Sunteți pe pagina 1din 16

LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR

1. Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se


deplasa si de a-si stabili resedinta n mod liber pe teritoriul statelor membre.

2. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, n conformitate


cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care
domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru.

(Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45)

Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European),


Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Strategia nationala de pregatire a
aderarii Romniei la Uniunea Europeana, adoptata la Snagov n iunie 1995, a trasat
etapele procedurale si actiunile ce urmau a fi ntreprinse n procesul de apropiere de structurile
comunitare. Constienta fiind de existenta deficientelor si a ntrzierilor semnalate n Avizul
Comisiei Europene (CE) din iulie 1997, Romnia a ncercat sa accelereze ritmul reformelor
economice si institutionale. Statutul de candidat la aderare dobndit n urma Consiliului European
de la Luxemburg si oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri si aderare la Uniunea
Europeana (UE) marcheaza un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si implica asumarea de
responsabilitati sporite n ndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, n alinierea la normele si
practicile comunitare.
Parteneriatul de Aderare semnat de Romnia constituie actualmente elementul-cheie al
strategiei consolidate de pre-aderare, enuntnd principiile, obiectivele si prioritatile de actionare
si mobiliznd ntr-un cadru unic toate formele de asistenta comunitara. Aflata n faza de
pregatire intensificata pentru aderare, Romnia participa activ la procesul de examen analitic al
acquis-ului communautaire, al carui obiectiv l constituie armonizarea legislatiei interne cu normele
comunitare.
n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale Romniei la Uniunea
Europeana. Capitolul referitor la libera circulatie a persoanelor a nceput sa fie negociat abia n

11
Dreptul securitii sociale

2002, la Bruxelles, n cadrul primei Conferinte de Aderare.


n dreptul comunitar, primele prevederi referitoare la libera circulatie a persoanelor apar n cadrul
Tratatului de la Roma (1957), care stabileste
"eliminarea, ntre statele membre, a obstacolelor n calea liberei circulatii a persoanelor,
serviciilor si capitalului" si statueaza faptul ca "n scopul aplicarii prezentului Tratat, si fara a
aduce prejudicii vreunei prevederi speciale incluse n acesta, este interzisa orice discriminare pe
motiv de nationalitate".
Desi Tratatul de la Roma afirma datoria Comunitatii de a asigura libera circulatie a persoanelor,
pna la sfrsitul anilor '80 eforturile depuse n acest sens au reusit sa reglementeze partial aspectele
legate de libera circulatie a anumitor categorii de persoane: lucratorii si familiile acestora,
furnizorii de servicii si agentii economici. Curtea Europeana de Justitie a jucat un rol extrem de
important n consolidarea acestui proces, att prin semnalarea si eliminarea neclaritatilor, ct si prin
semnalarea golurilor legislative.
Libera circulatie a persoanelor n cadrul Comunitatii Europene a fost definita de Actul Unic
European (1987) drept una dintre cele patru libertati fundamentale ale Pietei Interne . Acest
nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a dreptului de libera circulatie asupra unor
noi categorii de persoane (studenti, persoane ce nu depun activitati economice, dar au resurse
suficiente de trai).
Termenul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la
Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta n interiorul
Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n
domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii
frontierelor externe si politica referitoare la imigratie (Titlul VI - cooperarea n domeniul justitiei si
afacerilor interne, cunoscut si sub numele de al Treilea Pilon al UE).
Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de
la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor) si a
prevazut o perioada de 5 ani pna la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare si n
aceste domenii.
Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate,
securitate si justitie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne,
indiferent de nationalitate. n acelasi timp, se desfasoara un amplu proces de implementare a unor
standarde comune n ceea ce priveste controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile de
vize, azil si imigratie. Marea Britanie si Irlanda nu au acceptat sa ia parte la masurile din cadrul
Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul masurilor referitoare
la politica de vize.

