi relativ obiectivi care
faceau referire la trecutul candidatilor (ex. nivel educational, gen, etnicitate, adresa,
locuri de munca anterioare, numar de rude)
- In urma evolutiei lor, itemii vizeaza pasiuni, interese, preferinte recreationale,
preferinte educationale si de munca, experiente si autoevaluari
- Istoria utilizarii informatiilor biografice a trecut prin patru stadii:
1) informatia trecuta de candidat intr-o casuta goala poate prezice comportamente de
la locul de munca
2) echivalarea sistematica a informatiilor trecute de candidat intr-o casuta goala cu un
criteriu extern
3) identificarea post hoc a clusterelor de persoane cu profile biografice similare pentru
interpretarea si dezvoltarea intelegerii acestor profile
4) considerarea a priori a teoriei constructelor, generarea si evaluarea itemilor
biografici corespunzatori acelor constructe investigate

Generarea itemilor
Informatiile biografice orientate spre locul de munca

Itemii sunt formulati in functie de comportamentele din trecut care pot sa fie antecedente
directe sau manifestari asociate cu criteriul de interes de exemplu cerinte ale locului de
munca (job oriented biodata cu referire strict la postul vizat)

Sunt restrictivi, nu ofera posibilitatea respondentului sa dea un raspuns cotat pozitiv in cazul
in care nu a ocupat respectivul post vizat.

Informatile biografice orientate spre ocupantul postului

Itemii sunt formulati in functie de constructele care stau in spatele criteriului de interes
(construct-oriented biodata cu referire la atributele necesare ocupantului unui anumit post)

Sunt considerati mai potriviti decat informatiile orientate spre locul de munca, deoarece este
posibil ca o persoana sa nu fi avut ocazia sa lucreze pe o anumita pozitie, insa sa aiba KSAOs
dezvoltate in alte domenii variate care ar fi echivalente cerintelor postului vizat.

Pasi in generarea acestor tipuri de itemi:

1) Stabilirea constructelor relevante pentru atingerea performantei (ex. prin analiza

muncii, instrumente de evaluare a performantei)
2) Identificarea acelor situatii care pun in evidenta constructele relevante pentru
performanta (ex. situatii rutiniere, incidente critice)
3) Redactarea itemilor care contin diverse exprimari ale constructelor relevante in
performanta (situatii), prin determinarea felului in care indivizii le interpreteaza si se
comporta, ce castiga din situatiile respective.
 Recomandari:

- alegerea acelor situatii care nu sunt prea puternice astfel incat sa depaseasca
surprinderea diferentelor interindividuale (reactia in cazul mortii unui prieten); mai
potrivit ar fi alegerea unei situatii cu un grad mai diversificat de reactie (cum a
reactionat la esecul prietenului de a obtine o promovare la locul de munca)
- neincluderea unor comportamente irelevante si capturarea unor experiente la care
diferite grupuri demografice ar fi avut acces (ex. varsta, rasa, gen)

Potentiale baze de pornire pentru generarea itemilor biografici:

a) Apelul la propriile cunostinte psihologice ale investigatorului (nu se recomanda, poate

duce la contaminarea masuratorilor)
b) Mai multi indivizi pregatiti din punct de vedere psihometric
c) Teorii ale dezvoltarii adultilor, diferente individuale (ex. personalitate, alegeri
vocationale), dimensiuni ale performantei
d) Instrumente folosite anterior de altii prin adaptarea lor
e) Selectarea itemilor relevanti din banci de itemi biografici

Tipuri de itemi
Domenii de continut

De obicei: domeniul personal, istoricul personal, educatie, experienta in munca, abilitati,

statut socio-economic, domeniul social, interese, caracteristici personale si atitudini;

Formatul itemilor

De obicei: alegeri multiple, scale Likert

Alte posibilitati:

- raspunsuri dihotomice da/nu (pot sa fie limitative pentru validitatea de criteriu)

- alegeri fortate - intre doua variante de raspuns (sunt mai putin predispuse la falsificare,
reduc validitatea)
- eseuri libere in care indivizii sunt incurajati sa descrie cum s-au comprtat intr-o
anumita situatie (pro: nu pune in pericol validitatea, pot sa fie mai bine receptate de
persoane, au un grad mare de libertate, nu sunt predispuse falsificabilitatii; contra:
necesita mult efort si timp pentru scorare, corelatie mare cu abilitatea verbala in
cazul unora poate sa reprezinte un dezavantaj)

Atribute implicite

Pentru construirea unor itemi adecvati si a interpretarii adecvate, trebuie sa fim constienti
de faptul ca raspunsurile la unii din acesti itemi pot sa aiba:
 a) obiectivitate redusa (reamintirea informatiilor, nu necesita interpretari ulterioare)
b) verificabilitate redusa (nu pot sa fie verificate din alte surse, e doar cuvantul
respondentului)
c) externalitate redusa (ganduri, reactii si atitudini interne)
d) transparenta mare (susceptibilitate la falsificabilitate cu cat stii la ce se refera un
item, cu atat e mai usor sa decizi care este raspunsul dezirabil)
e) incontrolabilitate (vizeaza ceea ce i s-a intamplat unui individ, nu ceea ce a decis sa
faca sau sa nu faca respectivul individ)
f) accesibilitate diferentiata (actiunile depind de statutul socio-economico-demografic,
unii au acces la a face x, altii nu au acces la a face x)

