Dan Apostol - Monstrii Adancurilor

Editura partea de buzunar
Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, integral sau parial, prin orice mijloace, efectuat fr
consimmntul editurii este ilegal i constituie un delict sancionat e Legea
Dreptului de Autor i de Codul Penal.
;oordonator: Dan Apostol

SGR: Titel Folea
Secretar de redacie: Mirela Ctlinoiu
Redactor: Rodica Bretin Tehnoredactor:
Cristian Dinu
Coperta I: Cristian Dinu
Director Marketing/Publicitate; Difuzare:

Georgeta Moidovan Librria NO
Consultant redacional: Tudor Str. Comana nr. 50, Bucureti, sector 1
Octavian Tef/ax: 222.89.84 email: nmp@xnet.ro
Descrierea OP a NDC Grup 2000 SRL

Bibliotecii Naionale a Romniei P-a Presei Libere, nr. 1, Casa Presei Libere,
APOSTOL, DAN Corp C, Parter, Bucureti, Sector 1 Tel:
Montrii adncurilor / Dan Apostol 205.72.00; Fax: 205.72.20; Email:
Bucureti: cartea de buzunar office@ndc.ro
Bibliogr.
ISBN 973-8351-21-9 Tiprit la:
001,94
CoPrlnt
Te/.: 490.82.41 fax;
Editura cartea de buzunar 490.82.43 e-maif:
Str. Tokio nr. 1, Bucurei, sector 1 vanzari@imp.ro
CP. 135-O.P. 13
Telefon: 230.20.53,230,20.52 Editura PUNCT
Fax: 230.20.53 Bd. Timioara, nr. 39, Bucureti, Sector 6
Mobil: 0744.379.859 Telefon: 211.58.04,212,03.47' Fax:
E-mail: office@cdb.ro 212.03.48 Email: paideia@fx.ra
www.carteadebuzunar.ro
wvw.cdb.ro
Contact: Tiel Folea (SGR)
EVADAI DIN MEZOZOIC
/
Misterul crocodililor oceanici

n vara anului 1849, cpitanul Hope, din marina comercial
britanic, a vzut ntr-o zi cu cer senin, cnd oceanul era deosebit
de limpede, un animal uria trndu-se pe fundul nisipos al
Golfului Californiei. Ciudata creatur semna cu un crocodil,
dar avea un gt mai lung si patru nottoare laterale n form de
lopat n locul labelor obinuite la reptile. Capul i era triunghiu-
lar, cu flci lungi si puternice, labele anterioare mai lungi dect
cele posterioare, iar coada foarte lung si groas. Dup un timp,
animalul a pornit spre larg, notnd n stilul broatei estoase,
adic loptnd pe lateral. Relatarea cpitanului Hope (publi-
cat de ziarul Times" n iunie 1850) este extrem de interesant,
el fiind primul marinar care a menionat un crocodil de mare".
Zoologii au afirmat c era vorba probabil de o broasc estoas
uria, a crei siluet s-a vzut deformat (alungit) sub ap. Dar
este posibil ca un marinar experimentat s nu poat deosebi o
carapace osoas de pielea obinuit? Ce broasc estoas cunos-
cut pe Terra are flci lungi si coad de crocodil?!
Un animal asemntor a fost vnat" din ntmplare de sub-
marinul german U-28 n Primul Rzboi Mondial. Iat ce con-
semna cpitanul Forstner n jurnalul de bord:
La 30 iulie 1915, submarinul nostru U-28 a torpilat n
Atlanticul de Nord vaporul britanic Iberia. Vasul, lung de circa
180 m, s-a dus repede la fund, cu pupa nainte. Adncimea
atinge n acele locuri (largul coastei irlandeze - n.a.) cteva mii
de metri. La 25 de secunde dup scufundare, nava a explodat la
Montrii adncurilor
Submarinul U-28 si Tylosaurus, dinosaurian marin identic

fpturii torpilate de nav (arhivele Comisiei Humboldt).
Evadai din Mezozoic
o adncime pe care am apreciat-o ca fiind de 1.000 m. Puin dup

aceea, din valuri a nit o coloan de ap coninnd sfrm-
turile vaporului i, printre ele, un animal marin uria.
U-28 staiona la suprafa si pe puntea de comand eram
sase oameni: eu, doi dintre ofierii de gard, eful mecanicilor,
secundul si timonierul. Am privit uluii ciudenia, dar n-am
avut timp s o fotografiem, cci dup 10-15 secunde a czut
napoi, fcndu-se nevzut sub ap. Animalul, lung de peste
20 m, semna cu un crocodil gigantic, avnd patru labe not-
toare puternice si un cap lung, ascuit" (Der Krieg zur See 1914-
1918: Kriegsmarine Archiv." - Rzboiul pe Mare 1914-1918:
Arhivele Marinei de Rzboi Germane").
Un crocodil n Atlanticul de Nord? Avnd asemenea dimen-
siuni? Un astfel de animal nu exist", a fost verdictul zoolo-
gilor. Fusese desigur un rechin-balena, un peste-spad sau poate
o orca (balena ucigas - n.a.)", au explicat binevoitori natura-
listii germani, mbtat de victorie, echipajul a avut halucinaii"
au adugat acid oamenii de tiina americani.
Nici una dintre ipoteze nu rezist ns logicii:
1) Despre un rechin-balena, un peste-spad sau o orca se pot
spune multe, dar n nici un caz c seamn cu un crocodil!
2) O halucinaie colectiv este ultimul lucru de care pot fi
suspectai membrii echipajului unui submarin. Aceste nave snt
pretenioase si sensibile: orice manevr greit le poate distruge
cu o iueal fatal pentru cei de la bord i nici un om serios nu
poate admite viziunea unui submarin condus de nite ofieri
crora li se nzare mereu cte un crocodil sau un arpe marin.
3) In sfrsit, este extrem de puin probabil ca un cpitan din
Kriegsmarine s fi scris o minciun sfruntat n jurnalul de bord
al navei sale, dac nu voia s ajung ntr-un batalion de mar"
pe Frontul de Vest, unde avea toate ansele s piar dup o
Montrii adncurilor
\
sptmn. De altfel, fr pedanta minuiozitate german, mai

mult ca sigur ca incidentul ar fi fost trecut sub tcere.
Dar atunci CE erau oare cei doi montri, zrii n 1849 si
1915?
Acum aproape 160 milioane de ani triau n Oceanul
Planetar uriaii tylosauri, al cror aspect corespunde ntru totul
descrierilor lsate de Hope si Forstner. Ar fi ns posibil ca aceast
specie sau una asemntoare s supravieuiasc pn n zilele
noastre? Desigur, faptul este neobinuit, dar nu improbabil.
Povestea faimoilor coelacanti (Latimeria chalumnae), con-
siderai disprui acum 70 milioane de ani i redescoperii" n
1938 este prea cunoscut pentru a mai insista asupra ei. Pn
astzi au fost pescuii sau capturai vii peste 100 de coelacanti,
dup ce ntre 1938 i 1954 majoritatea oamenilor de tiina
refuzaser s accepte descoperirea ihtiologului J.L.B. Smith si a
naturalistei Courtenay-Latimer. Au existat zoologi care nu au
Latimeria chalumnae - dup Brehm

Evadai din Mezozoic
fost dispui s se deplaseze nici mcar pentru a vedea primele

exemplare de coelacani prini n 1954, afirmnd c, n mod
sigur, era vorba de o farsa...
Dar zecile de mii de observaii descriind (de-a lungul a peste
patru milenii si n toate continentele si oceanele Terrei) fpturi
cu aspect dinosaurian nu snt farse. Dup cum si descoperirea, n
anii '80, a fosilelor de dinosauri teretri si amfibieni din Alaska
este ct se poate de real si a produs un soc formidabil. Cci
dinosaurienii alaskani au trit acum 35-45 milioane de ani, deci
cu 20-30 milioane de ani dup ce, teoretic,, pieriser TOI
dinosaurienii!
Exist puine incursiuni mai fascinante dect aceea n lumea
disprut a fpturilor pe care memoria colectiv a tuturor
vechilor popoare de pe Pmnt le-a pstrat si perpetuat cu grij,
numindu-le, sugestiv, dragoni". Dar, pentru a nelege istoria
apariiei, a evoluiei si extinciei lor, cltoria trebuie s
porneasc de la nceputuri.
I Naterea si deriva continentelor

Terra s-a nscut" acum peste 5 miliarde de ani, ns primele
forme de via (bacterii, alge marine etc.) au aprut un miliard
de ani mai trziu, nc 4 miliarde de ani, n etapele pe care geolo-
gia le numete Arhaic (era strveche") si Proterozoic (era
primei viei"), pe Pmnt nu au existat dect organisme inferi-
oare, cele mai evoluate dintre ele fiind nevertebratele marine. Apoi,
brusc, n Paleozoic (era vieii vechi", nceput acum 590 mili-
oane de ani i ntinzndu-se pe o perioad de 342 milioane de
ani) au aprut primele plante de uscat si animalele relativ evo-
luate: insectele, molustele, petii (nti cei primitivi, placodermi,
apoi cei cu scheletul cartilaginos, osos si cei pulmonai) si stego-
cefalii, ce au dat natere batracienilor i reptilelor primitive.
e
d
o
I
n
C
p
P
s
r
f
M
10 Montrii adncunlor
n aceast
perioad au avut loc
cele mai extinse
transgresiuni marine
din istoria Terrei,
dar spre sfrsitul ei
au nceput sa se
contureze att o
parte din actualele
continente (Africa,
America de Sud,
Australia), ct si
marele sistem
muntos alpino-
carpato-himalaian,
coloana vertebral a
Europei si a Asiei.
Dac n Triasic,
clima a continuat s
fie cald si umed
pe aproape ntreaga
suprafa a
uscatului, n Jurasic
si Cretacic s-au
difereniat clar trei
zone climatice, una
cald, ecuatorial, si
dou reci, cea
boreal si cea
austral. Ca rezultat,
n Mezozoic s-a pro-
dus dispariia
aproape complet a
criptogamelor
vasculare (plante
fr flori), perioada
fiind dominat de
gimnosperme
(plante cu flori si
smnta
descoperit),
prezente att sub
forma unor uriae
pduri diversificarea
de speciilor de animale.
conife Astfel, alturi de
re, ct nevertebrate, peti,
si a batracieni si reptile,
nesfr apar ultimele doua
sitelor trepte ale evoluiei:
stepe psrile si
care mamiferele, factor
furniz determinant n
au definirea unui
hran ecosistem superior
din pe Terra. Dar
belug Mezozoicul a rmas
tuturo si va ramne, pentru
r oamenii de tiin si
vieuit pentru profani
oarelo deopotriv, era
r reptilelor gigante si
erbivo lumea celor mai
re. enigmatice fpturi
Pr care au existat
actic, vreodat pe Planeta
Mezoz Albastr: dinosaurii.
oicul Primele reptile
(anii {ordinul
248- Cotylosauria) au
65.000 aprut n Paleozoic,
,000 mai precis n
Le.n.) Carboniferul
a superior. Erau
reprez animale de talie
entat o redus, rareori
epoc atingnd 1,50 m
extre lungime, dar s-au
m de dovedit mai bine
favora nzestrate pentru
bil supravieuire dect
pentru treapta evolutiv
aparii anterioar lor,
a, sregocefalii. Dup o
dezvol diversificare si o
tarea evoluie corporal
s mai destul de lent (peste
ales 40 milioane de ani),
la
ncepu
tul
Mezoz
oicului
s-a
produs
una
dintre
marile
exploz
ii din
lumea
vie: n
mai
puin
de un
milion
de ani
au
aprut
mii de
specii
terestr
e,
acvati
ce sau
Evadai din Mezozoic 11
aeriene, majoritatea atingnd dimensiuni ieite din comun.

Astzi snt catalogate 300 de genuri de Dinosaurieni, cuprinznd
peste 5.000 de specii si apar mereu alte fosile n toate continen-
tele, inclusiv ntarctida! Qt despre talie, reptilele si dinosaurienii
din Mezozoic depeau sensibil orice mamifer care a trit vreo-
dat pe Terra, cu excepia balenelor. Un astfel de salt calitativ i
cantitativ poate prea curios la prima vedere, dar n realitate este
foarte firesc: temperatura ridicat si, mai ales, excedentul de
hran, lipsa unox fiine situate pe trepte evolutive superioare,
sau mcar egale, care s-i concureze n lupta pentru existent au
oferit dmosaurienilor o ans aproape unic n istoria ecosis-
temului planetei noastre.
Oceanele din epoca mezozoic, poate cele mai ntinse din
istoria Pmntului, erau n majoritate calde si deschise (deci bogat
oxigenate). Vieuitoarele, nu prea diversificate (se remarc petii
cu schelet osos, amonitii si belemnitii, alturi de trematosauri,
singurii amfibieni de ap srat), erau n schimb foarte numeroase,
ceea ce a dus la apariia unui mare numr de reptile marine carni-
vore. Interesant este varietatea de forme si specializri a acestor
fpturi care, spre deosebire de reptilele zburtoare, au gsit un
mediu mai propice conformaiei lor anatomice (dei, avnd
plmni si nu branhii, erau obligate s ias la suprafa pentru a
respira). Cele mai cunoscute dintre ele sunt: Ichthyosaurus,
Plesiosaums, Elasmosaurus si Tylosaurus.
Ichthyosaurus a fost singura reptil marin asemntoare
petilor, deci mai bine adaptat dect celelalte la viata acvatic.
Arta oarecum similar pestilor-evantai sau pestilor-spad, avnd
un corp lung de 2-6 m, suplu si puternic, si un craniu terminat
cu nite flci n form de cioc, atingnd uneori 1,50 m lungime.
Dinii si conici si drepi erau dispui n anuri care mrgineau
maxilarele, ca la crocodilii actuali. Avea numeroase nottoare
12 Montrii adncurilor
dorsale si ventrale
asemntoare cu ale
rechinului, iar coada
n form de
semilun (de fapt, o
prelungire a
coloanei vertebrale)
l ajuta s noate cu
mare vitez.
Ichthyosaurii
nteau pui vii
(oule fiind clocite
n uter) si, spre
deosebire de
celelalte reptile
acvatice, nu prseau
niciodat largul mrii.
Cel mai mare
ichthyo-saurian
rmne
Shonisaurus, care a
trit n Triasicul
superior n mrile ce
se ntindeau n locul
a ceea ce astzi este
statul american
Nevada.
Dimensiunile ieite
din comun (15 m
lungime, dintre care
3,8 m craniul),
nottoarele egale,
foarte dezvoltate,
coada extrem de
puternic
(permitndu-i, prin
micri laterale
viguroase s ating
o vitez de 40 km/h
sub ap!) l
deosebeau de
celelalte familii al
Ordinului
Ichthy dintre care doar o
osauri treime revenea
a, corpului foarte
fcnd hidrodinamic
u-1 un (silueta nu era
vnto fusiform, ci
r de ngroat n partea
temut, anterioar, asemeni
care unei picturi de
nu ap), prevzut cu
putea patru nottoare
concu laterale scurte, ca
ra ns ale delfinului. Coada
cu (8 m), gtul si capul
rechin (10-12 m mpreun)
ii artau aidoma celor
conte de arpe-boa, fiind
mpora deosebit de mobile.
ni lui, Elasmosaurus
gigan constituia o specie
i de nrudit cu
pn plesiosaurii, dar
la 20 anatomia sa era
m destul de diferita.
lungi Corpul, fusiform,
me. ngroat la mijloc, se
Pl termina printr-o
esiosa coad scurt,
urus ascuit, care nu mai
era, se putea folosi la
pare, notat, ci avea
cea probabil rolul de
mai crm. Cele patru
mare nottoare laterale
reptil se lungiser mult, ca
marin la broatele estoase
a din marine actuale,
Mezo trebuind nu numai
zoic. s propulseze
Ating animalul, dar i s-i
ea asigure stabilitatea.
adesea Cci elasmosaurii
30 m aveau o siluet
lungi curioas si
me, disproporionat,
gtul
serpen
tiform
fiind
aproa
pe de
dou
ori
mai
lung
dect
corpul
si
coada
mpre
un
(8-9 m
dintr-o
lungi
me
total
de 14
m, la
o
specie
desco
perit
n
statul
Evadai din 13
Mezozoic
Ichth
yosa
urie
ni
(dup