12

Libera circulatie a persoanelor constituie una dintre cele patru libertati din cadrul pietei interne si a
politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alaturi de libera circulatie a produselor, libera
circulatie a serviciilor si libera circulatie a capitalurilor.
Cetatenii europeni beneficiaza de dreptul fundamental de a se deplasa si de a se stabili unde doresc.
Dar, pentru a fi cu adevarat n avantajul tuturor, libertatea de circulatie a persoanelor trebuie
nsotita de un nivel corespunzator de securitate si justitie. La Amsterdam, aceasta dubla cerinta
a fost nscrisa n Tratat sub forma nfiintarii progresive a unei zone de libertate, securitate si justitie.
Abolirea controalelor la frontiera nu a fost nsa pe deplin nfaptuita n cadrul Uniunii. Obiectivul a
fost realizat doar de cteva state membre n baza Conventiei de Implementare a Acordului
Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995).
Protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezinta unul dintre principiile de
baza ale dreptului comunitar, dar nici Tratatul de la Roma, si nici Tratatul asupra Uniunii Europene,
cunoscut si sub denumirea de Tratatul de la Maastricht, nu contin o lista a drepturilor fundamentale.
Obiectivul demersurilor privind respectarea drepturilor omului n Uniune este acela de a asigura
protejarea acestor drepturi n proiectarea, aplicarea si interpretarea legislatiei comunitare.
n contextul necesitatii de compatibilitate cu drepturile fundamentale recunoscute si
protejate de constitutiile statelor membre, Curtea Europeana de Justitie a recunoscut o serie de
drepturi cunoscute ca fiind fundamentale (ex. aspecte ale liberei circulatii: tratamentul egal,
nediscriminarea, libertatea de asociere, libertatea de profesare, libertatea comerciala, libertatea
industriala, libertatea concurentiala). Toate acestea au facut obiectul unor procese desfasurate n
fata Curtii de Justitie, dar aceasta nu a dat o definitie abstracta a scopului protejarii drepturilor
fundamentale ale individului. Astfel, au aparut probleme n distingerea unui drept economic
fundamental de altul si n distingerea acestora de libertatile fundamentale mentionate explicit n
Tratatul de la Roma libera circulatie a persoanelor, libera circulatie a bunurilor, libertatea de a
furniza servicii si libertatea de stabilire.
n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European
si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un
cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente
internationale, europene si nationale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nu
face nici o deosebire ntre cetateni, ntrunind - pentru prima data - n cadrul unui document unic
drepturile tuturor persoanelor care se gasesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene.
Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricarui cetatean sau cetatene ai
Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza
servicii n orice stat membru. Tot acest articol, n alineatul 3 dispune ca rezidentii tarilor parti,
care sunt autorizati sa munceasca pe teritoriul statelor membre, au dreptul la conditii de munca

13
Dreptul securitii sociale

echivalente cu acelea de care beneficiaza cetatenii sau cetatenele Uniunii Europene .


Carta cuprinde si importante elemente de supra-nationalitate, n special n legatura cu
cetatenia europeana si consecintele sale. Astfel, n spiritul prevederilor Tratatului Uniunii europene,
modificat la Amsterdam, se recunoaste dreptul de vot oricarui cetatean al Uniunii si dreptul de a fi
ales n cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, n oricare stat
membru al Uniunii n aceleasi conditii ca si rezidentii acelui stat . n acelasi timp, toti cetatenii
Uniunii Europene au dreptul sa circule liber n spatiul european, sa aiba acces la documente si
sa se adreseze Mediatorului European pentru exercitarea dreptului de petitionare.

4.Acquis-ul comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor

4.1. Temeiul legal

Libera circulatie a persoanelor este unul dintre obiectivele fundamentale prevazute n


