Sunteți pe pagina 1din 19
minariul ,,Nifon Mitropolitul, 19 Decembre 1914 DE “Oficial din 29 ee: 1914 nisaa ta testamentul celui ce a domnit preste noi eata zilei de 27 Septembre 1914. re mareata a unor simtiminte nu mai pu- 7 in acel “estament, zic, citim: ,Pronia cereasca a " _sfirsese bogata mea viata; am trait si mor cw mae, care straluceste in armele Romaniei: Mehul sine nd inainte aceste cuvinte, azi, cu prilejul praznuirei a 42 de ani dela tnfintarea acestui Seminar, am e doua lucruri: mg a mu trece o sarbatoare ca aceasta, fara a amuinte de slavitul rege, care ’si-a ,imbogatit viata“ ‘privirea ocrotitoare, ce a indreptat totdeuna, dar in vremurile grele, asupra acestui bisericesc si pa- vamant de buna crestere si aleasa invajatura, in. atunci de cand a dat, la 31 Ianuarie 1872, dom- — | hrisov si a facut, ca gindul si dorinta fericitu- x Nifon Mitropolitul, sa fie pe deplin inte 4 Sanita! adapost. ‘ i aceasta parinteasca si domneasca por at Ba: A poarte recunostinta vegnica, a i gi pastori sufletesti de mane, fie E pinnae D. D. Dr. Conon Arimescu-Do- litul>, pee pelea tre rugaciuni Al doilea, am tu Regelui Carat hil sine Deo $i, s “si alese asistente, s un sub aripile acestui aseza Psaltirea Prorocului v as, Pe care se sprijineste, in chip prins in envintele: WiAil sine Deo, se Praltivea!? Daca ax fi intre noi vre unul din fug—ca nu stin cine—de mirosul de tamaie, dar au n nicia. sa’si aprinda figarile dela luminile pe cari evlay = stineasca le aprinde, im Sfanta Biserica, intru cinstea lui Dum- neveu si a placutilor Lui, acela, fara indoiala, mi-ar ceea ce vreau sa fac eu—adeca sa vorbese de © carte, re, dupe parerea lui, ar fi o chibzuiala si o potriv , © indeletnicire yrednica numai de tarcovnicii cari bolborosese—este: spre infruntarea inaltei civilizatinmi a vea- iuni la care am ajuns. : Inalta... civilizatie... in care traim! Stralucita... d inne... la care am ajuns!! ; La atta civilizatie si desteptaciune am ajums, in cat ter felim adevarul, si dreptatea; in cat intronam si proslay domnia pumnului gi a salniciel; in cat, cresti i nun ne, dam cu tunul pana gi in Sfanta Cruce din varful § tei Biserici; in cat, erestini. zicindw-ne, spulberam, et toriul dinamitei, pana si Sfanta Grijanie de pe St P Acestea sunt semnele putrejunei, iar nu ale si desteptaciunei. é é Dar ce sa raspund. ,civilizatulut de care Sa-’i raspund, c& ,ratticeste nestiind § terea lui Dumnezeu*, ar fi— cu tru Tisus Hristos—,sa | margaritarele inaintea ‘cateva cuvinte din Psaltire fntdia cunostinta cu ea, citin care am luat acele cuvinte. 2 Ps Imul 52—cam la fel cu el e si Psalmul avid Va facut acum 3000 de ani, intr’o yre - destrabalare, intr’o vreme cand neamul say iJ—era bantuit nu numai de vr d si de yrajmasi dinatara. -scris pentru cei ce au tr el de gandire si de in chip, in cat noi, cei ce tr tem. ee totdeuna cu mia. coplesit, urénd si scape de mustrarea é ile ce faptueste, se amdgeste pre sine s u este Dumneseu, care si ma judece ale mele Bes: nul este ttre , murul si Srica d vor fi atdta de tnfri colo unde nit vor ave de ce se sipit puterea celor ce lingusese pre oanieni si et tar ne la Domnul. Pentru aceea rusinafi vor Dumnezeu "ia urgisit. ei Dear di: Domnul izhivire poporului Saut Cand EL : toarce la locurile lor pre cei robii, tot poporul se va si se va veselit a Cu toate cd acest Psalm este facut acum 3000 de a1 totusi, pare