Cox
si
Kirk
). De
sus
n
jos:
C
y
m
b
o
s
p
o
n
d
y
l
u
s
,
S
h
o
n
i
s
a
u
r
u
s
,
I
c
h
t
h
y
o
s
a
u
r
u
s
.
1
american Kansas si n Japonia acum cteva decenii). Flcile, m mari dect ale plesiosaurului, si conformaia
Tylosaums, fcnd parte din Superfamilia Pliosauroide, fost unul din cei mai puternici carnivori marin
ondulatorii, mai iuti dec ale elasmosaurilor si plesiosaurilor, dei neputnd concur; viteza ichthyosaur
spinrii, de la ceafa pna n vrful cozii, i se ntinde o creast zimat, ca a tritonului, avnd rolul de a ngr
Kronosaurus Dimensiunile sale impresioneaz: 13-14 m lungime (dintre cari 3 m craniul cu flci de 2,20 m
acetia si de rudele lor Lopleurodoniil (12 m lungime, baleniformi dar foarte hidrodinamici), krono-sau
ik n aufragii de reali. m .
in d le sau In ai D
gi ez dispari privina m ar
, i, iile ultimul ar p
ar fr corbiil ui, dup i, n
a a or ce cum c
bi n traversa scria u la
, ce u Richard d ur
g zi oceanel Hennig el m
e or e lumii : Fr fi ,
n i erau ndoial ni a
o- e uriaii c nu O c
v n montri toate r es
ez gl din relatril ci te
i, ez adncuri e despre n c
v i, : erpii u o
e cr calmaru de Mare s nf
n e l gigant trebuie o u
et d (Kraken acceptat r zi
ie ea ul), e c i
ni u rechinul orbete. a n
, c -vultur, Cu cea sa u
p u rechi- mai u s
or t nul- sincer c nt
tu ri balen, bun- u c
g e casalot credint re hi
h c ul si, , c ar
ez vi desigur, faimosu hi at
i, n arpele l arpe ni t
sp o de a fost d
a v Mare. confun G e
ni a Primii dat, n re n
ol i s-au destule at u
i, d dovedit cazuri, Wm
ol e a fi ct cu hi er
a n se poate anghile te o
as e supra ), care la i
e. m valurilo triesc te m
El o r i nici aproape r e
e n observa exclusi al rs
n tri iile v n i
u lo tiinific Lumea s u
s r e, Tcerii. a n
nt n lucide, Structur u e
n ec ale a v t
m u savanil corpulu e o
s n or" i lor rt ta
ur os (Le este ic l
c Grande perfect al ,
a u s adaptat , c
n i Enigme c u
e ca s de acestui u b
fa re l'Univer mod de c o
ce - s" - viat, a t
s i Marile coada p u
ui ri Enigme fiind u l
ta di ale turtit l
m ca Univers lateral, a n
a g ului"}. plcile f p
p tu De ventral a e
ar ril fapt, e r r
ii e exist o lipsind m
il in cunosc de d a
e te ut obicei, i n
c r familie iar n e
o m de erpi deplasa a n
nf in venino rea p
ir a i pro- asigur
m bi teroglifi ndu-se o n
at le (Hydro prin ri c
e d phiidae ondular h
al ea e n is
. re
A gi
ri u
a n
d e
e a
r m
s r
p il
n o
di r
re tr
a o
a pi
c c
es al
to e,
r m
re ai
pt p
il re
e ci
o s
re O
p c
re e
zi a
nt n
ul
i
a
a
G

D
p
5
I
s
m
u
A
r
Montrii admcurilo.
"Marele arpe de Mare" (dup Gesner),
dar si prezenta unui detaliu mai rar ntlnit n rapoartele uite

rioare, solzii cornosi (tipici reptilelor si deosebii ca forma s
textur de ai petilor).
Una dintre primele menionri despre montrii reptilien
americani, consemnat si bine documentat de englezul John
Josselyn, dateaz din 1638. Vizitnd Golful Nahant (Nous
Anglie), Josselyn a strns cteva zeci de mrturii ale marinarilor
colonitilor si chiar ale unor ofieri ai Coroanei, care vzuser
un arpe lung de 20-30 m, de culoare neagra sau brun, ce nota
ondulndu-si trupul enorm n largul Capului Ann".
O mrturie interesant si demn de ncredere este aceea a
misionarului scandinav Egede, cunoscut pentru abnegaia cu
O istorie 19
tumultuoas
rfe mare gigani"
(dup Coupin).
care
i-a
ngri
jit
pe
esch
imo
ii
groe
nlan
dezi
n
timp
ul
mari
i
epi-
dem
ii de
vari
ola
ce a
depo
pulat
insul
a la
nce
putu
l
seco
lului
al
XVI
II-
lea.
La 6
iulie
1734
,
Egede naviga n
largul Groelandei,
cnd a observat un
animal pe care-1
descrie astfel:
Am vzut atunci
un monstru
ngrozitor, cum nu
mai ntlnisem
vreodat. Fptura
s-a ridicat
deasupra valurilor
si capul lui prea
s fie mai sus dect
gabia navei
noastre. Respiraia
nu i era la fel de
zgomotoas ca a
balenei (ceea ce
pare s
demonstreze c
animalul nu era
mamifer - n.a.),
avea gtul foarte
lung si capul mai
mic dect trupul,
care prea moale
si zbrcit, cu
nottoare late
atrnnd sub
pntece. Puin dup
aceea am zrit
coada monstrului,
a crei lungime o
depea pe a
navei". O imagine
extrem de
asemntoare cu
cea a unui
Plesiosaur...
20 Montrii
adncurilo\
Dou decenii
mai trziu,
cunoscutul istoric si
naturalist nor
vegian Erik
Pontoppidan
(episcop, dar si
membru al
Academie Regale
de tiine din
Copenhaga) scria n
Historia naturalii
Norvegiae"
(Istoria natural a
Norvegiei",
publicat n 1753)
A le pune
pescarilor i
corbierilor
norvegieni
ntrebarea dati
exist erpi de Mare
gigantici ar fi cam
acelai lucru cu a-i
ntre ba dac n
ocean triesc tipri
sau scrumbii".
Pontoppidan con
sacra un capitol
ntreg acestor erpi
de Mare,
considerndu-i to
att de reali ca si
calmarii uriai si
consemnnd diverse
mrturii dintre care
se remarc cele din
localitatea Molda
(Norvegia).
"Teroarea
celor apte
mri"
Int 100-800 de tone.
re Corsarii din St.
secolel Malo (Normandia -
e al Frana) l cunoteau
VHI- pe "arpe" sub
lea i numele de
al "Teroarea celor
XVIII- apte mri" i au
lea, lsa numeroase
teama descrieri ale unor
de asemenea montri.
Marel Msurile de
e precauie mpotriva
arpe lor mergeau de la
era dotarea navelor
genera franceze cu tunuri
l si purtnd nume
nu adecvate
rareori (Omortorul de
justifi erpi Spaima
cat, dragonilor"), pn la
cci ncrcarea unor
unele mari provizii de
animal zeam de castor"
e pe vasele
acvatic canadiene. (Fiertura
e (cum de grsime alte
ar fi componente ale
casalot castorului trebuia s
ii si aib probabil un
calmar efec magic asupra
ii) montrilor marini.
prezen In realitate, mirosul
tau un ei era at de
pericol cumplit, nct fr
rea ndoial c
pentru ndeprta orice
corbii agresor de nav;
le cu respectiv. Pescarii
pnze, din Terra Nova snt
ce si astzi convini de
aveau efi cienta acestei
deplas licori, i pe bun
ament dreptate; din
e de nefericire pentru ei
Int
re
1750
si
1800,
mai
mult
de
aptez
eci de
rapoar
te
semna
leaz
aparii
a
arpel
ui de
Mare
n
apele
vestic
e ale
Atlant
iculu
O istorie tumultuoas 21
de Nord, ntre Capul Hatteras (statul North Carolina - S.U.A.) si

Insula Terra Nova (Newfoundland - Canada).
In 1808, un animal care (dup descrierea celor peste 50 de
martori oculari) semna izbitor cu un plesiosaur a fost aruncat
de valuri pe rmul Insulei Orkney (Marea Britanie). Avea 17 m
lungime si nu amintea de nici o fptur cunoscut de pescarii
localnici. O bucat de esut si cteva vertebre au fost trimise de
un zoolog amator Muzeului de tiine Naturale din Londra,
unde se afl si astzi. Compararea vertebrelor cu cele ale fosi-
lelor de plesiosauri a relevat o identitate care ar fi trebuit s-i
pun pe gnduri pe zoologii si paleontologii zilelor noastre, ceea
ce nu s-a ntmplat...
In august 1817, un arpe de Mare a fost vzut de cteva sute
de persoane (marinari, pescari, negustori, paznici de coast, ba
chiar si ofieri de artilerie) deplasndu-se de-a lungul litoralului
atlantic american si canadian, de la Capul Hatteras pn la
Insula Terra Nova. Cele mai numeroase observaii proveneau
din zona Golfului Massachussets (Cape Ann), mprejurimile
oraului Gloucester si din Terra Nova. Potrivit afirmaiilor mar-
torilor, animalul msura 27-30 m lungime, l m diametru, nota
ondulndu-se vertical, cci deasupra apei se zreau un ir de
ciudate cocoae mictoare" (probabil inelele corpului su
ndoit), era acoperit cu solzi negricioi" si avea un cap ca al
erpilor cu clopoei, dar de mrimea unui craniu de cal", iar
viteza sa a fost estimat la 30 noduri (datele fiind consemnate de
Linne Boston Society of Naturalists, dup cum scria cercettorul
american Charles Berlitz n The Bermuda Triangle" - Triunghiul
Bermudelor").
Societatea Linne din Boston (S.U.A.) a desemnat un comitet
tiinific special pentru a se ocupa de aceast problem si se
poate spune c investigaiile au fost amnunite si serioase. Erau
r
l
a
r
i
,
i
a
r
d
e
c
l
a
r
a
i
i
l
e
c
e
a
u
l
a
t
r
i
b
u
n
a
s
,
m
a
r
t
o
r
i
i
r
s
p
u
n
d
e
a
u
o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
u
,
t
o
t
s
c
r
i
s
,
u
a
s
e
p
r
e
c
i
z
a
c
l
a
r
m
p
r
e
j
u
r
a
r
i
l
e
c
a
r
e
f
u
s
e
s
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a
c
e
l
o
r
c
e
c
e
a
u
d
e
p
o
z
i
i
i
l
e
.
n
t
r
e
1
n
i
t
s
e
r
p
g
i
g
a
n
t
i
c
i
p
e
d
i
v
e
r
s
e
r
i
s
i
o
c
e
a
n
e
j
u
r
n
a
l
e
l
e
d
e
b
o
r
d
a
l
e
v
a
s
e
l
o
r
r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
(
c
u
m
e
n
t
u
l
p
e
t
r
e
c
d
u
-
s
e
A
t
l
a
n
t
i
c
,
l
a
1
7
d
e
c
e
m
i
i
n
c
a
o
b
s
e
r
v
a
i
a
d
i
n
G
o
l
f
u
l
S
t
.
L
a
w
r
e
n
c
e
l
i
a
m
D
a
w
s
o
n
,
g
e
o
l
o
g
c
a
n
a
d
i
a
d
e
p
r
e
s
t
i
g
i
u
,
a
f
l