dispozitiile Tratatului de la Roma ce trebuie ndeplinit n vederea realizarii pietei comune. Esenta
acestei libertati consta n eliminarea discriminarilor ntre cetatenii statului membru pe
teritoriul caruia se afla acestia sau si desfasoara activitatea si cetatenii celorlalte state membre ce
stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminari se pot referi la conditiile de
intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneratie. Prin asigurarea unui asemenea regim
nediscriminatoriu se realizeaza libera circulatie a persoanelor n spatiul comunitar.
Libera circulatie a persoanelor si eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a
unui concept mult mai larg, cel de piata interna - ce nu poate fi realizata n conditiile existentei
unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor. Sensul conceptului de libera
circulatie a persoanelor a evoluat foarte mult de la momentul aparitiei sale. Primele
prevederi legate de acest domeniu considerau individul doar ca agent economic - ca angajat sau
furnizor de servicii. Conceptul initial s-a extins treptat pentru a cuprinde si aspectele legate de
notiunea de cetatean al Uniunii, indiferent de orice dimensiune economica sau de diferente
legate de nationalitate. Acest lucru se intentioneaza a se aplica si cetatenilor tertelor tari, pentru
ca ulterior eliminarii controalelor la frontierele interne sa nu mai fie nevoie sa se verifice
nationalitatea.
Baza legala a liberei circulatii a persoanelor este constituita de:
Articolul 14 (7A) din Tratatul de la Roma, ce stabileste piata interna, acesta incluznd libera
circulatie a persoanelor;
Articolul 18 (8A) din Tratatul de la Roma, ce statueaza dreptul cetatenilor Uniunii de a
circula si de a rezida liber pe teritoriul statelor membre;

14

Articolul 61 (73I) din Tratatul de la Roma si urmatoarele, cuprinse sub Titlul IV (IIIA)
Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor;
Articolul 45 din Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale.

4.2. Politica n domeniul vizelor (Acordul Schengen)

Cea mai importanta etapa n evolutia spre o piata interna reala, n care sa nu mai existe
obstacole n calea liberei circulatii a persoanelor, este reprezentata de ncheierea celor doua
acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) si Conventia de
Implementare Schengen (semnata la 19 iunie 1990 si intrata n vigoare la 26 martie 1995). n
prezent Conventia este semnata de 13 state membre; Irlanda si Marea Britanie nu sunt membre ale
Conventiei, dar au avut posibilitatea sa opteze pentru aplicarea anumitor parti ale corpului de
legislatie Schengen. Din momentul aplicarii Conventiei pentru Italia si Austria (1 aprilie 1998), au
fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare, cu exceptia
Greciei. n plus, Islanda si Norvegia (membre ale Uniunii Pasapoartelor Nordice) au statut de
membrii asociati. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002 reglementeaza cererea Irlandei
de a participa la cteva dispozitii ale acquis -ului Schengen, un pas premergator spre adoptarea
deplina a aquisului Schengen de catre acest stat.
Implementarea Conventiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele
interne pentru toate persoanele, incluznd binenteles masuri de ntarire a controalelor la frontierele
externe. Aceste masuri implica o politica de vize comuna, posibilitatea procesarii cererilor de
azil, cooperare judiciara si politieneasca, precum si un schimb eficient de informatii. La frontierele
externe ale spatiului Schengen, cetatenii UE trebuie doar sa prezinte un document de identificare
valid, iar cetatenii tertelor tari cuprinse n lista comuna a tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza
de intrare trebuie doar sa posede o viza unica valabila n ntregul spatiu Schengen. Totusi, fiecare
stat membru are libertatea de a cere viza n cazul cetatenilor altor terte tari.
Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Conventia de
Implementare a Acordului Schengen si de o serie de alte acte normative referitoare la:
implementarea acquis-ului Schengen n tarile UE, stabilirea unui model tip de viza - Regulamentul
Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model
uniform de formular de cerere de viza, eliberata de statele membre titularilor unui document de
calatorie nerecunoscut de statul membru care stabileste formularul - Regulamentul Consiliului
333/2002 CE.
n privinta tarilor ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul comunitar,
Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaza lista tarilor terte ai caror resortisanti sunt supusi