ca este seris pentru vremurile in care traim, Ni oranduiala atunci, neoranduiala acum, Dar cat indemn tru desteptare spre o viata nowa si sanatoasa ne da Psalm! Cata imbarbatare spre pasirea pe calea binelui! Cé pricinuire de avant-spre infaptuirea marelui si sfant deal nafional: intregirea neamului! Despre David, scriitoriul acestui Psalm, citim urmato: intro carte de acum 2200 de ani—.,/nfelepeiwnea lui Tes fiiul lui Sirah—+ sIm tot ce aved de facut, el Tanda pre Ci intrutotsfant, canta pre Cel preainalt, din toata inima sa, i cantari de lauda, si iubia pre Facatoriul sau. A pus- tareti inaintea Ole Pie glasurile be al suri gingase si duioase; in fiecare 71 rasunat Ss uda. I pee deded stralucire sarbatorilor si parateasca slujbelor ee vreme batoreau pre Domnul, di nand de cantarile orth pribegie, ce a dus din pricing entru neintemeiatul cuvant, ache inaintea Celui preainalt, sa’l ceara ; measca si sa nadajduiasca intra El. a avut de Iuptat, indelung, cu vrajmasi ding tiri dinlauntru; deci: prilejuri noui de insus > a scrie Pralmi, adeca: cintari religioase, pling © “mai curat, de cel mai cald si de cel mai covar itor itor de supunere, de smerenie si de evlavie catre 4. pos ee wid este socotit ca ce/ mai mare Psalmist, si pentrn a ceea cantarile Ini religioase au avut atat de mare inraurire fu bine asupra neamului lui Israil, in cat duiosia si- farme- “ul lor an fost hotaratoare intru a fi intrebuintate pana si Ja slujba dummezeiasca, ca ,cAntari ale Domnului*. Atat de scumpe erau pentru Evrei aceste cantari, in eat atunci—in veacul al 6-lea inainte de Hristos —cind se a fiau-in robia Vavilonului si plangeau cand isi aduceau as munte de Sion, raspundeau asa, la cererea biruitorilor gi Supritorilor lor, de a canta vre o cantare de-ale § Cum sa cantam cantarea Domnului in fava st @eeau: De teas wita ure 0 data, Lerusalime, dreapia mea sit milea se misca! Sa mi se lipeasca limba de ceriul gurei, de a este priimita in Crestinism ca o parte a Sfine ~ Chiar dela inceputul lui, ea s’a bucurat si se : de covarsitoare greutate. i ful Mristos a cintat Psa/mi, impreuni toli, dupa Cina cea de taina. “ig ‘Cruce a zis Tatalui cerese: ,Dumnezeu U pentru ce mai lasat?“ Aceste cu- ai Ap cate anal citim:, larg 0a! Or rey rodului. Ty buzele, clatit-ar nul; izbaveasca? Ca m’au incungiy cuprins, Sapat-an I toate oasele m, : inele mele eee z Aceste prorocesti entinta othe vn ani inainte de ivirea Gye Beenie: aa ee Gre cel, pe care vedem Mantaeas. Ae ee ae ‘Sims si batjocurit, T] yeas eee du ae t impacafl, ca niste: cami. Tl yedem arte ae cee im Fs viclenie si rautate, cari Ti strapung manile si pi e arele. Tl vedem aproape gol pe Cruce, si, slabit fiind de cele ce @ avut sa sufere inainte de rastignire, aceia Ti nw ra toate oasele, se wita la Bl si se bucura aL vad rs- gnit. Ti vedem cum isi impart intré dansii hainele Lui, cum pentru camasa Lui, cea dintr’o bucata si necusuta, nea sorfi spre a se sti a cui are sa fie. Despre alte prorocii ale lui David, sa lasam pe Bossuet, numitul episcop-predicator francez (+ 1704), Sa me VOr- El zice: David a vaaut de departe pre Mesia si Ta at in Psalmii sai cu o maretie la care nimeni w/a a~ Adesea el nu se gandead dec&t sa sarbatoreasca slave 1 Solomon; dar de odata isi inalfa privirile atat de cus, in ct vedea pre cel ce este mai mult decat Solomon, tn slava si in infelepeiune, Vedea pre Mesia stand pe