c
r
e
a
t
u
r
s
e
r
p
e
n
t
i
f
o
r
m
n
e
c
u
n
o
s
c
u
t
(
D
e
t
a
l
i
l
u
n
u
i
a
l
t
o
m
d
e
t
i
i
n
i
r
C
h
a
r
l
e
s
,
L
y
e
l
l
,
a
s
p
r
i
j
i
n
i
t
c
o
n
-
,
c
l
u
z
i
i
l
e
c
a
n
a
d
i
a
n
u
l
u
i
:
a
n
i
m
u
t
n
d
f
i
c
o
n
f
u
n
d
a
t
c
u
u
n
p
e
t
e
s
a
u
u
n
c
e
t
a
c
e
u
s
d
r
or
at
or
ul
de
ba
le
ne
"
I
-
r
D
d
o
M
i
r
o
u
n
g
a
a
n
g
u
s
t
i
r
o
s
t
r
i
s
(
e
l
e
f
a
n
t
c
n
C
p
a
j
u
l
n
a
v
e
;
M
o
n
o
n
g
a
h
e
l
a
d
e
c
l
a
r
a
v
a
s
u
l
s
u
i
o
c
n
i
n
d
u
-
s
e
d
e
e
l
O
c
e
a
n
u
l
P
a
c
i
f
i
M
a
r
i
n
a
r
i
i
a
u
f
s
z
b
t
e
a
a
g
o
n
i
e
p
e
n
t
r
u
n
c
e
r
c
a
c
a
p
t
u
l
n
a
v
e
i
I
m
o
g
e
n
o
b
s
e
r
v
a
t
u
n
a
n
i
m
a
l
a
s
e
m
t
c
u
b
a
l
e
n
s
a
u
u
n
c
a
l
m
a
r
g
i
g
a
n
t
,
d
u
p
c
u
m
n
i
u
i
,
s
i
m
i
l
a
r
a
n
g
h
i
l
e
l
o
i
a
r
u
n
c
a
t
m
o
r
t
p
e
r
m
u
l
e
r
a
p
t
u
r
c
u
n
o
s
c
u
t
z
o
o
l
o
g
i
l
o
r
.
,
I
a
t
s
i
a
l
d
i
i
j
L
i
v
e
r
p
o
o
l
(
M
a
r
e
a
B
r
i
t
a
n
i
c
)
s
u
b
p
r
e
s
t
a
l
t
e
z
i
a
r
e
b
r
i
t
a
n
i
c
e
,
p
r
i
n
t
r
e
c
a
r
e
T
i
m
e
s
"
'
p
a
j
u
l
u
i
n
a
v
e
P
a
u
l
i
n
e
d
i
n
o
r
a
u
l
L
i
v
e
r
p
o
o
l
,
C
o
n
i
i
s
i
I
r
l
a
n
d
e
i
,
d
e
c
l
a
r
m
o
d
s
o
l
e
m
n
s
i
s
i
n
a
p
G
deplasarea
ale se fcea
unui arpe. prin micri
Fptura ondulatorii
avea o culoare asemntoare
albicioas, cu ale
iar capul
erpilor,
i .
E
dar
.,.
n plan vertical. Am armat un tun de calibru mic
KU, IHA v.uj,su4
si
am tras o lovitur la 600 m distant, care s-a dovedit a fi prea
scurta. Imediat, animalele s-au scufundat cu un uierat zgomo-
tos, lsnd la suprafa valuri de tipul brizanilor. N-au mai
reaprut, dar am avut impresia c le-am zrit capetele sub apa;
ele preau de dimensiuni mici (n raport cu trupul - n.a.).
Panama
n
nirea cu Sarne d,
22 meW s! avea o co
io .iz metri si avea o culoare cafenie
vedeau nottoare dorsale sau ventrale j
n decembrie 1896 au fost zrite numeroase creaturi marne
gigantice serpentiforme (pe care nici un martor n-a putut s ^
identifice) n largul portului St. Augustine (statul Florida - totdeauna puteam observa mi^canle ondulatoru S.U.A.).
D
m
O istorie 45
tumultuoas
si ei
mon
strul
; iar
n
mart
ie
190
4,
cnd
nava
(co
man
dat
de
cp
i-
tanu
l de
mari
n
Gou
deau
si
avn
du-1
ca
secu
nd
pe
cpit
anul
de
freg
at
Fato
u,
care
va
ajun
ge
ulter
ior amiral) a si
revenit n Golful argu
Along, circa o sut ment
de ofieri si ele
marinari de la privi
bordul ei au depus nd
mrturie c posi
vzuser animale bilit
asemntoare n atea
dou rnduri. exist
Toate aceste enei
observaii au fost Uri
publicate si aul
comentate pe larg n ui
presa francez si arp
strin, iar marele e de
cotidian parizian Mar
Le Temps" a e"
iniiat, n aprilie pe
1904, o anchet care
care a dus la l
ralierea multor cons
oameni de tiin idera
sceptici" la ns
prerile lui un
Oudemans si saur
Racovit despre opte
certitudinea rigia
existenei lui n,
Megophias, urm
Profesorul Leon a al
Vaillant a fcut o spec
comunicare n iilor
acest sens, mez
publicat n Bule- ozoi
tinul Muzeului de ce,
Istorie Natural din prob
Paris, iar la 27 iunie abil
1904, un biolog de plesi
renume mondial, osau
profesorul Alfred r sau
Giard, i-a expus elas
n faa Academiei mos
de tiine Franceze aur.
prerea favorabil P
rofesorul Giard drep
amintea dou tul
cazuri remarcabile, loca
n care aspectul si liti
comportamentul i
extrem de agresiv Her
al fiinelor vzute man
se potriveau foarte us.
bine cu imaginea Cu
paleontologilor o
despre ple-siosauri
i elasmosauri:
Astfel, la 10
august 1902, n
largul Insulei City
(New York
-S.U.A.), nava-
pilot comandat de
cpitanul
Alexander Banta a
fost atacat de
dou ori de ctre o
fptur cu corpul
gros ca o balen,
cu gt serpentiform
si pielea neagr.
Animalul avea
circa 15 m lungime
(dintre care 6-7 m
numai gtul) si a
izbit cu for micul
vas costier, silindu-
1 s se refugieze
ntr-o dan din
Long Island.
Un an mai
trziu, o fiin
foarte
asemntoare cu
cea descris de
marinarii americani
a atacat un vas
pescresc staionat
la 7 km de coasta
sud-african, n
lungime estimat la
18 m (dintre care
jumtate gtul) i cu
un cap serpentiform
(dar avnd ochi
enormi,
strlucitori),
animalul a ncercat
s mute din
copastia navei, apoi
a cutat s nsface
oamenii dinuntru.
Nereusind, s-a
scufundat, ntr-un
adevrat vrtej
strnit de
nottoarele-i mari,
similare cu cele de
foc.
Confirmri
din Atlantic
Parc pentru a
confirma opiniile
lui Giard, doi
oameni de tiin
britanici, membri ai
Societii de
Zoologie din
Londra, naturalitii
Meade Waldo si
Michael John
Nicoll au trecut
printr-o experien
fascinant. In 1905,
pe cnd se aflau la
bordul vasului
Walhalla, navignd
de-a lungul
coastelor Braziliei,
Ia 704' latitudine
sudic si 3420'
longitudine vestic
au fost La 7 decembrie
mar- 1905, ora 10,15 a.m.,
torii m gseam lnga
unui crma iahtului
incide Walhalla, cnd
nt pe domnul Nicoll mi-a
care atras atenia asupra
Meade unui obiect ciudat,
Waldo ce plutea la vreo 90
1-a m de vas (...).
relatat M-am uitat n
n direcia pe care mi-o
The arta si am vzut o
Paper nottoare dorsal
s of vertical ieind din
the mare. Avea culoarea
Londo cafenie nchis,
n asemntoare
Societ algelor marine, era
y of ncreit pe margini
Zoolo i msura 1,8 m
gy - lungime, nltndu-
1906" se la 0,60 m
(Luc deasupra valurilor.
rrile ndreptnd
Societ binoclul nostru de
ii campanie spre
Londo nottoare am rmas
neze surprins s constat
de c n fata ei se
Zoolo ridicau un cap si un
gie - gt uria. Gtul nu se
1906" unea cu aripa
), nottoare, ci o
descri preceda la o distan
erea de 0,46 m sau chiar
fiind mai mult. (Gtul -
nsoit n.a.) prea de
de grosimea corpului
un unui om si se nla
desen deasupra apei cu 2,1-
fcut 2,4 m. Ciudata
n fptur nainta
cursul rapid, lsnd n
eveni urm valuri ca un
mentu siaj; i agita capul
cu
atta
putere
, nct
n jur
sreau
jerbe
de
ap".
O istorie 47
tumultuoas
Mos
a
s
a
u
r
i
e
n
i
:
P
l
a
t
e
c
a
r
p
u
s
(
s
u
s
)
; (apa
Plot rin
osau nd
rus soci
(jos) eti
. i
op
brita
rle-
mon nice
itor Cun
mar ard
ine - Line
dup )
care
Cox navi
si ga
Kirk n
. larg
La mijlocul ul
anilor '70, coas
cercettorii M.A. telor
Persinger si G.E irlan
Lafraiere au deze
descoperit c .
acelai animal L
fusese vzut si de a 21
ali martori de pe iuni
diverse nave, e
lungimea corpului 190
su fiind estimat 8,
la circa 18 m; n pasa
plus, dup unele gerii
declaraii, fptura i
avea un gt foarte echi
lung" si ochi de paju
broasc estoas". l
La 24 mai nave
1907 o creatur i
serpentiform brita
uria, de culoare nice
nchis a fost Livi
observat de ngst
echipajul i one,
pasagerii navei aflat
Tampania pe
rut
n Golful Mexic au
vzut un monstru
cu gt serpentiform
si coad lung, de
culoare brun-
marmorat.
Lungimea
animalului a fost
estimat la 50-60 m.
A
In timpul
Primului Rzboi
Mondial, la 22 mai
1917, crucitorul
uor englez H.M.S.
Hillary se afla ntr-o
misiune de patrulare
la 130 km sud-est de
rmurile Islandei.
La ora 9 dimineaa,
marinarul de veghe
de la tribord a
detectat un obiect
care se ridica din ap
la cteva sute de
metri de nav.
Temndu-se s nu
fie vorba de
periscopul unui
submarin german,
comandantul cru-
citorului, cpitan-
comandorul Dean,
s-a npustit pe
puntea de comand,
unde ofierul de cart
1-a linitit
explicndu-i c
obiec-tul" prea
mai curnd o fiin
acvatic, dei nu
semna cu balenele,
casaloii sau
delfinii. Intre timp,
vasul continua s
avans London):
eze La prima
spre vedere putea fi
locul luat drept un
unde trunchi mare si
se afla noduros. Dar cnd
ciud am privit prin
enia. binoclu mi-am dat
Iat seama c era o
relatar fptur vie, iar
ea rdcinile arborelui
cpi- se dovedeau a fi
tanulu capul si nottoarea
i dorsal. Animalul
Dean, constituia un
extras obiectiv excelent
din pentru exerciiile de
H.M. tragere la int si am
S. dat ordin servanilor
Hillar armamentului
y: principal (tunurile
Last de calibru mediu -
Missi n.a.) s se
on at pregteasc (...)
ea Ne apropiasem la
and 27 m si vedeam
Stnkin creatura foarte bine.
g on Capul semna cu
the acela al unei vaci,
25-th dar nu avea coarne
of sau urechi si era mult
Mai/; mai mare; animalul
Repor prea complet
t and negru, cu excepia
Synop unei dungi
sis" albicioase pe
(Royal frunte. Lungimea
Navy gtului atingea cel
- puin 6 m, iar aripa
Doc nottoare se ridica
ument deasupra apei la 1,2
s and m. Lighioana
War msura n total mai
Archiv bine de 18 m (...).
es", Se puteau distinge
clar
mic
rile
erpui
toare
ale
gtului
, care
se
arcuia
n
semic
erc
atunci
cnd
capul
se
nla
pentru
a privi
mpre
jur.
O istorie 49
tumultuoas
Cnd
fiin
a a
rma
s n
urm
a
noas
tr
am
rema
rcat
c
not
toare
a
dors
al -
ce
ami
ntea
de
un
triun
ghi
negr
u -
era
foart
e
subi
re si
moal
e,
dar,
cteo
dat,
vrfu
l ei
pleo
tit
se
ridic
a asemeni urechi- obuz
lor ciulite ale unui a
terrier. Animalul expl
nu se alarmase de odat
vecintatea chiar
imediat a navei si lng
continua s noate trup
la suprafaa mrii, ul
cnd scufundndu- mon
se astfel nct i strul
rmneau afar ui,
doar botul si vrful care
aripei nottoare, a
cnd scotndu-si nce
din ap capul, put
gtul, notatoarea s se
dorsal si, uneori, zbat
o mic poriune ca
din spinare (...). turb
Aveam viteza de 12 at,
noduri, aa c 1-am nro
depit, ind
ndeprtndu-ne valu
destul de mult. Am rile;
dat ordin de virare, dar,
crucitorul a imed
descris un arc i iat
ne-am apropiat din ce
nou, pn la 182 colo
m, apoi am deschis ana
focul. Prima salv a de
fost mai scurt cu ap
20 m, iar a doua ridi-
mai lung cu 10 m. cat
l ncadrasem ns de
ntr-o furcut expl
ngust (expresie ozie
arti-leristic s-a
desemnnd o serie prb
de trei salve, uit
primele dou de n
reglaj, a treia la mare
int - n.a.) i ,
ultima salv a anim
nimerit perfect. Un alul
s-a scufundat i el gata
(...). Nu 1-am mai s
reperat, dei nava a love
trecut chiar pe lng asc
locul unde se un
aflase ultima dat".
La trei zile
dup ntlnirea cu
arpele de Mare",
crucitorul H.M.S.
Hillary a fost
torpilat de un U-
BOOT german i
majoritatea
echipajului a pierit
n apele ngheate,
Cpitan-coman-
dorul Dean i
ctiva oameni au
fost salvai de o
nav britanic,
astfel nct
incidentul
vntorii" a aprut
consemnat n
raportul misiunii,
pe care
comandantul lui
H.M.S. Hillary 1-a
naintat
Amiralitii.
ntre 1919 i
1933 s-au
nregistrat i alte
relatri despre
erpi" uriai
vzui n Oceanul
Atlantic, cum a
fost cea a echi-
pajului (inclusiv
comandantul si un
viceamiral aflat la
bord) cuirasatului
britanic H.M.S.
Caesarf care era
astfel de animal n
largul Insulei Mn
(1920) sau
declaraiile despre
giganticul monstru
serpentiform (lung
de 27 m), observat
de cteva zeci de
martori la 10 iunie
1928, n fata
portului Salvador
(Brazilia).
O avalan de
ntlniri
stranii
Dar astfel de
fpturi erau vzute
cu regularitate si n
alte pri ale lumii.
n 1920 au fost
semnalate
numeroase apariii
de montri acvatici
cu aspect
dinosaurian n
marele ru Orange si
pe reeaua
afluenilor Rului
Vaal (Transvaal -
Africa de Sud).
In 1923, o serie
de rapoarte fcute de
fermieri, turiti si
chiar poliiti au
afirmat existena n
Lacul Echo (din
statul Nebraska -
S.U.A.) a unui
animal de 10-15 m
lungime, cu gt
serpentiform si cap
de n apele Lacului
reptil Turtle din
, dar Saskatchewan
avnd (Canada).
un La 24 mai 1925,
corn" echipajul unui
pe trawler american a
frunte. vzut un monstru
Anim marin asemntor
alul unei anghile, dar
era avnd 40-45 m
carniv lungime. Fptura
or, nota cu mare vitez
atacn n largul coastelor
d oile statului
si Massachusetts
vitele (S.U.A.); martorii au
care observat c animalul
venea nu scotea capul din
u la ap ca s respire,
adpat deci este posibil s fi
pe fost, ntr-adevr, o
maluri anghil gigantic
le din specia
laculu descoperit de
i. Brunn si Beebe.
n Tot n 1925,
1924, trupul parial
civa descompus al unei
marto fpturi cu capul
ri au enorm, gtul lung de
descri 10 m si corpul de 15
s o m a fost aruncat de
fptur valuri pe o plaj din
Santa Cruz (statul
uria California - S.U.A.).
, Biologii americani
negru care au examinat
- craniul (singura
cafeni parte recuperat) au
e, cu identificat fptura
aspect ca fiind o balen
serpen cu plisc"
tiform caracteristic
, care
tria
v;----------------------------------
1 Pacificului de Nord, dei conformaia craniului diferea de a lui
l Berardius bairdi (genul Berardius, familia Ziphiidae, subordinul
\\Qdontoceti, ordinul Cetacea), singura specie de balene cu plisc
jicare triete n Pacificul de Nord si Marea Bering. De altfel,
j B. bairdi nu depete 13 m lungime si nu are, practic, gt! l In
1928 au fost semnalate zeci de apariii ale unor fpturi cu ^
aspect dinosaurian si gtul lung, serpentiform, n lacurile Erie, '
Huron si Superior si n estuarul Fluviului St. Lawrence (Ontario j
-Canada).
S In vara lui 1929, numeroi martori (printre care si militari
^francezi) au raportat animale asemntoare plesiosaurienilor n
! marile ruri din apropierea oraului Vientiane (pe atunci capitala
> Regatului Laos, care fcea parte din Uniunea Indochinez, aflat
J sub protectoratul Franei).
l La 28 februarie 1932, sute de locuitori din portul Cherbourg
i
| (Normandia - Frana) s-au adunat s contemple carcasa unei f p-
i turi lungi de 10 m, euat pe plaja de la Querqueville. Animalul
J ^avea un gt subire (msurnd jumtate din lungimea total), un
'* cap ciudat, asemntor cu al unei cmile", dar cu coli conici,
iireptilieni, si dou nottoare ca de foc", n partea anterioar a
\ corpului. Fptura arta exact ca un elasmosaur, dup cum o
descriseser, cu doar 10 zile nainte, marinarii i cpitanul remor-
cherului Tygboat 117. Dei ziarele au relatat pe larg cazul iar
autoritile locale au ntocmit un raport, nici un zoolog francez
nu a avut curiozitatea s vin pentru a vedea creatura euat la
Querqueville!
La sfritul anului 1932, ling orelul Gourock (Estuarul
Rului Clyde - Marea Britanic), apele au aruncat pe o plaj un
animal pe care zeci de martori 1-au identificat cu un... plesiosaur.
Fptura era de culoare nchis, avea gt i cap de arpe, lungimea
de 9 m i trupul i se pstrase n stare bun. Dar, spre uluirea
localnicilor si a
presei, n loc s fie
dus la muzeu,
reprezentani ai
Royal Navy au ar$-
o si au ngropat
resturile sub un
teren de sport.
Ziaritilor
scandalizai nu li s-a
dat nici o explicaie
pentru bizarul
comportament al
Marinei Regale...
La 7 iulie 1933,
ctiva martori au
semnalat prezena
unui animal
serpentiform lung
de 27-30 m, cu
pielea de culoare
nchis si capul
asemntor cu al
unei anghile.
Fptura nota
onduln-du-se pe
orizontal n apele
Lacului St. Lucia
(Natal - Africa de
Sud). In noaptea
urmtoare, ali
martori au vzut un
animal asemntor
n mare, la l 600 m
distan de rmul
Natal-ului.
n decembrie
1941, dou carcase
aflate ntr-o stare
avansat de
descompunere, si
cntrind fiecare
cteva tone au fost
aduse n lunile iunie -
de septembrie 1947, un
valuri monstru cu aspect
pe de plesiosaur i
coasta lungimea de 18 m a
Scoie fost raportat de zeci
i de de martori (pescari,
Nord, turiti, paznici de
Fptur coast) n largul
ile zonei Tiger Rocks
moart -Isipingo (Natal -
e Africa de Sud).
aveau n noiembrie
gturi 1947, un arpe de
foarte Mare uria a fost
lungi, vzut notnd la
trupur suprafa, n largul
i oraului Vancouver
fusifor (provincia British
me, Columbia - Canada),
cozi de ctre 87 de
conice persoane, printre
, care chiar cpitanul
ascuit portului.
e si
capete
ca de
arpe.
Zoolo
gii
britani
ci au
consid
erat c
era
vorba
de
cadavr
ele
unor
rechin
i-
balene
, roase
de
n decembrie 1947, cargoul american Santa Clara (8.600 tdw)