15
Dreptul securitii sociale

obligatiei de viza pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul
stabileste si lista tarilor ai caror cetateni sunt exceptati de la aceasta obligatie. n prezent lista
negativa a UE, cu privire la tarile ai caror cetateni au nevoie de viza pentru a intra n spatiul
comunitar, cuprinde un numar de 134 de tari (Anexa I la Regulamentul 539/2001).
Consiliului 2001/40 CE reglementeaza cadrul legal privind recunoasterea reciproca a deciziilor de
ndepartare a rezidentilor statelor terte. Astfel, daca un stat membru UE ia decizia de ndepartare a
unui cetatean de pe teritoriul sau, decizia este valabila pe ntreg spatiul tarilor membre UE.
Reglementarea liberei circulatii a cetatenilor n spatiul comunitar, cetateni posesori ai unei
vize de lunga durata, este facuta de Regulamentul
Consiliului 1091/2001, care se refera la libera circulatie a persoanelor ce poseda o viza cu durata
mai mare de 30 de zile.
n perspectiva crearii unui spatiu comunitar n care controalele la frontiere vor
dispare, iar libera circulatie a cetatenilor va fi deplina este nevoie de crearea unei securitati a
frontierelor externe si de o solidaritate a statelor UE n acest sens.
Fortele de politie coopereaza n depistarea si prevenirea criminalitatii si au drept de urmarire a
criminalilor fugari si a traficantilor de droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen.
Pentru functionarea ct mai eficienta a Conventiei, a fost introdusa o masura tehnica
compensatorie esentiala - Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii
referitoare la intrarea cetatenilor tertelor tari, problemele legate de vize si de cooperarea
politieneasca. Accesul la SIS este restrictionat n principal la politie si la autoritatile responsabile cu
controlul la frontiere. Reglementarea legala a acestui sistem este data de art. 92-125 din Conventia
de Implementare a Acordului Schengen.

4.3. Controlul frontierelor si migratia

Disparitia frontierelor si libera circulatie a persoanelor n tot spatiul comunitar poate


duce la aparitia unor probleme legate de migratia clandestina. Art. 3-8 din Conventia Schengen
reglementeaza modul de supraveghere si control al frontierelor externe. Pe lnga stabilirea unei
liste a tarilor terte ai caror cetateni au nevoie de viza (Anaxa I la Regulamentul 539/2001)
sau nu (Anexa II la Regulamentul 539/2001) pentru a intra n spatiul comunitar, au fost luate o
serie de masuri privind controlul si securitatea frontierelor UE n tarile ce constituie frontiere
externe ale spatiului. n acest sens se nscrie initiativa Portugaliei 2001/C73/05 privind
ntarirea supravegherii si controlul frontierelor.
n vederea crearii unui spatiu sigur cu frontiere sigure si a combaterii migratiei ilegale este nevoie
de o cooperare a statelor n acest domeniu. Programe privind cooperarea ntre administratiile

16

vamale ale statelor membre sau ntre serviciile de politie, precum EUROPOL, ori programe
de cooperare n domeniul judiciar, precum programul GROTIUS, duc la realizarea unei solidaritati
ntre state si la crearea unui spatiu comunitar sigur. n acest sens sunt Regulamentul Consiliului
743/2002 CE ce stabileste un cadru general comunitar de activitate n vederea facilitarii cooperarii
judiciare n materie civila sau Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 referitoare la masurile
de control si sanctiunile penale n domeniul drogurilor.

4.4. Probleme legate de azil

Conventia de la Dublin, ce defineste tara responsabila pentru analizarea cererilor de azil


naintate ntr-un stat membru, a intrat n vigoare la 1 septembrie 1997 n 12 state membre, la 1
octombrie 1997 n Austria si Suedia si la 1 ianuarie 1998 n Finlanda. Conventia stabileste
principiul conform caruia un singur stat membru este responsabil cu analiza cererilor de azil.
Scopul este de a crea un sistem comun n vederea tinerii unei evidente cu privire la cererile de
azil. n acest sens Regulamentul Consiliului 407/2002 CE din 28 februarie 2002 fixeaza cteva
modalitati de aplicare a Regulamentului Consiliului 2725/2000 CE ce se refera la crearea
sistemului EURODAC pentru compararea ampretelor digitale.
n acelasi timp, azilantii si refugiatii trebuie sa beneficieze pe perioada desfasurarii procedurii de
acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viata si de respectarea
drepturilor lor. Pe de alta parte, este necesara ntarirea cooperarii administratiilor vamale n
domeniul problemelor legate de azil si organizarea bazei de date comune ntreg spatiului comunitar
cu privire la tarile furnizoare de azilanti.