un tron mai trainic deedt soarele si luna. A vamut sub pi rele Ini pre toate popoarele, insa si binecuvantinduse i el toate semintiile pamantului, potrivit fagaduelei ce al dati lui Avraam, David ’si-a ridicat privirea st mai, vazut pre Mesia intru stralucirile sfintilor, si matt luceafar, adeca din veoi iesind din sinul ” zut preot vesnic $i ‘ urmand cuivam La) vind, din cea mai sii sai sunt veliste atat de Domiitd sav “ee care am adus cAteva ; fantuitoriul nostru Tisus wy a inviere: ,, Trebuid : penta mine in legea lui Moi. bai, f { Mantuitoriul Hristos ne da martu marturie dumnezeiasca despre nestramy jin Prsaltire. : ; Gfinfii Apostoli au urmat pilda data de 1 cand Sfantul Apostol Pavel era inchig ie ana cu Sila, laud pre Dumnezeu, in auzy ria Pe exestinii din Efes si Colose iy in seris sa vorbeasca unii cu alfii din Pratyj a aude pre Domnul cu Psalmé si cantar duhovnicesti, [ ts Sintii Apostoli si Sfintii Evanghelisti au Inat jn a mull sit a ti an Iuat — ajutor Psa/mii pentru. ca $i din prorociile cuprinse in ei, $4 dovedeasea, ca Hristos este Dumnezeu. y Tata, deci, ca Psalfirea n’a fost numai Moanghelic profe. fica, ci a ramas, precum era firesc, gi ca o culegcre de Psalm sau cantari religioase, rugaciuni si inva{aturi, pe cari cei dintai crestini le fntrebuintau nu numai la slujba dumne- geiasca, ci si in viata de toate zilele. Si cu drept cuvant, fiindea Psaltivea, ca si ,toatd Serip- tura* din care si ea face parte ,este de Dumnezeu insu flata, Si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indrep- tare, spre inteleptirea cea catre dreptate, pentru ca desavar- ie omul lui Dumnezeu, gi destoinic spre tot lucrul © bun*, Asa ne invata Sfantul Apostol Pavel. 1 ca cei dint4i crestini intrebuintau Psadi chiar in 7 toate Zilele ne marturiseste Climent Alexandrinil ineeputul veacului al 3-lea. El zice, ca la masa — culcare, crestinii citeau Psa/ni. Tar Sfantul Am-~ pe vremea sa—veacul al 4-lea—erd rv care nu sfarsed ziua cu citire din Psalm i indeamna pe crestini, foarte des si cu mults shi citeasci si sa cugete asupra de-Aur vice: Daca esti sarac $i te ri carti, sau daca ai carti, n'ai sa poti aved folos, doreste cerbul dupa in meu dupa tine, Dumn we niezeu, de Dumnezeul voiu arata fetel yj ' Toculses Fonte ee sargues cat de cat spre it cepe, ca mici rangul, nici roana, nici schiptrul nu nezeu, $i, prin urmare, vei ¢ a al asemenea lucruri, cari nu te pot face feri gi sa intipareasca in ini fri st ie a aaa feridd ae ae ans en he _ Totdeuna si la toate popoarele Pralfirea a fost $i este pri- vita ca Iuerarea mi Te CATS P poevia lirica: acea gingasa si duioasa infatisare a un nimi pline de acea sfanta bucurie, care f pe om sa zbucneasca in cantari de T i Dumnezenu. Poezia lirica cari, in cel mai Dumnezeu si ve Ne putem face idee despre acest adevar, d vou bunioara, Psalmul al 8-lea, pe care cunoscatorit yechi si noui fl au ca pe cea mat desavargita poema, si declara,, ca ca ea nu mai este in vre una din cartile vechi sau Tata acel Psalm, pe care il ia intocmai limba romana, tipariti in Sianta Monastir pre izvodul cel dintai* 1 anul 1843: ,Doamne Domnul nostru, cat as tau in tot male pre sus de Ceri a ai savarsit lauda, pent masul, ? aati riw Ing " e,, care tu le-ai intemeiat Ce esti pre el: sau fiiul omului, c#1 cer Pai pre dansul putin oare ce decit Pie, Pai daeveadat pre el, si Pai A Pale t Ghurile mainilor tale. ‘Toate le-ai su. oarele Ini, oile, si boii, toate, inca si dobitoa.