Metode de scorare a datelor biografice

Codificarea empirica

1) Alegerea unei masuri pentru un rezultat organizational (ex. cifra de afaceri,

performanta...)
2) Idendificarea unui status cu privire la acest rezultat in cadrul unui grup de indivizi si
definirea rezultatului grupului (ex. slab performeri, foarte buni performeri, cei care
renunta, cei care raman)
3) Colectarea raspunsurilor
4) Determinarea carui grup (slab performeri, foarte buni performeri) apartin raspunsurile
5) Identificarea diferentelor de opinie dintre grupuri si dezvoltarea unei chei de scorare
6) Validarea relatiei dintre setul de informatii biografice scorate si rezultatele investigate
(ex. performanta) pe mai multe grupuri

Scorarea rationala

1) Analiza de continut a dimensiunilor constructului (ex. performanta)

2) Redactarea si selectia itemilor ce sunt indicatori ai dimensiunilor constructului
investigat
3) Scorarea raspunsurilor in functie de judecata autorilor cu privire la ceea ce reprezinta
raspunsuri bune
4) Colectarea informatiilor biografice, calculul increderii si itercorelatiilor scalelor, si
realizarea analizelor factoriale care sa testeze structura itemilor si scalelor.

Analiza factorilor

1) Alegerea unui numar mare de itemi considerati a fi relevanti pentru un domeniu de

interes (ex.performanta)
2) Dezvoltarea unur scale de raspuns pe un continuum (ex.1-5)
3) Administrarea itemilor unui grup mare si analiza factoriala sau de cluster a
raspunsurilor
4) Examinarea continutului itemilor din fiecare scala pentru oferirea unui context
interpretativ
5) Calcularea coeficientului alpha pentru itemii din fiecare scala, intercorelatiile scalelor
pentru a vedea in ce masura acestea masoara constructe diferite si calcularea
corelatiilor cu masuratori externe pentru a verifica validitatea de criteriu
 Compararea metodelor de scorare

Validitatea scorarii rationale > Validitatea scorarii empirice cu .01

Validitatea scorarii rationale > Validitatea analizei factorilor cu .05

Validitatea scorarii empirice > Validitatea analizei factorilor cu .02

Validitatea datelor biografice

Validitatea de criteriu

Variaza in functie de criteriu si locul de munca, insa media este intre .30 si .40

Validitatea incrementala

Def. Cat din varianta criteriului poate sa fie atribuita informatiilor biografice

Studiile pe validitatea incrementala atesta utilitatea lor, insa puterea predictiva depinde in
functie de tipul de informatii biografice si de constructul prezis

Validitatea de construct si continut

Este de mentionat faptul ca scalele biografice masoara constructe individuale diverse si ca

respondentii pot sa aleaga o alternativa specifica avand la baza motive diferite fata de alti
respondenti ce aleg aceleasi alternative.

Generalizarea validitatii

Scalele realizate pentru o anumita organizatie au un grad de reaplicare limitat pentru alte
organizatii. Cu toate acestea, cercetarile indica faptul ca se pot realiza scale cu un grad mare
de generalizare daca se urmeaza anumite indicatii:

a) Sa fie aplicate pe esantioane mari, din organizatii multiple

b) Sa se faca o scorare a scalelor intre organizatii
c) Sa se stabileasca in ce masura criteriul prezis de scale este relevant pentru o anumita
organizatie

Desirabilitatea sociala

S-a examinat felul in care pot sa fie distorsionate informatiile in mai multe feluri:

a) Raspunsul la aceeasi itemi in doua momente diferite de timp

b) Corelarea cu masuratori externe si verificabile ale itemilor
c) Compararea respondentilor care au fost instruiti sa falsifice raspunsurile cu cei care
au fost instruiti sa raspunda onest
 S-a concluzionat faptul ca acest tip de instrumente sunt falsificabile insa specialisti ar
rebui sa fie constienti de asta si sa utilizeze anumite strategii pentru a diminua
distorsiunea:

a) Sa avertizeze in mod direct candidatii ca informatiile furnizate vor fi verificate

b) Sa ca managementul impresiei de verificabilitate prin aplicarea unor itemi ale
caror raspunsuri pot fi verificate preponderent la inceput, iar mai apoi acesti itemi
sa fie strategic amestecati cu itemi ale caror raspunsuri nu pot fi verificabile

Reactii cu privire la itemii biografici

Cercetarile din acesta zona s-au concentrat pe compararea reactiilor respondentilor cu

privire la mai multe proceduri de selectie (printre care si informatiile biografice), iar apoi
compararea pozitiei ocupate de informatiile biografice in cadrul ierarhiei realizate, in functie
de cat de favorabile sunt acestea percepute. Acestea se claseaza de obicei in mijlocul listei
respective.

Itemii sunt perceputi mai acceptabili sau mai putin intrusivi atunci cand:

- sunt verificabili
- sunt transparenti
- cer informatii care sunt publice si nu sunt chestionabile din punct de vedere legal
- sunt orientati spre ceea ce oamenii realizeaza (si nu ceea ce ai primit prin nastere)
- sunt orientati spre independenta respondentilor (si nu ceea ce depinde de context)

Directii vitoare de cercetare

- Investigarea strategiilor ce ar putea ajuta la adresarea unor intrebari predictibile, fara a
avea impact negativ asupra reactiilor aplicantilor
- Ce diferente interindividuale contribuie la reactii si cum ar putea sa difere acestea in
functie de mediul in care sunt administrati itemii (hartie-creion, online...)