4.5. Protectia datelor cu caracter personal

n cadrul liberei circulatii a persoanelor un aspect destul de important l constituie protectia


datelor cu caracter personal. Politicile privind controlul frontierelor, al migratiei, politicile n
domeniul dreptului de azil sunt strns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperarii
bilaterale si multilaterale ntre state n vederea realizarii unui spatiu comunitar sigur al liberei
circulatii a cetatenilor.
Conventia pentru protejarea datelor persoanale fata de prelucrarea automatizata a datelor cu
caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 face parte din lista aquis -ului
comunitar n domeniul liberei circulatii a persoanelor si contine prevederi cu privire la
asigurarea securitatii datelor, garantii pentru protectia drepturilor persoanelor fizice ale caror date
se prelucreaza automatizat, categoriile speciale de date precum si regulile fluxului transfrontalier de

17
Dreptul securitii sociale

date n cadrul cooperarii internationale.

4.6. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

Domeniul recunoasterii reciproce a calificarilor profesionale se refera la sistemele de


recunoastere a diverselor calificari si profesii la nivel comunitar, pe baza de reciprocitate. O
serie de Directive reglementeaza libera circulatie a persoanelor care ndeplinesc anumite servicii
precum: medici, farmacisti, asistenti medicali, avocati, arhitecti, etc. Acest domeniu face nsa
parte din libera circulatie a serviciilor n spatiul comunitar astfel ca tratarea n amanunt a
subiectului se gaseste n brosura privind libera circulatie a serviciilor.

4.7. Circulatia fortei de munca

Regulamentul Consiliului 1612 din 15 octombrie 1968 privind libera circulatie a


lucratorilor n cadrul comunitatii, si Decizia Comisiei 93/569 CEE de aplicare a Regulamentului
contin prevederi referitoare la ridicarea restrictiilor de deplasare si sedere pentru muncitorii si
familiile lor n interiorul Comunitatii. Ei trebuie sa ndeplineasca anumite conditii si sa aiba
dovada unui permis de sedere pe teritoriul statului unde lucreaza. Prin Decizia Consiliului din
7 mai 2002 s-a creat un Comitet consultativ pentru libera circulatie a persoanelor care are menirea
de a propune masuri de mbunatatire si de uniformizare a legislatiei n domeniul circulatiei
fortei de munca n spatiul comunitar.

4.8. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

Regulamentul Consiliului (CEE) 574/72 din 21 martie 1972 stabilind procedura de


implementare a Regulamentului 1408/71/CEE privind aplicarea schemelor de asistenta sociala
angajatilor si familiilor acestora, care circula n cadrul Comunitatii stabileste procedura de
implementare a Regulamentului 1408/71/CEE. Regulamentul se refera si la membrii familiei
(soti/sotii si copii sub 12 ani), indiferent de nationalitate, care se afla mpreuna cu un cetatean al
unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii
Obiectivele si politicile de protectie sociala la nivel Comunitar sunt prevazute de
Recomandarea Consiliului 92/442 CEE, iar Recomandarea Consiliului 92/441 CEE se refera la
instituirea unor criterii comune n materie de resurse si prestatii facute n cadrul sistemului de
protectie sociala
n privinta protectiei muncii si a sanatatii muncitorilor Recomandarea Comisiei 90/326 CEE

18

instituie o lista europeana a bolilor profesionale.


mentionat faptul ca toate drepturile legate de libera circulatie a persoanelor fac subiectul unor
limitari pe motive de politica publica, securitate publica si sanatate publica - Articolele 48(3), 56(1)
si 66 din Tratatul de la Roma. Aceste exceptii trebuie interpretate strict, iar limitele aplicarii si
scopul acestora sunt stabilite clar prin principiile generale ale dreptului comunitar (de exemplu,
principiile nediscriminarii, proportionalitatii si protectiei drepturilor fundamentale).
Circulatie a persoanelor este legata - cel putin sub aspectul dreptului de stabilire - de
libertatea de a presta servicii, dar aceasta intra sub incidenta libertatii de circulatie a serviciilor si
este tratata separat. De asemenea, referirea la persoane n mod general ridica ntrebari referitoare la
persoanele juridice. Aceste aspecte sunt tratate n cadrul altor capitole: libertatea de circulatie a
serviciilor, legislatia societatilor comerciale, ntreprinderi mici si mijlocii.