— ‘Paserile Ceriului, si pestii mari, ceale ce stra. bat cararile marilor. Doamne Domnul nostru, cat iaste de minunat Numele tin in tot pamantul!* ¥ Acesta este Psalmul al 8-lea. Se prea poate, ca in aceas- ta tlmacire a faimoasei si mult laudatei poeme, sa nu se yada destul de lamurit desavarsirea ¢i. Ba sar mai puted zice, ca truda, cazna talmacitoriului in romaneste nu € toc. mai incununata de izbanda. Cel care s’ar incumeta sa sus- fini in altfel, n’ar puted zice, ca adevarul este de par- Pe is talmaci asa, Psalmul 8, pe intelesul vostru, iubiti elevi, caci in voi vreau sa aprind ravna de a va indelet- . nici, cu scumpatate, de Psa/fire: de aceasta scoala deschisa tuturor“, cum o numeste Sf Amvrosie, de aceasta ,,nemar- gimita vistierie deschisa tuturor“, cum o numeste Sf. Va- silie cel Mare: Doanine, Domnul nostru cel a toate stapainitor, cat de mi- nunata este slava numelur Tau in tot pamant pe care Tu Tai facut si Vat tmpodobit cu atdta frumsete, in cat méreti Ta se tnalja mai pre sus de ceriuri, Pana si coptii ganguresc la sénul mumelor lor, Te laudi adesave miréa si rusinarea vrajmasilor Tai si spre amutirea celut prow © tunic st deféimator. ; 4 Cand ma adéncest tn ginduri privind ceriul, care este le % crul manilor Tale, privind, in linistea noptei, luna si stelele Tu leai intemeiat, mé minunez si sic: Ce’i omul, cit Fi aduci aminte de el, sau fiiul omului, cal soco- 4 ic sa porfi grijt de el? Cu toate ci este mic yi me Tu Vai sacut cu putin ceva mat pre jos decdt inge— cinste V'ai incununat, cicé lai zidit dupre Ta, si V'ai facut stapan preste toate lu faptura ai pus-0 sub picioarele Luts a, st dobitoacele cdmpului, paserile ce tot ce stribate cdrarile marilor. ce spre ue Atana mit wele Tau in tot paméantuls puri Avem inainte dow’ talma au foDoamne, Domnul tnasihh cel “face, cu inlesnire, deosebirea dintre ele, Sa mai luam, bunioara, inceputul Psalmului menita Psaltire, tiparita la Neamt, citim: ,Judeca pre cei ce’mi fac mie strambatate: da razboiu cu ostesc asupra mea. Apucd arma si pavaza, si te s tru ajutorinl mieu. Varsa sabie, si inchide inprotiva ma gonesc: zi sufletului mieu, mantuirea ta sint eu! Cred ca s'ar puted talmaci mai bine asa: Judeca, ne, pre cet ce’mi fac nedreplate, fa rasboin celor ce’mi Sac ras- boiu! Ia arma si pavitza, si vino de’mi ajuta! Manueste Sa bia, inchide drumul celor ce ma& urmirese si simi cuvdntul de mantuire: Eu sunt scdparea tal he De mirare nu este ca sa dam, in vechea Psaltire pe ro- maneste, preste lipsuri in infatisarea intelesului ei, daca ne gandim ca, totdeuna Psa/tirea a fost privita, mai ales in tra- duceri—la cari au alergat mai intai izvoditorii nostri—ea una din cartile cele mai anevoe de inteles, pe alocurea, ale Sfintei Scripturi. Greutatea aceasta a adus dupa ea trebu- inta ca, pana acum, sa avem, in felurite limbi, cu mult pes: te o mia de’ explicatori ai Psaltirei, afara de explicatorii unor anumite parti din ea, cum ar fi Psalmii de pocainta, Psalmii din Ceasloy, si alii. Talmacind si eu Psalmul al 8-lea, fara alta dorinja de cat cea marturisita, declar ca de mine este departe gindul a de a imputind cumva pretul Psaltirei, ce ni se citeste Sfanta Bisericd. Pentru preintampinarea unui rautacios pus ca acesta—caci lumea e ciudata —ma simt ind en sa ma slujesc de marturisirea lui