parcurgea ruta New York (S.U.A.) - Cartagena (Columbia), cnd,
la 219 km est de Capul Lookout (statul North Carolina - S.U.A.),
ctiva ofieri au zrit un animal straniu. Iat ce consemna cpi-
tanul navei n jurnalul de bord:
John Axelsohn, cel de-al treilea secund, a vzut deodat un
cap de arpe, care se nalta din ap la o distant de circa 9 m de
tribordul vasului, n apropierea provei. Exclamaia sa atrgnd
atenia celorlali doi ofieri, toi au nceput s examineze uluii
ciudata fiin ce plutea de-a lungul vasului, trecnd apoi pe sub
puntea de comand si disprnd la pupa.
Capul animalului era lat de 0,75 m, gros de 0,60 m si lung de
1,5 m. Corpul, cilindric, atingea 0,90 m diametru, iar gtul 0,30 m.
Cnd monstrul a trecut pe sub puntea de comanda, ofierii au
observat undele din jurul lui colorndu-se n rou pe o suprafa
de 9-12 m2 (...)
Apa devenise uleioas, probabil de la sngele animalului pe
care l izbisem cu prova. Martorii nu au putut repera la babord
cealalt jumtate a fpturii (de unde au dedus c nava o tiase n
doua - n.a.) (...).
Fiina aceea rnit s-a zbtut n agonie tot timpul ct a rmas
n cmpul lor vizual. Pielea sa era de culoare cafenie nchis, ne-
ted si alunecoas, fr aripi nottoare, pr sau vreo proemi-
nent pe cap, gt sau pe partea vizibil a corpului".
Relatarea martorilor, confirmat si de ctiva marinari (care
estimaser lungimea prii vizibile a animalului la circa 15 m) a
aprut n cteva ziare americane, ntr-o prestigioas publicaie
britanic specializat n probleme maritime, The Marine
Observer", si a fost reluat att de Heuvelmans n Le Grand
Serpent de Mer", ct si de Akimuskin n Pe urmele unor animale
rare si nemaintlnite".
n luna
decembrie 1948, pe
malul Insulei Dnuk
(statul Queensland -
Australia) a fost
aruncat de furtun
carcasa unui animal
necunoscut,
cntrind cteva
tone. Martorii au
descris fptura ca
fiind asemntoare
cu o testoas-
pieloas enorm,
aplatizat, de forma
unui ptrat cu
colturile rotunjite,
acoperit fde o piele
extrem de dur sub
care se ascundeau
nenumrate plci
osoase. Din trupul
animalului ieeau
cioturile a patru labe
groase, precum si
rmiele unui gt
cu tendoane
puternice si 'ale unei
cozi conice, scurte.
Capul fusese
devorat de rechini.
Remarcabil, aceast
descriere se
potrivete perfect
unei placo-donte
numite Henodus
(familia
Henodontide, ordinul
Placodontia) care a
trit n Triasicul
Superior si a
disprut, teoretic,
acum 200 milioane
de ani!
H ),
e
n
o
d
u
s,
d
i
n
f
a
m
il
i
a
P
l
a
c
o
d
o
n
t
e
l
o
r
c
u
p
l
a
t
o
(
d
u
p
K
i
r
k
In ianuarie 1960, presa francez dezbtea in extenso ra-

poartele marinarilor, turitilor si ale locuitorilor din Bordeaux
(Estuarul Gironde - Frana), care declarau c au vzut n largul
portului un arpe marin uria. Animalul nu a putut fi identifi-
cat, dar seriozitatea martorilor era indiscutabil.
In seara de 18 martie 1960, trei preoi din Dublin (Mathew
Burk, Daniel Murray si Richard Quigley) pescuiau pe Lacul Ree,
n dreptul orelului Holly Point (Irlanda). Brusc, apele au fost
despicate cu zgomot tuntor de un animal serpentiform, cu cap
de piton lung de peste l metru. Trupul i era fusiform, ngroat
la mijloc si avea patru nottoare ca de foc; gtul, lung de circa
5 metri era foarte mobil, iar coada a rmas sub ap, nefiind vizi-
bil pe ntreg parcursul observaiei. Fptura avea culoarea cafeniu-
roscat si se deplasa lent, ondulndu-se n plan vertical, la distant
mic de barc, fr s-o ia n seam.
Martorii au relatat cazul unor ziare mai importante, precum
-; si autoritilor responsabile de Pescuitul Interior si Fauna Acvatic
'< i din Irlanda.
Explicaiile zoologilor au atins ns culmea ridicolului: ceea
ce vzuser preoii era un ir de vidre, un nod" de tipri exci-
tai sau chiar un... minisubmarin, spion sovietic!
In august 1960, doi pescari profesioniti, Patrick Ganley si
Joseph Quingley au prins n nvod un animal uria, ce le-a
remorcat barca pe cteva zeci de metri, dup care a rupt plasa
groas si a scpat, la 18 m admcime si la 800 m de locul unde
vzuser preoii animalul descris n martie. Dup ce cazul a fost
relatat de ziare, doi englezi au trimis o scrisoare redaciilor
respective, afirmnd c si barca lor de 3 tone fusese remorcat o
poriune din Lacul Ree, de o fptur care mucase din momelile
aruncate de ei, n vara anului 1958. A urmat scrisoarea propri-
etarului unui iaht de croazier, ce relata c nava sa izbise n luna
iulie 1959 ceva

mobil, aflat n
mijlocul lacului,
acolo unde
adncimea depea
40 m.
Trebuie spus c
folclorul irlandez
abund n legende
despre piast, peist
sau ollpheist, cum
snt numite fpturile
acvatice cu aspect
dinosaurian care se
presupune c ar tri
n multitudinea de
lough-uri (lacuri) si
ruri mari din ara
Cmpiilor de
Smarald". Astfel,
Lough Berg ar fi
locul unde eroul
popular Fenian a
ucis un monstru
acvatic enorm, cu
gt si cap de arpe,
care i-ar fi devorat
nsoitorii. Sfntul
Mochua din Balla
meniona ntr-o
cronic din secolul
al VH-lea c a fost
martor la uciderea
unui om pe Rul
Shannon, de un
animal carnivor
avnd aspectul
asemntor cu al
unui plesiosaur
(dup cum reiese
din descrierea
cronicarului). O
legend nenumrate cazuri
consemnate n
datnd cronici si, mai
de 12 trziu, n ziare,
secole lucrri de tiinele
amin- naturii sau istorice,
tete despre apariia unor
c mari fiine cu
Sfntu aparen reptilian
l n lacuri ca Mask,
Cohna Bran, Graney, Ree,
n din Glendarry, etc. Or,
Drom dac astzi motivul
ore a ar putea fi atragerea
salvat turitilor amatori de
o fat senzaii tari, este
atacat foarte puin
, pe plauzibil s se fi
cnd ntmplat la fel n
se secolele XII-XVI,
sclda cnd turitii"
n (trupele engleze
Lough invadatoare) erau
Ree, ntmpinai de
de o localnici cu sabia,
fptur n vara anului
care 1960, ctiva martori
semn au descris o fiin
a cu neagr, cu cap de
un arpe, gt lung si
balau corp ngroat la
r", mijloc, care tria n
avnd apele marelui lac
un cap canadian Manitoba.
enorm Animalul a fost
, de fotografiat si filmat;
arpe. n ciuda
In numeroaselor
cepn contestri ale
d din acestor probe, nici
secolu un expert nu a reuit
l al s demonstreze pn
IX-lea astzi c ar fi con-
au trafcute. Monstrul
existat din Lacul Manitoba
(sau
Mani
pogo"
) a
fost
vzut
de
circa
150
marto
ri
ntre
1908
i
1957,
iar n
1962,
doi
pescari, John Konefell si Richard Vincent 1-au fotografiat,