5.Romnia n procesul de adoptare a acquis-ului n domeniul liberei circulatii a


persoanelor

Dupa Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia
extinderii Uniunii catre sudul, centrul si estul Europei, procesul de armonizare legislativa, pna
atunci limitat la domeniile pietei interne, s-a extins asupra ntregului acquis comunitar, n acelasi
timp accelerndu-se ritmul armonizarii. De asemenea, Consiliul European de la Luxemburg si-a
adus o contributie majora la definirea unei maniere sistematice de aliniere a legislatiei tarilor
candidate la legislatia Uniunii Europene, prin lansarea unui exercitiu de examinare analitica
(screening) a preluarii si aplicarii acquis-ului comunitar.
Statele candidate trebuie sa integreze n dreptul lor intern, sa negocieze acolo unde nu pot
accepta direct sau fara o perioada de gratie, sa transpuna si sa armonizeze legislatia nationala
cu acquis-ul comunitar nainte de aderarea la Uniune. Exceptiile si derogarile de la acquis se
acorda doar n circumstante exceptionale si sunt limitate ca scop. Uniunea s-a angajat sa mentina
acquis-ul comunitar n integralitatea sa si sa-l dezvolte. Nu exista optiunea revenirii asupra
acestui angajament. n procesul de pregatire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea
examineaza n prezent, mpreuna cu statele candidate, n ce masura legislatiile lor sunt conforme
cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis ului comunitar presupune, att armonizarea legislatiei,
ct si constructia institutionala menita sa asigure implementarea acestuia.

5.1. Politica n domeniul vizelor

19
Dreptul securitii sociale

a) Armonizarea legislativa

Romnia a facut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE. Conditiile si


criteriile de obtinere a vizei au fost specificate n Normele metodologice de implementare a
Legii privind regimul strainilor n Romnia nr. 123/2001 (Hotarrea Guvernului nr. 476/2001) si
n instructiunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului de Interne si Ministerului
Muncii publicate n data de 29 mai 2001. Conditii deosebit de stricte sunt aplicate cetatenilor a 86
de tari cu nalte tendinte de migrare.
n domeniul armonizarii listei pozitive a Uniunii Europene cu cea a Romniei (anexa I a
Regulamentului Consiliului nr. 539/2001, amendat prin Regulamentul Consiliului nr. 2414/2001),
au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calatoriilor autoritatilor statelor
din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala,
Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelanda, Nicaragua,
Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican si Venezuela. Statele enumerate sunt cuprinse n lista
pozitiva a Uniunii Europene, dar nu si n cea a Romniei. Aceasta nseamna ca Romnia va trebui
sa ncheie ct mai repede acorduri cu aceste tari si sa nlesneasca circulatia cetatenilor acestor tari
pe teritoriul Romniei.
n ceea ce priveste lista negativa, diferenta ntre anexa II a Regulamentului Consiliului nr.
539/2001 si lista similara a Romniei priveste Federatia Rusa, Ucraina, Macedonia, Iugoslavia,
Turcia si Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autoritatile Federatiei Ruse
si Ucrainei si urmeaza a fi semnate.
Recomandarile pe termen scurt si mediu n alinierea la politica de vize a UE catre Romnia sunt ca
aceasta trebuie sa continue actiunile, n special n vederea introducerii obligativitatii vizei pentru
tarile cu un nalt potential de migratie.
Desi, de facto , Instructiunile Consulare romne concorda cu Instructiunile Consulare Comune,
implementarea de jure a acestora se va face n momentul aderarii.

b) Capacitatea administrativa

Capacitatea administrativa de implementare a politicii n domeniul vizelor n Romnia


este asigurata de Ministerul de Interne si de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de
viza sunt trimise demisiunile diplomatice Centrului National pentru Vize, care ia decizia finala
asupra eliberarii vizei. Cererile cetatenilor tarilor cu tendinte de migrare sunt trimise, pentru o
verificare suplimentara si Directiei pentru Straini si Probleme de Migratie din Ministerul de

20

Interne.