Teronim, talmacitoriul S tei Scripturi in limba lating, talmacire, care, desi ticata si osindita, totusi, dupa dowd sute de ani a obsteasci intrebuinjare sub numele: Vulgata: lui Ieronim, pe care © lati ca sp! bue pastrat obiceiul de a canta si a cith cirea celor seaptezeci, din pricins v trebue sa Bia? textul cel dacA yoese sa ail er a Cu atat ‘mai strein este de mine : ae eu am credinja ca, cu to romanesti a Ps, in toata a ci curatie, _precum si facem de multe ori si dreptajei—ca forma manan Sinod al Sfintei Biserici Cresti omane indrepteaza, pregateste si e ‘Sfanta Scriptura, deci si- Psaltirea, e va fi chibzuit asa, ca sa ni se ded 9 ita buna intelegere intre infatisarea ceg ei, si cuprinsul ci. cum ‘stie el sa doyedeasca, ca este Dumnezeu, pri- a minunata intocmire a fapturei: ‘ wiurile, cu frumsefea lor, ne vorbesc despre slava lei Dum nest al preaputernic, care le-a facut, si tavia, cu minunata Wntocmire si ayecare a soarelui, lunei sf stelelor, ne vesteste, et acestea sunt lucrul manilor lui Dumnezeu cel preaintely | Zina si noaptea urmdnd una dupa alta, sara nteala $¢ = ae. ne vesteste puterea Stapdnaulus lor cel preainalt, care yanduil intru aceasta bine intocmita urmare, ficcare 2b spe nnd cunant celer urmatoare, fiecare noapte vestind cunostinfa el a de dupa ea, despre slava yi atotputernicia lui Dumnezeuy ul, a soarele, luna si stelele, cia, noaptea si tloata Jap Yau graiuri, nici cuvinte, precum oamenti au, dar ae We Se aude si de tofi este infeleasa; vestirea lor strabate fot paméntul; cuvintele lor se aud gimile duet... (Psalm 18). ; gi os temelia acestui adevar! Daca ne- nu se datoreste intamplarei, ci ei in fing; daca ne-am aduce a ce numim: legea universala a nul Tl putem cuno: dat-o oamenilor via Domnului ce Oranduirile Domnului sun Porunca Domnului este stratucit Domnul este sf sunt adev toate sunt drepte 1 scumpe ca petrile nestemate si ma din fagu 7 Apoi adauge: Lu am pazit legea cut ca ye am priceput, ca cet vasplata bogata afta... (Psalm 18) ice: Fericit este omuln a Carus la este ca un pom rasde ¢ da rodul la vremea cuveni Pre Ziditoriul a toate, pre care Psalmistul ne ‘ cunoastem din fapturi si din legea ce ne-a i _sblagos lovenic zen Whitest sa ae care, pe Bee nevin re altul nu Wi sau nu sivdrsestey care, B re ce iar pre cel ce se teme de Domniul il cing nb; care, argintul sau nw z pre cel nevinovat (Px ‘ Pat este atdl tn cele ila u 1 ip acestea : wud nu Mi-at aduce pertfe, tft fac mustrari, cach om este de ele st inaintea Mea sunt pururea. Ei trebuinfa si tau vifer din casa ta, nici fapi din turmeh b, fit idea ale Mele sunt toate dobitoacele yi hiarcle din pie muni, cunose toate pasertle ceriulut, si lol ce aledhe® “eile Srumsefea fearinelor $4 cdmpiilor, in stipinirea Mea este, 4 le as flamanzi, ca line, nu fray sa-Mi dai, caci aw Mage este Tumea cu tot ce se afla in va, Maned-voiu Lx, 0 4? Bea-voiu Lu, oare, sénge de fapi? fe enue Mi plac daca nu sunt insofite de prlfa ca dee wccasca de lauda si de maltamitea @ launiru “in, are duh umilit, prin inima tnfrdnta si smeriti, prin Crem nitdejde si dragoste, prin Sapte bune, prin pacivea ceo tn tegea Mea, prin inchinare in duh 3: in adew Wea fagaduelilor ce Mi-ai dat. Ii chipul aces iB By ee in Mine foata inerederea, Li ¢ fo ey pilon¢ in r wed mantuire vet dobdndi (Psalm 4 is Seo dive au fost scrigi pentru mit popor, insa se potrive purilor si tuturor