Clieul a fost analizat si declarat veridic de poliia canadian; el
a imortalizat o fiin necunoscut, cu vag aspect dinosaurian.
In sfrsit, n august 1960, o carcas cntrind circa 9 tone a
euat pe coastele Tasmaniei. Inform, devorat parial si semi-
putrezit, carcasa a fost analizat de zoologii australieni, care nu
au putut stabili crei specii aparineau esuturile, ns au exclus
cetaceele, calmarul gigant, pinipedele, rechinii si mantalele uriae
(Manta birostris) - ceea ce nu las alternative printre animalele
marine cunoscute astzi, care s ating asemenea dimensiuni.
La 19 august 1963, numeroi martori au vzut n largul coas-
telor statului New Jersey (S.U.A.) un arpe de Mare" lung de
peste 12 m.
n 1964, exploratorul si navigatorul solitar francez Robert le
Serrec a naufragiat n zona Marii Bariere de Corali (Australia).
Mai nainte ns, reuise s fotografieze si apoi s filmeze un
animal serpentiform gigantic (masurnd 22-24 m), n Marea
Coralilor. Materialul su documentar, analizat de zoologii francezi
este netrucat, dar insuficient pentru a putea clasifica strania
fiin. Despre incident au scris att Robert le Serrec (n volumul
Autour de Monde" - n jurul lumii", jurnalul cltoriei sale de
cinci ani pe mare, publicat la Paris n 1967), ct si biologul ameri-
can Ivan T. Sanderson n revista True" (1965).
La 15 aprilie 1969, n dreptul portului Kodiak (Insula
Kodiac, Golful Alaska, statul Alaska, S.U.A.) a fost detectat cu
ecograful (ASDIC) silueta unei fiine lungi de 60 m si avnd
patru labe nottoare. Monstrul (de dimensiuni duble fa de o
balen albastr!) se deplasa destul de rapid, la mare adncime,
dup cum scriau M.A. Persinger si G.F. Lafraiere n Space-Time
Transients and Unusual Events" (Treceri spatio-temporale si
evenimente neobinuite"}.
y\.
In iunie 1973,
arhitectul Neil
Blyth a vzut o
fiin cu git lung si
cap de arpe
nlndu-se la 2 m
deasupra apelor
Rului Airey, chiar
n locul unde
acestea se vrsau n
mare, nu departe de
oraul Melbourne
(Australia).
Animalul avea
pielea de culoare
nchis (neagr sau
cafenie), nottoare
lungi, ca de foc, i
semna izbitor cu un
Plesiosaurus, De
altfel, plesiosaurii
dominau apele puin
adnci si calde ale
Mrii Cretacce,
care tia n dou
Australia acum 100
milioane de ani.
Centrul acestei foste
mri este zona
Richmond de astzi,
extrem de bogat n
fosile de plesiosauri
cu gt scurt,
elasmosauri cu gt
lung si kronosauri.
Dr. Mary Wade
de la Muzeul
Fosilelor Marine din
oraul Richmond, a
catalogat specii de
plesiosauri cu
lungimea de 28 m,
elasmosauri ca
Wooungasaurus (10
m Montrii
lungi lacurilor nord-
me) si
americane
kronos
auri ce i
atinge n iulie 1974,
au 20 Barbara Clark, o
m adolescent venit n
(dintre vacan, nota n
care 2 apele lacului
m canadian Okanagan
numai (provincia Brtish
craniu Columbia), n jurul
l), unei platforme
avnd construit la cteva
dinti- sute de metri n larg.
baione Deodat a simit
t de atingerea unui trup
20-30 aspru, care i se freca
cm. de spinarea goal. A
Att pornit n grab spre
ea, ct platform si, pe cnd
si un i suia scara, s-a
reputa ntors la timp ca s
t vad un animal ser-
specia pentiform, de
list culoare cenusiu-
aus-
albstruie aflat la
tralian
doar 5 m deprtare.
n
Capul i era sub ap,
paleo
dar spinarea i s-a
ntolog
ie i arcuit deasupra; avea
fosile 10 m lungime, 1,2 m
marin lime i se termina
e, cu o nottoare
doctor caudal
ul
Arthu
r
Cruick
shank,
consid
er c
nu
este
asemntoare cu aceea a unei balene" (OMNI", februarie 1988).
Martora nu a vzut sau auzit jetul de la respiraia animalului, care
s-a scufundat n cteva secunde.
Lacul Okanagan are o suprafa de peste 200 km2. Triburile
de indieni din zon (n special Shushwap) cunoteau de secole
existena lui N'ha-a-itk, un monstru acvatic cu trupul lung, not-
toare ca de foc si coad de balen. Imagini gravate cu stngcie
pe pietre si lemne sau pictate pe piei, ca si legendele despre
spiritul lacului", cel care ataca oamenii numai cnd acetia i
nclcau teritoriul, aventurndu-se n larg, dateaz din secolele
XI-XVI. Odat cu venirea primilor coloniti albi, observaiile
s-au nmulit (peste 200 au fost consemnate numai ntre 1801 si
1912), iar n 1926 numele monstrului a fost schimbat n
Ogopogo" (dup un foarte popular cntec dintr-un music-hall
londonez).
Rapoarte cu un nalt grad de credibilitate snt, de exemplu, cel
al cpitanului Thomas Shorts, a crui nav a ntlnit n 1890 o fp-
tur serpentiform lung de circa 5 m, cu cap ca de berbec" i
nottoare de foc", si cele cteva zeci de relatri independente
din noiembrie 1926, cnd Ogopogo" a fost deosebit de activ.
n 1914, cadavrul intrat n putrefacie al unui animal lung de
15 m a fost gsit pe o plaj a lacului, dar nici un zoolog nu a
catadicsit s se deplaseze la fata locului. La 2 iulie 1959, doamna
Kray si familia Watson au vzut, n timpul unei plimbri cu barca
n rada portului Kelowa un trup sinuos, lung de 10 m, alctuit
din cinci unduiri situate la distane de 0,60 m una de alta. Ani-
malul urmrea un banc de peti i nota cu mare vitez, fcnd
ntoarceri brute si lsnd n urm-i o dung lat de spum".
Federaia Naturalistilor din Columbia Britanic a conchis c
ar fi vorba de o iluzie optic, produs de micarea unei unde
neobinuite pe suprafaa neted a apei, si aprut n condiii
B^WI 60 Montrii adncurilor
E
v
ol
u
ia
c
et
a
c
e
el
o
r:
A
-
Mesonychidae;
B - Protocetidae;
C -
Dorudontidae
(nrudite cu
Basilosaurus-
Zeuglodon);
Squalodontidae;
E - Delphinidae
(arhiva
autorului).
particulare de iiuminare". Ar mai fi de explicat cum putea o

und (orict de neobinuit) s-si schimbe direcia prin ntoar-
ceri brute si s se onduleze deasupra valurilor!
La cteva zile dup prima observaie, doamna Campbell a
vzut un animal asemntor de pe peluza casei sale din Kelowa.
Tot n iulie, editorul ziarului Vernon Advertiser", dl. R.H. Miliar
si soia sa navigau cu un iaht n mijlocul lacului, cnd un animal
cu cap de arpe a ieit la suprafa si a notat cteva minute n
raza lor vizual cu viteza de 24-27 km/h. Pe 21 august, reveren-
dul W.S. Bean, rector al Bisericii Anglicane din oraul Penticton
1-a zrit pe Ogopogo snind din apele lacului, n dreptul orau-
lui Naramata. (In septembrie 1950, familia Miller raportase deja
apariia unei fpturi albstrui, lungi de 10-12 m, care nota cu
micri verticale sinuoase n lac, n apropiere de Naramata.)
Intre 1950 i 1996, cercettoarea Ariene Gaal a nregistrat si
analizat 200 de observaii demne de ncredere despre animalele
serpentiforme din Lacul Okanagan. Unele rapoarte, ca acela al
lui Art Folden (august 1968) snt nsoite de fotografii sau filme
ale unor fpturi serpentiforme de mari dimensiuni. Filmul lui
Folden a fost analizat de experi ai poliiei si armatei canadiene
care au certificat c nu fusese contrafcut. El arat o fiin de 20 m
lungime si circa 2 m grosime la mijloc, care nota cu mare vitez
la 300 m deprtare de mal. Capul nu se vede, iar nottoarea cau-
dal nu este vertical, ca n cazul petilor sau ichtyosaurilor.
Aceasta argumenteaz teoria specialitilor americani Richard
Greenwell i Roy Mackal, care susin c Ogopogo ar fi urmaul
speciilor Basilosaurus-Zeuglodon, ce au populat apele din
regiune n Eocenul superior.
n anul 1975, patru adolescente au vzut un monstru cenuiu-
verzui, cu aspect de plesiosaur n apele Golfului Cardigan (ara
Galilor). Raportul a fost confirmat de observaiile echipajului
unui trawler local,

care pescuia n golf
n seara aceleiai
zile si a ntlnit o
fiin identic.
La 25 aprilie
1976, trawlerul
japonez Zuiyo
Maru a prins n
nvoade cadavrul
unui animal
straniu, n largul
insulei sudice a
Noii Zeelande.
Fptura avea 11 m
lungime, trupul
fusiform, patru
nottoare ca de
broasc estoas,
coada conic, un
gt msurnd
jumtate din
lungimea total si
un cap reptilian, cu
dini uniformi,
conici. Pescarii au
fcut cteva
fotografii, apoi au
aruncat leul n
mare, de team c
le va strica recolta
de peste, fr s-i
dea seama c acea
carcas n
descompunere
valora mai mult
dect ntreaga nav.
Nici mcar un
fragment din
schelet nu a fost
pstrat, spre
regretul
profesorului
Yoshi or care triau acum
nori 100 milioane de ani
lamiz n Marea Cretacic
uni, Australian, prof.
direct Iami2uni a opinat c
orul fptura pescuit de
gener trawler nu era
al al peste, cetaceu sau
Depa vreun alt mamifer
rtame marin, ci, n mod
ntulu cert, o reptil
i de preistoric, o aa-
Cerc numit fosil vie".
etri In 1977, o
Zool echip de zoologi a
ogice ncercat zadarnic s
din prind o creatur
cadru lung de 7-8 m, care
l se deplasa rapid, la
Muze civa metri
ului adncime, n Iacul
Natio canadian
nal Ponongamook.
de Animalul a fost de-
tiin tectat cu sonare
e al perfecionate si
Japon filmat de cinci ori
iei. cu camere
Com subacvatice
parn acionnd automat
d la trecerea unei
fotog fiine de mari
rafiil dimensiuni.
e si Fotografiile
descr reprezint o siluet
ierile serpentiform, cu
mart trupul ngroat la
orilor mijloc, care noat
ocula ondulndu-se
ri cu vertical. Trebuie
fosile remarcat c,
le ncepnd cu 1923,
elas zeci de rapoarte
mo- indic prezena n
sauril Lacul
Ponon
gamo
ok a
unor
mari
anima
le
necun
os-
cute,
negre-
albstr
ui,
caj-e
seam
n cu
dispr
utul
Basilo
sauru
s. :;
In
aprilie
1982,
revista
OM
NI"
consac
ra un
vast si
exhau
stivj
articol
mont
rilor
acvati
ci din
Lacul
Cham
plain,
aflat
la
granit
*
O istorie 63
tumultuoas
Arc
hae
oce
te
(du
p
Sav
age
si
All
en).
De
sus

n
j
o
s
:
P
a
k
i
c
e
t
u
s
,
P
r
o
t
o
c
e
t
u
s
,
Z
y
g
o
r
h
i
z
a
,
B
a
s
i
l
o
s
americano-
canadian. Cu o
suprafa de sute de
kilometri ptrai
(lungimea: 176 km,
limea: 64 km,
adncimea: 150 m),
lacul are forma
actual de cteva mii
de ani. Acum 14.000
de ani, la sfrsitul
Glaciatiei Wiirm, era
un golf prelung,
avnd legtur cu
oceanul; n anii 10
500 .e.n. devenise
un estuar cu gura
ngust, apoi, dup
circa 2.000 de ani
regiunea de coast s-
a nlat, nchi-znd
canalul spre mare si
rurile au umplut
bazinul rmas cu
ap dulce.
Profesorul Peter
Evans, de la
Universitatea din
Oxford a gsit fosile
de Basilosaurus pe
fundul Lacului
Champlain, n
apropierea zonei
dinspre ocean. Ca si
cryptozoologul
Richard Smith, prof.
Evans crede c, n
condiiile particulare
ale acestui ambient
favorizat,
Basilosaurus, lipsit
de dumani sau
concureni naturali,
s-a si XX s-au
putut consemnat peste 300
adapta de mrturii despre
si a existenta n aceast
supra considerabil
vieuit ntindere de ap a
pn unor animale lungi
astzi. de 15 m, cu trupul
La negru-strlucitor, cu
cul a dini conici si siluet
fost de torpil. Printre
desco meniunile foarte
perit credibile atestate
n documentar se
1609 remarc 11
de declaraii simultane
explor si independente ale
atorul unor coloniti
Samu francezi si englezi
el de care au vzut
Cham monstrul n 1819,
plain zecile de relatri
(1567- ale pasagerilor si
1635), echipajului navei
primul Curlew (ce 1-a
europe ntlnitn 1871) si
an ce a rapoartele din 1899,
menio cnd fptura s-a trt
nat att afara din ap,
mon- naintnd ctiva metri
strul pe plaj n urmrirea
local, unui cerb venit s se
ct i adape
pe cel (comportament
care similar cu cel al
aprea orcilor, cnd atac
n pinguinii sau focile
Estuar de pe rm).
ul St. In secolul XX s-
Lawre au nregistrat 150 de
nce. rapoarte demne de
Intre ncredere, ale unor
secolel persoane ce
e susineau c au
XVII vzut un animal
lung,
negru
sau
albast
ru-
nchis,
cu
trupul
aidom
a unui
arpe
foarte
gros.
n
august
1977,
Antho
ny si
Sandr
a
Mansi
,
mpre
un
cu cei doi copii ai lor au fost martorii apariiei unei fiine cu res-
piraie zgomotoas, care i-a nlat capul la 2,4 m deasupra apei.
Sandra a reuit s-1 fotografieze (color) cu un aparat automat Kodak
Instamatic. Clieul a fost analizat pe computer de un cunoscut
specialist al firmei Kodak, Peter Sutherst, care a demonstrat c
nu fusese trucat. Fotografia este luat de la 45 m si arat gtul si
capul serpentiforme ale unui animal de culoare neagr, care, teore-
tic, nu exist n fauna lacului. Zoologul Roy Mackal (de la Univer-
sitatea din Chicago) susine ca ar fi vorba de un Basilosaurus-
Zeuglodon; zoologul George Zug (de la Institutul Smithsonian)
crede c animalul este un elasmosaur- dar amndoi consider c
nu se poate contesta existenta n acest mare lac a unor fpturi
de dimensiuni remarcabile, nc necunoscute tiinei".
Dup cum se meniona n mai multe publicaii americane
(inclusiv n New York Times"), n 1978, echipajul unui elicopter
de patrulare al US Coast Guard a observat un animal serpen-
tiform uria (fr nottoare vizibile), deplasndu-se rapid, la
suprafa, n largul coastelor Floridei (S.U.A.).
La nceputul anului 1982, sute de persoane au semnalat un
arpe gigantic aprut n apropierea coastelor de vest ale provin-
ciei canadiene British Columbia, n mai 1982, oaspeii prezeni
la o petrecere dat de omul de afaceri Robert Frew n vila sa de
pe rmul Golfului Chesapeake (statul Maryland - S.U.A.) au
observat o creatur serpentiform foarte lung, avnd pielea
ptat ca de pojar". Robert Frew a reuit s filmeze animalul,
producnd ceea ce unii savani consider c ar putea fi primul
film autentic al lui Chessie, arpele Maryland-ului", dup cum
consemna OMN7" n ianuarie 1983.
Aceeai revist amintea, n aprilie 1989, faptul c un animal
acvatic uria este raportat nc din 1816 (de peste 190 de persoane
pn n prezent) n Lacul Memphremagog, de la grania dintre
Montrii adncurilor
statul american Vermont si provincia canadian Quebec. Cea

mai recent mrturie (august 1983) aparine Barbarei Malloy, care
afirm c ar fi vzut un gt ca de arpe si un cap asemntor
celui de cal, dar mult mai mari" ridicndu-se deasupra apei.
Trebuie menionat ns c muli cercettori snt relativ sceptici
cu privire la aceste rapoarte pe motiv c lacul, ca si faimosul
Loch Ness din Scoia, ar fi prea mic ca s permit supravieuirea
unui numr considerabil de exemplare dintr-o specie de fpturi
uriae, fie ele mamifere, reptile sau peti. Or, se consider puin
probabil perpetuarea unei specii de-a lungul a milioane de ani
prin doar cteva exemplare (dei, n anumite condiii particulare
favorabile, faptul nu este imposibil).
Kronosauri n Cambia, elasmosauri n Cornwall