5.2. Controlul frontierelor si migratia

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Progrese semnificative au fost facute n alinierea cu acquis-ul din domeniul


controlului frontierelor externe. n iunie 2001 au fost adoptate doua ordonante de urgenta, una
privind frontiera de stat a Romniei (Ordonanta de Urgenta nr. 105/2001) si alta privind
organizarea si functionarea Politiei de Frontiera (Ordonanta de Urgenta nr. 104/2001). Acestea
aliniaza legislatia romneasca din domeniu cu cea similara a statelor membre UE. Ordonanta
privind Politia de Frontiera stabileste o noua structura organizatorica si un nou cadru pentru
cooperarea ntre Politia de Frontiera si alte agentii. Tot n anul 2001 au fost schimbate pasapoartele
existente cu un nou tip de pasaport care contine caracteristici de securitate suplimentare.
Pentru armonizarea deplina a prevederilor interne cu cele comunitare n domeniu, Romnia
trebuie sa nceapa pregatirile pentru participarea la zona Schengen si sa dezvolte un Plan de
Actiune Schengen. Totodata, este nevoie de o mbunatatire a cooperarii ntre agentii n ceea ce
priveste gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a coruptiei trebuie sa fie intensificate.
n privinta migratiei, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu exceptia
Angliei si Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate n vigoare, cu exceptia acordurilor cu Finlanda si
Irlanda care au fost semnate dar nu si ratificate. n plus, 6 acorduri de readmisie cu tari candidate
sunt n vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Ceha, Slovenia, Ungaria si Bulgaria). Exista si
acorduri cu Elvetia, India, Croatia si Moldova. De asemenea, Romnia a renegociat acordurile
de readmisie cu Suedia, Slovenia si Ungaria pentru a le alinia cu recomandarile si
standardele UE relevante. Totusi, posturile de la frontiera nu sunt nca conectate on-line cu baza de
date centrala privind imigratia, ceea ce face greu de tinut o evidenta a fenomenului migratiei.

5.3. Problemele legate de azil

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Prin Legea nr. 323/2001 privind regimul refugiatilor n Romnia a fost eliminat al doilea
apel n cazul procedurilor accelerate si a procedurilor la frontiera pentru conformitate cu
prevederile constitutionale. Aceste modificari vizeaza numai conformitatea cu cadrul legislativ
intern, mentinnd conformitatea cu acquis-ul comunitar n materie.

21
Dreptul securitii sociale

Prin ordin comun al Ministerului de Interne si Ministerului Afacerilor Externe a fost adoptata
procedura privind reunificarea familiei (Ordinul 213/A/2918/2002). Noua legislatie si noile
proceduri n vigoare sunt n deplina concordanta cu acquis-ul Uniunii Europene n materie de azil,
cu exceptia Conventiei de la Dublin si a rezolutiilor de implementare a acesteia.
De asemenea, dupa intrarea n vigoare a Hotarrii Guvernului nr.1191/2002 au fost derulate
activitati n vederea integrarii socioprofesionale a refugiatilor, prin compartimentul special
nfiintat n acest scop, Oficiul National pentru Refugiati (ONR).

5.4. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) a elaborat si


publicat n luna martie 2002, brosura Directivele sectoriale si directivele sistemului general ale
Uniunii Europene privind recunoasterea calificarilor profesionale, ce include si lista profesiilor
reglementate n Romnia, precum si institutiile care au responsabilitati n recunoasterea
calificarilor profesionale. Asa cum am amintit deja, domeniul acesta, care trateaza la nivel
general si la nivel sectorial recunoasterea diverselor calificari profesionale precum cele de
medic, farmacist, avocat, arhitect, asistent medical etc. face obiectul capitolului privind libera
circulatie a serviciilor unde vor fi tratate n detaliu fiecare din profesiile amintite si vor fi analizate
stadiul armonizarii legislative si capacitatea institutionala si administrativa a Romniei de
implementare a acquis -ului comunitar n domeniu.

5.5. Circulatia fortei de munca

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

n acest domeniu Romnia a nregistrat unele progrese n domeniul permiselor de


munca pentru cetatenii straini, dar este necesara continuarea alinierii legislatiei n domeniul
lucratorilor migranti si a familiilor lor.
Romnia a ncheiat o serie de acorduri cu tarile UE privind circulatia fortei de munca si a initiat
negocieri cu alte tari n vederea ncheierii unor noi acorduri bilaterale, pe lnga cele deja
existente. Prin aceste instrumente juridice bilaterale se realizeaza accesul controlat si protejat al
lucratorilor romni pe piata europeana a fortei de munca.
n vederea alinierii sistemului informatic al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca

22

(ANOFM) la standardele europene ale serviciilor publice de ocupare (EURES) din Uniunea
Europeana, a fost semnat contractul pentru implementarea unui sistem informatic integrat, sistem
ce va functiona din septembrie 2002. Cu acest sistem, ANOFM poate intra n contact direct
(electronic) cu orice baze de date sau sistem informatic existent la nivel european, aceasta
constituind pregatirea participarii ANOFM la reteaua EURES.