locurilor, Tau, ca pilda, Psal le: pt intelesul celor multi, dar fara sa _ rea Psalmistului: SS ° ; Doamne, nu ma mai cerla cu mdnie, nici ma mai depst cu urgie, din pricina pacatelor mele. Milostiveste spre mine, Doamne, caci fara de pulere sunt eu, V ma, Doamne, cdci frica de Tine si durerile suflet mau cuprins, mi-au vestejit trupul si mi Pau istovit, sufletul imi este inspaimdntat si ingrozit. Pana cand, dec vei fi manios pre mine si md vei lasd fara ajutoriul Téutl... Suspinul mi-a sleit puterile; in fiecare noaple plang. . De necazuri si de supdrari ochit mi sau stins; am imbatrani intre protivnicii mei. Dar depértafi-vd dela mine, voi lofi, cei ce facefi rele, voi, lucratori ai nedrepidfei, cdci Domnul a auail glasul la- crimilor mele, Domnul a ascultat smerita mea cerere, Dom nul mi-a priimit rugdciunea si’mi ajutd. Tofi vrdjmasit mei, © cari au socotil ca Domnul m’a pardsit, vor fi pust in in- valmaseala, vor inmarmuri de groaza; pe neasleplate se vor intoarce si vor fugh cu rusine. : Cata usurare si sprijin nwsi poate agonisi, din acest Psalm ) ~ credinciosul, care sufere trupeste ori sufleteste! Si cati Psalm de felul acestuia nu avem in Psaltire! - In lumea aceasta sunt multi nevinovati, cari sufera pe, nedrept, cu toate ca vina lor n’a fost si nu este alta eck ca sunt slujitori credinciosi ai adevarului si dreptajei. menii yeacului acestuia ii pot fugari, ti pot last muri, le pot Iu& panea dela gura, lor si copiilor lo stiind ca fac Inecrul Stapanului a toate, in cad, ci deschid Psaltivea $i se roaga, cu David, Sudecttoriule cel drept Doamne, judeca-ma re tate, cacti Tu slit, c@ eu intru nevinovafie a ciosie am ‘umblal.... In adunaret deser nei ex nam statut; in locul unde sunt ; omordatori, ale caror mini sunt vile, si mana lor cea dreapla ma pee preful nedreplafei si neadevitrulys tate si intru nevinovdfie umblu. De aceea, amine, i ma milueste, cacti picicarele mele’ ‘din calea cea dreapta.... (Psalm 2 ) ¥ aratul David ne invafa: re ? MV, nit, arata Domnului, prin rugaciune, ne. fia ta si intru Dénsul nadajdueste, far El te va a scoate la lumina dreptatea ta, si rasplata ce fi se si in urma dreplei Lui judecafi, va straluct ca soa ta amiazi.... Inca pufin, si pacitosul nu va mai fi 5 pur terca si stralucirea lui vor peri. ” Din dinerefe pana acum — ta batranefe, pre nici un drept n'am vdzut sad fie in necq. suri si lipsit de intdrirea si de ajutoriul bu Dumnezen; nici pre urmasti lui nu i-am vazut ajunsi in asa stare in cdl a cerseasca pine, caci si lor Dumnezeu le-a fost intru qe jitter si spre scutire.... Dar am vadzut pre cel necural si fax vadelege, inalfindu-se foarte, crescand ca un arbore falnic, cum sunt chedrii din muntele Liban, insd pentru pufind vre me, caci am trecut indata pe acolo, si iala cdzuse: lam ea- wat, dar de locul lui n’am mai putut sd dav... (Ps. 36, Se, 10, 25, 35, 36). Cei ce omoard si viclenesc, nu vor a \ Junge la juméatatea zilelor cite au de trait... (Ps. 54, 27). | Cel drept se va veseli cand dumnezeiasca dreplate va iabi | pre cei nelegiuifi; se va bucura vazdnd, cad Dumnezen SUt= ‘PG pre cei cumplifi. In fafa faplului, ca Dumnezeu pedep sdrguinfa neincetata intru a face ceea ce este raw 1 se pi teste statlornicia neschimbata iniru a face este bine—virtutea—fiecare va zice: este 0 rasplata rep deci este un Dumnezeu, care judecd pre int (Psalm Syj20. st 11). 