A.
In iunie 1983, adolescentul Owen Burnham, un englez aflat

n vacant n Cambia a descoperit carcasa unui animal neobi-
nuit, aruncat de valuri pe plaja staiunii balneare unde venise cu
prinii si. Adolescentul a fcut cteva desene ale fpturii
(lung de 4,5 m), nainte ca aceasta s fie cioprita de stenii din
mprejurimi. Trimise experilor n zoologie marin de la Univer-
sitatea Cambridge, desenele au fost identificate ca reprezentnd
un kronosaur tnr (specie disprut, teoretic, acum 65 milioane
de ani). Cazul a fost clasat ns, considerndu-se c mrturia
unui adolescent nu prezenta destule garanii, dei Burnham nu
avea preocupri legate de zoologie si nu cunotea aspectul unui
kronosaur, fiind convins c a desenat un crocodil necunoscut!
yv
In 1984, echipajul unui mic submarin britanic, destinat veri-

ficrii conductelor petroliere din Marea Nordului a raportat fap-
tul c nava fusese atacat de o reptil uria, pe cnd se afla n
imersiune, la 75 km est de litoralul Marii Britanii. Dup cum
relata presa londonez, monstrul, care s-a npustit de trei ori
asupra submarinului ce-i nclcase probabil teritoriul, era un

arpe lung de aproape 20 m, gros de peste l m, de culoare cafe-
nie nchis si avnd un cap ca de varan", acoperit cu solzi groi.
Echipajul i-a pstrat ns prezena de spirit, izbutind s duc
nava la suprafa si apoi Ia baz.
La 10 iulie 1985, un om de tiin britanic, Eric Bird si sora sa,
Sheila Bird, scriitoare si istoric local, se aflau pe un promotoriu
din apropierea localitii Porthscatho (Cornwall - Marea Britanic).
Deodat, foarte aproape de mal, din valuri s-a ivit un animal
cenuiu, lung de 6-7 m, cu trupul ngroat i gt serpentif orm, m-
surnd jumtate din lungimea sa total. Era faimosul Morgawr"
(Uriaul Mrii" - n dialectul local) despre care fraii Bird
crezuser ntotdeauna c nu ar tri dect n imaginaia popular.
Legendele despre Morgawr dateaz din secolul VII, ns abia n
1876 un asemenea animal a fost capturat viu, n Golful Gerrans,
la est de Falmouth i, dup ce a fost artat mulimii ngrozite,
autoritile portuare au ordonat s i se dea drumul, de team c
uriaul trup ar fi putut provoca o epidemie, n cazul morii ciu-
datei creaturi. In 1926, doi pescari au prins n nvod un monstru
marin similar, ns de talie mai redus, care le-a scpat n valu-
rile agitate din sudul portului Falmouth. In 1933, carcasa unei
fpturi ce amintea de o balen cu gt de arpe" a fost adus de
flux n Golful Mount (Cornwall).
Dar avalana de rapoarte despre asemenea fiine a nceput
abia n septembrie 1975, cnd dou locuitoare din Falmouth
(doamnele Scott si Riley) au vzut un animal mare cu spinarea
cocoat i gt lung" care se lupta cu un tipar lung de civa
metri, pe care, pn la urm, 1-a devorat.
n februarie 1976, o martor care (refuznd orice publicitate)
a inut s rmn anonim, a fotografiat n largul Capului
Rosemullion (vecintatea oraului Falmouth), un monstru marin
cu corp dinosaurian,
cu gt lung si cap de
arpe. Animalul
msura 5-6 m
lungime, iar clieul a
fost considerat
veridic de specialiti.
Anul 1977 a
reprezentat punctul
culminant al acestui
tip de observaii, n
ianuarie, Duncan
Viner a vzut un
animal asemntor
unui elasmosaur, cu
lungimea de 12 m,
notnd n largul
Capului
Rosemullion. (O
fptur identic a
fost ntlnit n
aceeai zi de ctre
un grup de pescari la
gura Fluviului
Helford.) In luna
mai, doi bancheri
din Londra, venii la
pescuit pe plaja
Parsons s-au
pomenit n fata unei
reptile cu aspect
dinosaurian, lung
de 12-13 m, care a
ieit din ap la mica
distant de mal,
rmnnd vizibil
circa 20 de secunde.
In iunie, Morgawr a
speriat serios
echipajul unei
ambarcaiuni
pescreti aflat
ling Capul Lizard.
Anima erase apele
lul a Cornwall-ului i pe
fost cele din jurul Marii
descri Britanii timp de
s ca patruzeci de ani,
avnd cunoscnd foarte
trei bine toate
cocoa vieuitoarele marine
e, gt tipice zonei.
serpen Vinnecombe a fost
tiform profund ocat de
si cap animalul vzut,
de deoarece ironizase
foc, ntotdeauna legen-
dar cu dele despre erpii
ochii de Mare" spunnd
foarte c, dac asemenea
mari. fpturi exist, nu se
Pielea poate s nu le fi
era de ntlnit ntr-o viat
culoar ntreag petrecut pe
e ocean.
neagr In vara anului
, iar 1977 au fost
lungi semnalate zeci de
mea a apariii ale lui
fost Morgawr, iar Dave
estima Clarke, redactorul-
t la ef al revistei
12-14 Cornish Life" a
m. La reuit s-1
bordul fotografieze, la 90
vasulu m n largul pljii
i se Parsons. Animalul
afla un avea un cap de foc,
pescar gt serpentiform i
experi trupul gros,
mentat lungimea total
, fiindu-i estimat la 18
Georg m. Ulterior s-a aflat
e c echipajele a dou
Vinne nave (un trawler i
combe un petrolier) au
, care observat separat, n
cutrei aceeai zi din luna
aprilie
, o
fptur
cu
aspect
reptili
an,
notn
d n
estuar
ul
Rului
Penry
n.
O istorie 69
tumultuoas
I
n
sfrsi
t, la
20
febr
uarie
1980
,
Geof
frey
Wats
on a
vzu
t o
fp-
tur
uria
, cu
spin
area
coco
at
si gt
lung,
not
nd n
apro
piere
a
coast
ei, n
zona
Helf
ord
Pass
age.
Inter
esant
de
rema
rcat,
zool
ogii
britanici nu s-au cu
ostenit s viziteze aspe
mcar o dat ct
Cornwall-ul, dino
convini c -
localnicii joac sauri
feste turitilor an
creduli... inco
La 4 ianuarie nfun
1992, un martor a dabil
izbutit sa filmeze un .
monstru acvatic Treb
lung de 10-11 m, uie
care nota n men
marele lac Ikeda ionat
(Insula Kyushu - c
Japonia). Filmul a rapo
fost analizat de arte
experi si conside- desp
rat autentic, dar nu re
arat dect un mon
animal cu trup tri
fusiform i gt serp
lung, de culoare entif
cafenie, aflat la ormi
prea mare distant n
pentru a se acest
distinge detalii. loc
Totui, o asemenea snt
fptur nu- are, sem
teoretic, locul ntr- nalat
un lac ca Ikeda e
(acum cteva mii ofici
de ani ns, bazinul al
lacului avea din
legtur cu marea). 1820
Tot n 1992, ,
dou grupuri de doct
martori (totaliznd orul
60 de persoane) au Pette
observat separat, r
de pe Insula Olss
Froson (Lacul on
Storsjon - Suedia), cons
o reptil marin de emn
mari dimensiuni, ndu
n sfrsit, n
aprilie-mai 1998,
circa 40 de martori
au raportat 6
apariii ale unei
fpturi care
semna cu
elasmosaurii, n
apele din
apropierea oraului
Melbourne
(Australia),
semnalri similare
fiind fcute de
aproape 80 de
oameni ntre anii
2000 i 2003.
CARUSELUL IPOTEZELOR
"Complexul struului"
Majoritatea zoologilor conservatori susin c aceste relatri
se datoreaz unor iluzii optice, iar arpele de Mare" este orice
altceva n afara de un dinosaurian acvatic. Astfel, se cunosc pn
n prezent nu mai puin de 20 ipoteze asupra identitii acestor
fpturi, impunndu-se constatarea c, din nefericire, cele mai
logice snt si cele mai rar menionate, att n lucrrile de speciali-
tate, ct si de ctre mass-media.
1. Prima categorie de ipoteze, cele mai numeroase, dar si cele
mai inconsistente prin calitatea sczut a argumentelor (lipsa lor
de logic friznd nu rareori absurdul) se remarc printr-o diver-
sitate considerabil de identificri", purtnd, toate, amprenta
aceluiai complex al struului" de care sufer unii cercettori,
ce nu se pot acomoda ritmului vertiginos n care au loc transfor-
mrile si reevalurile n tiin.
' ! l
Se detaeaz pentru nceput ncercrile de a identifica o

fiin vie, deplasndu-se cu viteze de 10-20 noduri si indepen-
dent de micrile valurilor sau contrar lor (dup cum afirm toi
martorii), cu obiectele plutind inerte la suprafaa oceanului:
iruri de frunze sau alge foarte lungi.
Urmtoarea grup cuprinde tentativele de asimilare a unui
animal serpentiform ce msoar 10-60 m unor fiine de cu totul
alt form (balene albastre) sau avnd siluete diferite si dimen-
siuni mult mai mici (rechini, toni, elefani de mare, dugongi).
Se distinge apoi o grup de ipoteze amuzante: identificarea
erpilor de Mare" prin grupuri de fiine n locul indivizilor
Caruselul ipotezelor 71
singulari. Astfel au fost amintite irurile de psri plutind la

suprafaa apei (!), delfini notnd n linie (dei delfinii nu noat
n acest mod) i, mai ales, crdurile focilor de Groenlanda, ce se
deplaseaz n iruri lungi, una dup alta, sltnd cteodat dea-
supra valurilor si dnd impresia micrii unui trup uria, arcuin-
du-se n ocean. Zoologul Newton afirm c, observate de la mare
distant, aceste crduri au dat natere legendei" despre erpii
de Mare", teoria sa nelund ns n considerare nici unul dintre
rapoartele cunoscute si deosebit de valoroase din istoria inci-
dentelor cu animale serpentiforme vzute de la mica distant.
Urmeaz apoi afirmaiile despre o posibil confuzie cu erpi
marini obinuii (care ating ns foarte rar 2 m lungime); erpi
teretri (boa, anaconda, pitoni) nimerii accidental n ocean
(omindu-se faptul c dimensiunile acestora nu depesc 10-14 m,
iar o reptil terestr nu ar supravieui dect foarte scurt timp n ap
srat, neputnd ajunge n mijlocul Atlanticului sau Pacificului)
i, n sfrit, cu broatele estoase. Intr-adevr, estoasele cu gt
de arpe (genul Hydromedusa) au un cap turtit, situat la extremi-
tatea unui gt serpentiform ieit mult din carapace i aproape
neretractabil. Dar ele snt animale terestre de dimensiuni mici
(20 cm lungime specia australian, Chelodina longicollis i maxim
30 cm cea argentinian, Hydromedusa tectifera) i, oricum, au o
plato osoas distinct, foarte vizibil n cazul cnd s-ar admite
prin absurd ivirea unui exemplar msurnd 30 m, czut ntm-
pltor n mare! In ceea ce privete broatele estoase marine
pieloase, campioana lor, Luthul (Dermochelys coriacea), atinge
2-2,5 m lungime, 600-700 kg greutate i are carapacea acoperit
cu o piele groas, ca a balenei. Dar gtul scurt, labele anterioare
extrem de lungi si forma oval-aplatizat a corpului fac imposibil
confuzia cu un arpe, chiar admind apariia unui gigantism
accidental.
Chelodina longicollis
- dup Brehm.
Ultima ipotez
din aceast categorie
susine c martorii ce
au semnalat fiine
serpentiforme uriae
au fost indui n
eroare de apariia la
suprafa a unui
calmar din specia
Architheuthis Dux,
ale crui tentacule
pot ajunge la 30 m
lungime (dup cum
au confirmat
fragmentele
descoperite n
stomacul marilor
casaloti). Dar
aceast ncercare de
a explica fenomenul
nu tine seama de
faptul c un tentacul
nu poate pluti mult
timp separat de
restul corpului; or,
observ poate s nu aib
atorii ventuzele proprii
nu au caracatielor (uor
vzut identificabile de
niciod martorii oculari) si
at nu posed nottoare
calma dorsale, laterale si
rul sau creast zimat. In
celelal sfrit, calmarii
te gigani
nou
brae
ale
sale,
ci
unul
singur
. In
plus,
se
impun
urmt
oarele
consta
tri:
un
tentac
ul nu
are
cap de
arpe,
piele
lucioa
s,
cafeni
e
nchis
sau
solzi
de
reptil
, nu
noat
inde-
pende
nt, nu
Caruselul 73
ipotezelor
e
v
it