5.6. Coordonarea sistemelor de asistenta sociala

a) Armonizare legislativa si capacitate administrativa

Dezvoltarea capacitatii administrative si institutionale n vederea aplicarii regulilor


comunitare de coordonare a sistemelor de asistenta sociala constituie o prioritate pentru
toate institutiile implicate: Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Casa Nationala de Pensii si
Alte Drepturi de Asigurari Sociale, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, Agentia Nationala
pentru Ocuparea Fortei de Munca. Au fost definite competentele pentru unele dintre
institutiile implicate n sensul mentionarii atributiilor referitoare la aplicarea regulilor de
coordonare a sistemelor de securitate sociala pe categorii de prestatii.
Au fost aduse modificari Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, iar n mai 2002 a fost
adoptata Legea privind acordarea asistentei medicale n Romnia cetatenilor straini n baza
acordurilor, ntelegerilor, conventiilor sau protocoalelor internationale de reciprocitate n domeniul
sanatatii, la care Romnia este parte. Aceasta ultima lege asigura cadrul legislativ pentru
acordarea serviciilor medicale de catre institutiile sanitare publice si decontarea serviciilor
acordate din Fondul Asigurarilor Sociale de Sanatate, la tarifele prevazute pentru cetatenii
romni asigurati. Modificarile au fost necesare pentru clarificare unor aspecte legate de procesul
de pregatire pentru aderare la UE, care include pregatirea pentru aplicarea Regulamentului
1408/71 CEE referitor la aplicarea sistemelor de asistenta sociala a angajatilor, lucratorilor
independenti si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza n interiorul comunitatii si a
Regulamentului 574/72 CEE care stabileste modalitatea de aplicare a Regulamentului 1408/71
CEE. n vederea viitoarei coordonari a sistemelor de securitate sociala, Romnia trebuie sa
dezvolte structurile administrative si sa instruiasca personalul necesar.

23
Dreptul securitii sociale

6.Consideratii finale

n ultimii ani, n domeniul liberei circulatii a persoanelor, Romnia a adoptat acte


normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strainilor. Au fost aprobate
normele metodologice de aplicare a Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei si guvernele
altor state privind schimbul de lucratori sezonieri si stagiari si sederea temporara n scopul
angajarii lucratorilor romni pe teritoriul altor state. Acte normative adoptate de Romnia
privind libera circulatie a persoanelor:
Legea nr. 123/2001 privind regimul strainilor n Romnia (M. Of. nr.168/03.04.2001);
Ordonanta Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
Romniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara n scopul angajarii
lucratorilor romni pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001
(M. Of. nr. 511/28.01.2001);
Ordonanta Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul
Romniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la
Luxemburg la 20 iulie 2001 (M. Of. nr. 511/28.08.2001);
Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Conventiei Europene asupra 6 noiembrie 1997

Pe termen scurt Romnia are ca prioritati:

participarea deplina la sistemul de informatii Schengen;


alinierea progresiva la legislatia si practica UE n materie de vize.
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n materie de stabilire a persoanelor;
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul initiativei private;
continuarea alinierii la legislatia si practica UE n domeniul liberei
circulatii a lucratorilor si a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala;
dezvoltarea si intensificarea relatiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea
fortei de munca

24

BIBLIOGRAFIE

- Octavian,Manolache, Tratat de drept comunitar, Bucuresti , Editura Allbeck 2006


- B.,Andresan-Grigoriu; Tudorel Stefan, Drept comunitar , Bucuresti Editura
Allbeck 2007

Adrese utile din Internet:

www. europa.eu.int

www. inforeuropa.ro

25
Dreptul securitii sociale

26