4 ods: 1 cumplita ratacire, savargin Virsavia, nevasta Ini Uric, ca in chipul acesta sa nu i se va pornncit ca, int’un rasboiu ce ave) durile cele dintii, ca sa fie ranit : rit; insa, ne spune Sfanta Script Domnului aceea ce a facut Davi Prorocul Natan i se infatiseaza, din cae a sii zice: a ee »Judeca si hotaraste asupra acestei pricin’ int ¢ se afla un om foarte bogat si altul foarte sarac. Cel] avea of nenumarate si multe cirezi de boi, iar cel sarac waved decat_o mielusa, pe care o cumparase $i o hrani Ay ea stea la un loc cu copii lui, mianed din panea Ini, b s paharul Ini si dorme’ la sinul lui; fi era ca o fica Un drumef{ soseste la omul cel bogat, care nu sa indurat se atinga de oile sale sau de boii sai, ca sa faca deman- care pentru acel drumet, ci a Inat mielusaua omului ce lui sarac si din ca a facut demancare pentru omul pe care il gazduias. x . «David s’a aprins de mare manie asupra acelui bogat si a zis catre Natan: Iti jur pre Dumnezen, ca omul, care a facut Incrul acesta, merita sa moara si impatrit sa imapo- eze mielusaua, fiindea a savarsit o isprava ca aceasta Se fara de mila s’a aratat*. a . Natan i-a raspuns: Tu esti omul acela....* (Il Imp:12, 1-7). La auzul acestor envinte, David, Inrparatul David, loc tiitornl Ini Dumnezeu in mijlocnl poporului Sau, na Ste flat cu ingrozire si cu hula urata lui Dumnezen®, impro- tiva lui Natan. Nu s’a incapatinat, nici _a cautat sa se a- pere, pentru ca mai rau sa se afunde, ci sa trevit,’ seama de marea nedreptate, ce facuse, a infeles ca cinstit vrednicia ce aved, ’si-a recunseent ea si sla rugat asa: y Peis Dumped potrivit milostivirei Tale celei este-ma! Doamne, potrivit mulfimet indurdrilor grdile, sterge faridelegea mea! Spates faradelegea mea si curdfeste ma cu totul savarsit, caci eu insumi imi cunose contenit imi sta inaint ph crete a ¥ ses aradelegea im dar inaintea Ta, Doamne, ce Tu, ca a toate sliutor, img a marturisest, ca nu altuia, ci Tie epinl am pacatuil, st ceea ce Tu insufi so- ca csle rai, en am facut. ; apoi, ca de ar fi sa stan la judecata cu se cunoaste daca este temeinica holardrea Ta 2 mea, si dact este dreapla pedeapsa ce mi Se cuvine partea es adevaral si drept Te-ai arala intru hoté- fara de prihand st biruitor Te-ai vadi intru ju- rérea Ta, oe decata Ta. ’ dene: milostiveste-Te spre mine si med iarla, cacé din clipa zemislirei mele, pornit spre farddcfegt sunt cu; cu in- clinare spre tot ce este rau ma nascul maica mea. : Acestea le sic, nu spre a ma desvinovafi: cumva de pa- catele mele, prin punerea inainle a pacatosict n asterce mele, ci adevarul ce'Ji place il graesc en, findca Tu, cele ne- ardtale si tele ascunse ale infelepcinnei Tale mi ai desco- perit mie, ca sa nu-mi acoper, adeca, pacatele, ci sa Ji le méarturisesc, sd ma pocdesc, sa ma indreplez si iertare sa’ Ji cer. Deci, intinal de pacate find eu, stropeste-ma, Doamne, cu apa cea aducitoare de duhovniceasca curdfire, si curat voin fi; spala-ma de necurdfiile farddelegilor mele, si ma voiu face- mai alb ca zapada. Auzului meu vesteste bucuria iertarei, pentru ca, odaté cu scoaterca sufietului meu din suferinfe, sd mi se invioreze ssa mi se umple de bucurie si trupul, ale carui oase sunt _ uscate si zdrobite de durerile mele cele sufletesti _—Spre pacatele mele nu mai privi, Doamne; uild-le. Toate legile mele sterge-le; nu le mai socoli mine, Dumnezeule, si duh neinduplecat in fata innoeste inlduntrul meu. de harul cel méntuitor, intorcandu’ Ji fata” 1 Tau cel Sfant, care ma intareste, spre a nu mai caded in pacat. 