a
p
el
e
c
al
d
e,
p
r
e
f
e
r
n
d
u
-
le
p
e
c
el
e
c
u
te
m
p
e
r
at
u
r

m
ai
s
c
zut, ceea ce ce
ar elimina ta
aceast ce
"explicaie" n el
peste jumtate or
din cazurile pr
citate. i
m
Basilosa iti
ur sau ve
ap
Megophi r
as? ut
2. e
Urmtoarea n
grup E
cuprinde doar oc
dou ipoteze, en
care admit si
realitatea di
existentei sp
arpelui de r
Mare", dar ut
susin c nu e
ar fi vorba de ac
o reptil sau u
un m
dinosaurian, 20
ci mai m
degrab de un ili
mamifer oa
primitiv ne
gigantic. de
Adepii an
primei i.
ipoteze, Roy A
Mackal si stf
zoologul el,
Phillip Gosse M
de la ac
Universitatea ka
din Chicago l
consider cr
aceste fiine ca ed
fcnd parte e
din familia c
ar fi vorba de co
zeuglodoni, o ad
subspecie a
evoluat din ex
subordinul tr
fosil e
Archaeoceti, m
avnd de
lungimea de lu
18 m si un ng
aspect general ,
asemntor do
crocodililor u
actuali (coad n
foarte lung, ot
corp cilin- t
<dric, cap oa
alungit cu flci re
triunghiulare pe
etc). Gosse ct
este de prere or
c majoritatea al
rapoartelor e
indic mai at
curnd t
basilosauri, de
animale ce au sc
trit n Eocen ur
i despre care te
mult vreme s- n
a crezut c ar fi c
reptile, ceea ce t
explic n
denumirea u
tiinific: fo
Basilosaurus. lo
Abia cnd s-au se
descoperit au
fosile la
complete ale ni
acestor fpturi m
lungi de 25 m ic
s-a constatat (a
c ele erau ni
mamifere, cu m
trup fusiform, al
ul deplasndu-
se prin
ondulaii
verticale) si un
cap mic n
raport cu restul
corpului, dar
avnd flcile
prevzute cu
dou tipuri de
coli redutabili
(cei din fa
conici, cei din
spate ca nite
ferastraie).
Aparent,
ipoteza sus-
menionat ar
constitui un
rspuns; dar,
n nici un caz,
el nu poate fi
definitiv si
complet. In
primul rnd
pentru c
multe rapoarte
menioneaz
fpturi cu
aspect si
comportament
evident
reptiliene;
dac animalul
care a speriat-
o
"W-
pe Barbara Clark,
cele din Lacul
Champlain si Golful
Along sau cel vzut
de Meade-Waldo si
Nicoll ar putea fi
considerate mami-
fere, cel care a atacat
submarinul britanic
n 1984 si cel ntlnit
de H.M.S. Daedalus
preau mai curnd
reptile. Cetaceele
arhaice nu aveau
solzi si cap de arpe
asemeni animalului
vzut n 1817 si nici
creast zimat, ca
majoritatea
fpturilor observate
n Pacificul Central
si de Nord.
A doua
categorie din
aceast grup
cuprinde ipoteza
Oudemans-Racovit.
Dei naturalistul
romn optase pentru
mamifer, manifesta
ns serioase rezerve
cu privire la
ncadrarea lui
Megophias printre
pinipede (foci,
morse etc.).
Principalul argu-
ment al lui
Oudemans era
faptul c erpii
noat prin micri
ondulatorii laterale,
pe cnd mamiferele
(fie perit abia n
ele ultimele decenii,
cetace dup analiza
e sau comparat a
foci) fosilelor i a
noat poziiilor n care au
ondul fost gsite, n plus,
ndu- o serie de rapoarte
se n indic ondulaii
plan laterale n cazul
vertic fpturilor exclusiv
al. serpentiforme.
Dar n 1970, un
natura reputat oceanolog
listul romn, acad. Eugen
oland Pora, spunea: n
ez nu marile gropi abisale
tia c se gsesc forme de
dinosa animale strvechi -
urienii fosile vii - care, cu
marini milioane de ani n
din urm, i petreceau
ordinu viata la suprafaa
l oceanului. Datorit
Sauro apariiei unor vieti
pteryg mai bine dezvoltate,
ia, att formele primitive s-
nothos au retras n
aurii, adncuri, unde
ct i condiiile snt ns
plesio mai grele. Acolo s-
saurii au adaptat mediului,
sau supravieuind pn
elasm astzi. Adulii
osauri triesc la mare
i adncime, dar se
notau reproduc n
ondul straturile superioare
ndu-se sau chiar la
n suprafaa mrii,
plan unde puietul se
vertic poate hrni mai bine
al, (...) Este foarte
fapt probabil ca n
desco prile sudice ale
Ocean
ului
Planet
ar s
trias
c
anima
le de
dimen
siuni
uriae
. S
fie
arpel
e de
Mare
reptil
,
dinos
aur, s
Caruselul ipotezelor 75
fie mamifer? Nu exist nc destule dovezi pentru a se face o

asemenea precizare".
Sintetiznd datele adunate n ultimele dou secole se poate
constata c, fr ndoial, montrii acvatici observai n lacurile
canadiene si cei din Golful Along prezint asemnri izbitoare
cu Archaeocetele din Eocen, Zygorhiza si Basilosaurus-Zeuglodon.
Ipoteza Oudemans-Racovi este doar o posibilitate teoretic,
animalul descris de ei si numit Megophias neavnd corespon-
dent n lumea vie terestr sau printre speciile fosile. Dac ns o
parte a fenomenului cunoscut ca apariiile arpelui de Mare"
poate fi identificat prin existenta unei specii de Archaeocete
care a supravieuit pn astzi n unele zone ale Terrei,
favorizate de condiii particulare, soluia nu se poate aplica dect
n cel mult 25% din cazurile semnalate.
Anghile-gigant
3. Penultima grup cuprinde o singur ipotez, ce susine c
arpele de Mare ar fi n realitate o anghil gigantic, necunos-
cut tiinei. Anghilele (ordinul Apodes, familia Murenidae)
ating dimensiuni de 1-2 m, un gen nrudit (Murena helena)
ajungnd ns la 3 m lungime. Snt prdtori foarte agresivi si
periculoi; larvele lor nu depesc niciodat 7 cm nainte de
metamorfozare, cnd, din transparente ca sticla, se coloreaz n
negru-verzui, crescnd timp de peste un an pn la deplina
maturitate. Dar n 1930, dr. A. Brunn, membru al expediiei
oceanografice daneze de pe nava Dana a capturat n Oceanul
Atlantic (la vest de Capul Bunei Sperane) o larv de anghil
lung de 184 cm! Acest peste prins la 350 m adncime face parte
dintr-o specie necunoscut si, dac el creste n acelai ritm ca
Murena helena, atunci adultul care i-a dat natere ar trebui s
aib ntre 40 si 80 m lungime! Ctiva ani mai trziu (n 1936),
Montrii adncurilor
americanul William Beebe, naturalist de prestigiu si inventa-

torul celebrei batisfere care-i poart numele, a efectuat o scufun-
dare n largul Insulelor Bermude; aprinznd lumina interioar la
aproape 500 m adncime (batisfera avea trei hublouri), el a
observat dou larve de anghil de peste l metru lungime, trecnd
prin fasciculele de raze, primele ajunse vreodat la asemenea
adncime. (Descrierea lui Beebe aduce foarte mult cu a soldailor
coloniali britanici care au gsit uriaul cadavru aruncat pe malul
Golfului Hungary n 3860).
Ulterior, cunoscutul ihtiolog J. Smith a semnalat si el cap-
turarea n Atlantic a unei larve de anghil de 0,50 m, care, dup
opinia sa, ar fi ajuns sa depeasc, la maturitate, 25 m lungime,
n urma acestor descoperiri, ctiva naturaliti europeni, printre
care J.M. Peres, R. Thevenin, dr. L Krumbiegel si dr. A. Brunn
(fost director al Muzeului Universitii din Copenhaga) au afir-
mat c astfel de anghile gigantice au fost vzute de martori si
luate drept erpi de mare. ntr-adevr, aspectul unei anghile este
destul de asemntor cu al reptilelor, dar ea nu scoate niciodat
capul din ap pentru a respira, fiind un peste si avnd branhii.
Descrierile martorilor oculari privind capul, botul, ochii, gtul,
nottoarele, pielea, aspectul corpului si comportamentul ani-
malelor observate n marea majoritate a cazurilor nu permit
identificarea acestora cu anghilele. Desigur, posibilitatea exis-
tentei unui peste serpentiform de asemenea dimensiuni nu
poate fi negat (cci, aa cum scria I. Akimuskin dac exista
larve de anghile gigantice trebuie s existe si adulii care le-au
dat natere") si este foarte probabil ca unele rapoarte despre ani-
male serpentiforme uriae (n special o parte din cele semnalnd
corpuri cilindrice pe toata lungimea lor si fr solzi) se datoresc
ntlnirii vaselor cu anghile de 20-30 m. Mai ales c, dup cum
observa M. Burton, director al Muzeului de Istorie Natural din
Caruselul 77
ipotezelor
P
l
e
s
i
o
s
a
u
r
u
s
(
sus); Murena
helena (jos) -
arhiva
autorului.
Montrii adncurilor
Londra, anghilele noat oarecum pe flanc, astfel nct, la

suprafaa, micrile lor ondulatorii par aproape verticale. Dar,
aa cum constata si naturalistul englez, dei indiscutabil, pro-
centul unor asemenea descrieri nu depete 10% din rapoarte si
nu poate explica n nici un caz ntreg fenomenul.
Supravieuitori din Cretacic

4. Ultima categorie de ipoteze consider c majoritatea
erpilor de Mare" snt dinosaurieni acvatici care au
supravieuit pn n zilele noastre, dup cum afirm cercettori
prestigioi ca B. Heuvelmans, J. Lyell, A, Hyatt, E. Boulanger,
J.Y. Cousteau, M. Burton, I.T. Sanderson, A.E. Vernil, L. si A.
Agassiz etc. Practic, 65% din descrierile martorilor oculari
nfieaz animale foarte asemntoare plesiosaurilor sau elas-
mosaurilor: capul si gtul de arpe, corpul fusiform, coada lung
(uneori scurt si conic), nottoarele laterale ca nite lopeti,
stilul de not prin ondulri pe vertical, toate corespund aproape
perfect montrilor teoretic disprui n Cretacic. Unii elasmo-
sauri aveau gtul mai lung dect corpul i coada luate mpreun
(8-9 m dintr-o lungime de 12-14 m la specia descoperit n
America de Nord acum cteva decenii). Mai mari dect ei, plesi-
osaurii atingeau uneori 30 m lungime totala, dintre care 10-12 m
numai gtul si capul serpentiforme si ali 8-12 m coada, n afar
de aceasta trebuie amintit problema dentitiei, care, la reptile si
la dinosaurieni este uniform, compus din dini conici cu ace-
lai rol. Este adevrat c si la cetaceele odontocete (delfinii,
balenele ucigae, casalotii etc.) ea este similar, dar dinii snt
mai groi si mai puin numeroi dect la sauropterygieni.
Or, n anii '70, un incident n care a fost implicat nava de
cercetri oceanografice Calypso a comandantului Cousteau avea
s aduc nite detalii interesante privind dentitia montrilor din
Caruselul 79
ipotezelor
Elasmosaur
us - arhiva
autorului.
Montrii adncurilor
^^^J
ad
n
cu
ri.
C
on
ce
pu
t
pe
nt
ru
st
ud
ii
a
m
n
un
it
e
as
up
ra
fa
un
ei
si
fl
or
ei
m
ari
ne
,
va
su
la
fo
st
do
tat
n
deceniul va
sase cu o su
cabin spe- l.
cial, un Di
fel de bulb m
carenat in
eliptic pe ea
axa a,
orizontal, sc
care se af
monteaz an
sub chila, dr
n dreptul ii
unui sas de au
acces. Din ra
aceast po
cabin rt
prevzut at
cu hublouri c
si ,
reflectoare de
se poate i
urmri re
viata st
submarin ul
att n ch
timpul ile
staionarii i
navei ct si p
pe re
parcursul a
deplasrii. in
ntr-o ta
noapte de ct,
var, cnd ca
Calypso se bi
afla n na
Atlantic si de
cabina era ob
(din se
fericire) rv
neocupat, ai
nite ocuri e
puternice fu
au zguduit se
se puternic di
avariat. ni
Intruct co
nava se ni
afla ntr-o ci
regiune as
unde cu
adncimea i
era de i
peste 3 000 ap
m, nu se art
punea in
problema nd
contactului un
cu nite or
stnci sub- m
marine ax
nemarcate ila
pe hart; a re
rmas ca
ipoteza re
atacului se
unui n
casalot. ch
Ajung is
nd la baza es
din Frana er
(Toulon) si
demontnd as
cabina, up
Cousteau a ra
observat c: ca
1) stratul bi
gros (10 ne
cm) de i
cauciuc ce n
acoperea ac
complet el
cabina a
pentru o i
mai bun ti
termoizolar m
e fusese p,
ferfeniit ca
de nite fl
cile unui de
clete, ct
ncercnd pe
s-o m
desprind ax
ori s-o il
striveasc; ar
2) sub ul
presiunea in
mucturii, fe
pereii din ri
tabl or
groas de ,
2,5 cm se gr
deformaser o
n mai i
multe si
locuri. pl
Datorit as
faptului c ai
bulbul la
avea 1,8 m di
lime n st
partea cea an
mai groas, t
dintre rel
fpturile ati
marine v
cunoscute m
numai ar
casalotul ar e
fi putut un
desface ul
flcile ntr- de
att nct alt
s-I apuce ul.
din ambele D
pri up
concomiten
t - ns de
casalotu sc
nu musca hi
n cursul de
atacului si re
n-are dini a
flcilor,
muctura
prea mai
curnd a
unui
tylosaur ori
a unui
kronosaur,
singurele
animale
marine cu
maxilare
att de
lungi i de
nesate de
dini care
au existat
vreodat pe
Terra.
Caruselul 81
ipotezelor
tul
bur
to
are
co
nfi
rm
are
a
ipo
tez
ei
din
osa
uril
or
ma
rini
sup
rav
ie
uit
ori
a
ven
it
n
oct
om
bri
e
19
44
din
Oc
ean
ul
Pac
ific
.
Ea
poa
te fi gsit n Gn
jurnalul de bord eis
al celebrului en
submarin au,
Severn. Aceasta ava
nav era de riin
tipul "V si avea du-
urmtoarele 1
caracteristici: gra
tona, -1.805 v.
tdw la suprafa L
si 2.723 tdw n a
imersiune; 21
dimensiuni - oct
994 m x 8,5 m x o
4,1 m; echipa) - m
61 oameni; raz bri
de aciune - e
9.265 km; 19
vitez - 22 44,
noduri la Se
suprafa si 10 ve
noduri n imer- rn
smne; p
armament - 8
rs
tuburi lans-
ise
torpile de 533
mm + un tun de ap
100 mm. ele
Lansat la ap n Oc
1932, a servit ea
n apele nu
metropolitane lui
pana m 1941, n In
Mediterana dia
pn n 1944, n
apoi n Orientul pr
ndeprtat m
(Oceanul Indian dr
si Pacific) pn ept
n 1946, cnd a ul
fost casat. In Ins
campania din ule
Norvegia lor
(1940) a torpilat
crucitorul de nd
btlie german a
man, cu
direcia
Strmtoarea
Malacca unde
trebuia s
blocheze
accesul
petrolierelor
japoneze.
La ora
20,35, cnd
submarinul se
afla la
suprafa
pentru
rencrcarea
acumulatorilor
, ofierul
torpilor Ian
Masterson si
Submarinul
britanic Severn,
unul dintre cele
mai mari si mai
bune
submersibile
oceanice
construite de
antierele
engleze ntre
1930 si 1944
(arhiva
autorului).
Montrii adncurilor
marinarul John Fox erau n turn, scrutnd cerul n cutarea unor