9 st mai inainte, de harul si ajuto- duh stapinilor spre plinirea po la Tine. xB ne a Nici pentrucd am pacatuit, rane. , ma pedepsi Dumnezeule, Dumnezeul mé: cl fa-ma 5 tar ew voiu laudd dreptalea Ta ea lostivire catre cel ce se pocdeste. i Da-mi si harul de a'mi putea deschide laud dupre cuviinfa; caci jertfa pentru iertarea p fi-as fi dat, dar Tu n+ 0 voesti; si nici cele ce se arderidelot nu le binevoesti fara de jertfa cea bine Lie, care este duhkul umilil, insofit de inima infranta vila si mulfdmiloare, pe care Tu nu o urgisesti. Intru bundvoirea Ta, fa bine, Doamne, Sionului deste zidurile lerusalimului. Alunci vei binevor jertfe voea Ta, prinoase si arderidetot; vifei Ti se vor lunci pe Oltarul Tau (Psalm 50). Ri Cu chipul acesta David agonisindu-si iertarea si izbavit fiind de toate nenorocirile, ce napadisera. Ini, a putut sa zica: ‘ : if Ferici{i sunt cei carova ii s'au iertat farddelegile si sters pacatele.... Eu am pacatuit, dar Domnului nu mi marlurisit, ci am tacut. Insd, cu cat taceam, cu ata vatia striga in mine, si, de mustrarile eugetult mise lopise; si alunci neincetat chemam pre Doi jutor, findca si mana Lui se lasd greu asupra met si noaptea, si in felurile neajunsuri si prim certarile Domnnlui side mustrarile launtru nuit, ca de impunsdlurile unui ghimpe OF am nului faradelegile mele; pacatele mele nu siam cis: Doamne, recunosc, ca am pact ma mai pedepsil Si Domnul vdstnde mi | iertal pagdndlatea’ inimei mele, $i | Voi, cei robiti de poftele trupesti, cifi intru pacate, nu ft 4), In talcuirea roman infipt mie ghimpul> : He e calul si catérul, care, purtate y i, de bund voe nu vi se supun, insd cu 4 ¢ e le stapdanifi si le facefi sd se apropie de voi 4 slujeascd—ci va apropiafi de Domnul si va plec Spetele® ub jugul cel usor al poruncilor Lui, ca nu ¢ x pedepse sa domoleasca trufia voastra; cacé pre cel | catos il asteapla batdi multe si necazuri din destul, iar py cel ce nadajdueste spre Domnul si de cele rele se feress mila si indurarile dumnezeesti il vor incungiura.... (Ps. 3 De-ar libdérét asupra mea oaste, n'am de ce sa ma inspaix mant, de mi s'ar face rasboiu, eu n'am sa’mi perd nade ~ dea in Cel ce ma lumineaza' si din cele rele ma eb doe (Psalm 26, 5 $1 6). a Deci, pe Psaltive se sprijineste, in chip minunat, adeyg rul cuprins in cuvintele: Whi sine Deo. sa path Psalmi, din cei 150, pe cari m’am intemeia sa dovedesc, cit de minunata carte este Psaltirea, ne aral cat de mare dreptate a avut Sf. Vasilie cel Mare sa 7igg _>Psalmul este odihna sufletelor, stegariul pacei, stavilariul / neoranduelilor sau turburarilor gandirei, pedeca maniei, ni” micitoriul neinfranarei, indemnatoriul la cumpatare, intare toriul prieteniei, aducatoriul bunei intelegeri, impaeiuitoriul /celor invrajbiti*. Si adauge: Socotesc, ca sub cerit nu sey . afla carte, care poate fi asemanata cu Psaltirea*, i Sfanta Bisericd a avut si are Praltirva, ca pe until ding cele mai puternice mijloace pentrn » duce pe credinciog | la pasunea mantuirei. : In vederea marilor si nenumaratelor foloase pe cari Tim le pune la indemana aceasta carte de Dumnezeu insuflata,” Sf Ioan Gura-de-Aur a zis: ,Mai bine sa inceteze soarele” Dr. CONST. CHIRICESCU Profesor la Facultatea de teologie gi Ia Saminat »Nifon* din Bucuvegti.