eventuale hidroavioane inamice. Deodat, din valurile rscolite
de o briza uoar a nit gtul unei fpturi serpentiforme uriae,
al crei trup rmnea sub nivelul apei. Estimat la 8 metri lungime
si 0,5 metri diametru, gtul purta un cap asemntor cu cel de
anaconda, dar avnd un metru lungime, flcile mai ascuite si
nesate de coli conici, arcuii spre nuntru. Strania creatur s-a
npustit asupra tunului de la prova, muscndu-i de mai multe
ori eava, fr s-i ia n seam pe cei doi martori. Apoi, cu un
uierat zgomotos, s-a scufundat n mare - totul durase mai puin
de patru minute. Incidentul a fost consemnat de cpitanul navei,
care a notat c pe otelul evii rmseser peste cincizeci de zgrie-
turi vizibile...
Un final deschis...
Este interesant de constatat ca tocmai ipoteza care pare a
rezolva rezonabil majoritatea rapoartelor despre arpele de
Mare" ntmpin cele mai acerbe critici. Faptul nu este chiar att
de paradoxal: dac zoologii mai snt dispui s admit existena
unei anghile gigantice sau a unui cetaceu fosil, nedescoperit
timp de 30 milioane de ani, ca zeuglodonul, n schimb, prea
putini snt gata s ia n considerare posibilitatea supravieuirii
unor specii de elasmosauri, plesiosauri, kronosauri si tylosauri
(descrise foarte clar n 65% din observaii). Aceasta deoarece ar
interveni o serie de probleme foarte dificile (de ce au rezistat
doar un numr redus de dinosaurieni marini, cum au reuit s
scape cataclismelor abtute asupra oceanelor mezozoice n cteva
rnduri, de ce tocmai ei si nu alte specii, care snt mediile ambi-
ante sau caracteristicile genetice favorabile acestei supravieuiri
etc.); or, cercettori grbii s prseasc rutina, gata s studieze
fr prejudeci un fenomen ce rstoarn vechi si comode teorii se
Caruselul 83
ipotezelor
nt
lne
sc
ma
i
ale
s n
ro
ma
nel
e
lui
Jul
es
Ver
ne.
Di
n
feri
cir
e,
exi
st
nt
otd
eau
na
si
exc
epi
i,
dup

cu
m
o
de
mo
nstr
eaz

taf
eta
probitii si n
curajului urm
tiinific, a
transmis de-a unei
lungul timpului conf
de la Darwin, erin
Haeckel, e si
Oudemans sau a
Racovit prin s,
Cousteau, unor
Heuvelmans, dezb
Vernil, ateri
Heyerdahl, apri
Lane si Burton nse
la Mackal, inut
Johanson, e la
Leakey, Muz
Attenborough eul
sau Gould. de
Unor astfel de Istor
oameni, ie
George Nat
Bernard Shaw ural
le-a dedicat al
faimosul sau \
aforism: Insti
neleptul se tutul
adapteaz la ui
lumea n care Smit
triete; cel hson
lipsit de ian
nelepciune se din
ncptneaz Was
s schimbe hing
lumea dup el ton
nsui. De D.C.
aceea, (S.U
progresul .A.),
omenirii '}
datoreaz att Soc
de mult celor ietat
lipsii de ea
nelepciune../'. Inter
In ianuarie 1982 nai
a fost nfiinat, onal
de cola
Cryptozoologie" bora
(International rea
^Society of a
Cryptozoology" u
- LS.C). Avndu- t
i ca preedinte o
pe r
Bernard i
Heuvelmans si t
ca vicepreedinte
pe Roy Mackal,
mem- i
; brii societii l
(antropologi, o
paleontologi, r
zoologi,
oceanologi si t
i exploratori de u
prestigiu din r
ntreaga lume) c
si-au propus e
^cutarea si
studierea s
exemplarelor i
neobinuite si
necatalogate a
'ale faunei, de la
Omul Yeti" pn c
la arpele de a
Mare". I.S.C. a n
.realizat a
numeroase l
proiecte de u
studiu si l
expediii n u
Australia, i
j Pacific, Africa,
Asia i America d
de Sud. Un e
exemplu tipic ar
fi t
Proiectul Van", e
desfurat ntre l
1996 si 1998, cu e
viziune
Discovery.
Lacul Van
(din estul
Turciei) este al
patrulea ca
suprafa din
lume si cel mai
mare lac srat
cunoscut astzi.
De peste 12
secole,
localnicii i
cltorii care au
strbtut zona
afirm c au
vzut adesea un
animal roscat-
maroniu, cu
trupul gros,
serpentiform,
de 15-20 m
lungime.
Fptura nu are
solzi ci o piele
groas, iar capul
i este foarte
mare, cu ochi
rotunzi, negri.
Nici un raport
nu
a menionat
vreodat un
comportament
agresiv, dar oamenii
au fost ntotdeauna
ngrozii de
dimensiunile
monstrului (imorta-
lizat de altfel ntr-un
splendid basorelief
de pe o biseric
bizantina construit
n zon prin secolul
al IX-lea). Numai n
ultimii 60 de ani,
peste o mie de
martori susin ca 1-
au vzut, iar n 1995,
profesorul
universitar Unal
Kozak 1-a filmat.
Pelicula color red
pe 52 secunde
deplasarea rapid la
suprafaa apei a
capului unui animal
acvatic mare,
precum si valurile
provocate de trupul
imers. Specialitii
snt de acord ca
filmul nu a fost
trucat.
I.C.S. si zoologii
turci consider c
fptura ar putea fi
un cetaceu primitiv,
care se hrnete cu
planct Autoritile
on - turce au declarat
aceast monstrul din lacul
a nu Van" specie
doar protejat si aceasta
datorit este o msur
binevenit, cci
aspect vremea lui John
ului si Hagenbeck
comp (explorator renumit,
ortam fondatorul primei
entulu grdini zoologice
i su moderne, cea din
ci si Hamburg si al celei
faptul mai mari firme de
ui ca comer cu animale
apele care a fiinat la
lacului nceputul secolului
Van al XX-lea, singurul
snt om care a pstrat un
att de echilibru rezonabil
srate ntre profit, pe de o
nct parte, si grija de a
doar nu perturba ansele
planct de supravieuire ale
onul si unei specii, pe de
o sin- alta) a apus de mult.
gur Astzi, dac ar fi
specie capturat un arpe"
de sau un Crocodil de
peti Mare" este sigur
mici le faptul c i-ar
popule petrece restul zilelor
az. la circ (constituind
Dac interludiul unui
animal spectacol Far
ul West") sau facnd
exist, reclam pentru o
el nu a firm de buturi
putut rcoritoare...
85
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
LUCRRI DE SPECIALITATE,
ENCICLOPEDII, ATLASE:
Akimuskin, L:
Pe urmele animalelor rare sau
nemaintlnite" (traducere n
Battisti, E.: limba romna, Bucureti,
Editura
tiinific, 1968).
Berlitz, Ch.: L'' antirinascimento con
una appendice i
Charig, A.: manoscritti inedii"
(Milano, G.
Colbert, E.H.: Feltrinelli, 1962).
The Bermuda
Colbert, E.H.: Triangle"
(Granada,
Colbert, E.H.: Panther Books,
1975). A New
Cohen, D.: Look at the
Dinosaurs"
Davitasvili, L.S (New York, 1983). \
The Age ofReptiles" j
Dixon, D. : (New York, J.
Cox, B., Willey, 1965).
Savage, R., Evolution of
Gardiner, B. the Vertebrates"
(New York, J. Willey,
1970). Dinosaurs: An Illustrated History"
;>
(Mapplewood, N.J., 1983). The
Enciclopedia ofMonsters"
(Waltham Abbey, Fraser Stewart, 1991). .-.
Cauzele dispariiei speciilor"
(trad. n Ib. romn, Buc., Ed. tiinific, 1974).
The Macmillan Illustrated Encyclopedia
of Dinosaurs and Prehistoric Animals"
(London, Marshall Editions Limited,
1988).
Grant,J.:;| Monster Mystery"

(London, Quintet-Grange, 1995).
Glut, D.F.: The New Dinosaur Dictionary"
(Secaucus, N.J., 1982).
Gould, S. J.: The Panda's Thumb"
(New York, 1980).
Halstead, L.B., : Dinosaurs" (London,
Halstead, J. Poole, 1981). Le Grand
Heuvelmans, B.: Serpent-de-Mer"
(Paris, Librairie Pion, 1960). In the
Heuvelmans, B.: Wake ofthe Sea-Serpents"
(London, Rupert Hart-Davis, 1968). :
Oudemans, C.A. The Giant ea Serpent"
(Leyden-London, 1892). '.Space-Time
Persinger, M.A. Transients and Unusua Events" (Chicago,
Lafraiere, G.F. Nelson-Hall, 1977). Trite de Paleontologie",
Piveteau, J.: voi. I-VII
(Paris, Masson et C-ie, 1952-1969).
Racovi, E.: Opere alese"
(Bucureti, Ed. Academiei, 1964).
Spinar, Z., : Enciclopedie de la Prehistoire"
Bunar, Z. Stahl, (Paris, La Farandole, 1976). Vertebrate
B.: History; Problems in Evolution'
(New York, McGrow Hill, 1974).
Swinton, W.E.: The Dinosaurs"
(New York, 1970). The Riddle
Wilford,J.N.: ofthe Dinosaur"
(London-Boston, Faber and Faber, 1985).
#* *
Grand Atlas Bordas"
(Paris, Bordas, 1995). Das
Tierreich nach Brehm"
(Leipzig, Urania, 1961).
Bibliografie selectiv 87
#**
Der Krieg zur See 1914-1918: Kriegsmarine
Archiv." (Berlin, Mittler, 1928).
L'Encyclopaedia Universalii f voi. 1-21 (Paris,
France Publications, Editeur a Paris, 1968-
1975, S.A. 1980).
Our Continent - A Natural History of North
America" (Washington D.C., National
Geographic Society, 1976),
*** The New Encyclopaeia Eritannica", voL 1-30
(London, Benton Publisher, 1943-1974).
COLECII DE REVISTE
TIINIFICE SI ENCICLOPEDICE:
National Geographic" (National Geographic Society, 17th and

M.Sts. N.W. Washington DC 20036 - U.S.A.).
Nature" (McMillan Journals Ltd., Brunei Road,
Basingstoke Hants, RC-21-2XS - U.K.).
OMNI" (1965 Broadway, New York, N.Y. 10023-5965 -
U.S.A.). Science et Vie" (Excelsior
Publications, S.A. 5, Rue de la
Baume - 75 008 Paris, France). Science
Digest" (The Hearst Corporation 224 W, 57 th Street,
New York, N.Y. 10019 - U.S.A.). Science et
Avenir" (S.A. 16, Rue de la Baume - 75 008 Paris,
France). Scientific American" (Scientific
American Inc., 415 Madison
Avenue, New York, N.Y. 10017 - U.S.A.). The
Marine Observer" (UK Meteorogical Office, Eastern Road,
Bracknell, Berkshire, R.G. 12-2, U.K.).
88
CUPRINS
EVADAI DIN MEZOZOIC.......................................3
Misterul crocodililor oceanici........................................3
Naterea si deriva continentelor...................................7
Mezozoicul: lumea dinosaurilor....................................9
O ISTORIE TUMULTUOAS...................................15
nceputul: "legende" i "erezii"...................................15
"Teroarea celor apte mri".........................................20
"Foca-sarpe" si "devoratorul de balene"......................23
"Dragonii" din Golful Along.....................................28
Racovit si Oudemans: recunoaterea tiinific...........34
Din nou n Golful Along............................................39
Confirmri din Atlantic..............................................46
O avalan de ntlniri stranii....................................50
Montrii lacurilor nord-americane..................,..........58
Kronosauri n Cambia, elasmosauri n Cornwall.........66
CARUSELUL IPOTEZELOR.....................................70
i "Complexul struului"...............................................70
Basilosaur sau Megophias?.........................................73
Anghile-gigant...........................................................75
Supravieuitori din Cretacic.......................................78
Un final deschis.........................................................81
BIBLIOGRAFIE SELECTIV.......................................85

Dan Apostol - Monstrii Adancurilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dan Apostol - Monstrii Adancurilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Editura partea de buzunar

Toate drepturile rezervate.

;oordonator: Dan Apostol

Coperta I: Cristian Dinu

Director Marketing/Publicitate; Difuzare:

Descrierea OP a NDC Grup 2000 SRL

Misterul crocodililor oceanici

Submarinul U-28 si Tylosaurus, dinosaurian marin identic

o adncime pe care am apreciat-o ca fiind de 1.000 m. Puin dup

sptmn. De altfel, fr pedanta minuiozitate german, mai

Latimeria chalumnae - dup Brehm

fost dispui s se deplaseze nici mcar pentru a vedea primele

I Naterea si deriva continentelor

aeriene, majoritatea atingnd dimensiuni ieite din comun.

"Marele arpe de Mare" (dup Gesner),

dar si prezenta unui detaliu mai rar ntlnit n rapoartele uite

de Nord, ntre Capul Hatteras (statul North Carolina - S.U.A.) si

n decembrie 1947, cargoul american Santa Clara (8.600 tdw)

In ianuarie 1960, presa francez dezbtea in extenso ra-

iulie 1959 ceva

pescari, John Konefell si Richard Vincent 1-au fotografiat,

particulare de iiuminare". Ar mai fi de explicat cum putea o

unui trawler local,

statul american Vermont si provincia canadian Quebec. Cea

Kronosauri n Cambia, elasmosauri n Cornwall

In iunie 1983, adolescentul Owen Burnham, un englez aflat

In 1984, echipajul unui mic submarin britanic, destinat veri-

asupra submarinului ce-i nclcase probabil teritoriul, era un

Se detaeaz pentru nceput ncercrile de a identifica o

singulari. Astfel au fost amintite irurile de psri plutind la

fie mamifer? Nu exist nc destule dovezi pentru a se face o

americanul William Beebe, naturalist de prestigiu si inventa-

Londra, anghilele noat oarecum pe flanc, astfel nct, la

Supravieuitori din Cretacic

marinarul John Fox erau n turn, scrutnd cerul n cutarea unor

Grant,J.:;| Monster Mystery"

National Geographic" (National Geographic Society, 17th and

S-ar putea să vă placă și