PROIECT

INSTALATII ELECTRICE DE CURENTI SLABI

- Sistem Integrat de Securitate -

BENEFICIAR : Banca BANCA X SA ROMANIA

OBIECTIV : Sediu sucursala banca BANCA X SA ROMANIA

PROIECTANT :
Ing. Radu Andrei

SC YIT ROMANIA SRL

2. BORDEROU

1 FOAIE DE CAPAT
2 BORDEROUL DOCUMENTATIEI
3 OBIECTUL PROIECTULUI
4 BAZA DE PROIECTARE

DESCRIEREA OBIECTIVULUI
5.1 Amplasament si imprejurimi
5.2 Elemente privind constructia si delimitarile de constructie
5.2.1 Elemente privind generalitati ale constructiei
5.2.2 Elemente privind delimitarile la parter
5.2.3 Elemente privind delimitarile la etaj
5.2.4 Obiectul de activitate si valoare a risk-ului

DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE

6.1 Subsistemul de detectie si alarmare la efractie
6.1.1 Generalitati
6.1.2 Structura subsistemului de detectie si semnalizare efractie
6.1.3 Descrierea zonelor protejate
6.1.4 Pozitia si tipul zonelor
6.1.5 Amplasamentul componentelor
6.1.6 Calculul energetic al subsistemului
6.1.7 Specificatii materiale
6.1.8 Date tehnice de catalog
6.1.9 Jurnalul de cabluri efractie
6.2 Subsistemul de control acces
6.2.1 Componenta si descrierea subsitemului
6.2.2 Specificatii de materiale
6.2.3 Caracteristici tehnice
6.2.4 Calculul energetic al subsistemului
6.2.5 Jurnalul de cabluri control acces

ASIGURAREA SERVICE-ULUI
7.1 Generalitati pentru asigurarea service-ului
7.2 Instructiuni si recomandari la punerea in functiune
7.3 Instructiuni si recomandari pentru intretinere si exploatare
7.4 Protectia muncii

8 CERTIFICATE DE ATESTARE A CALITATII PRODUSELOR

CAIET DE SARCINI
9.1 Generalitati
9.2 Metode si incercari pentru verific. calitatii executiei lucrarii
9.2.1 Verificari inainte de inceperea lucrarilor
9.2.2 Ordinea operatiilor,incercari si verificari in timpul executiei
lucrarilor
Anexe Caiet de Sarcini instructiuni si verificari

PARTEA DESENATA

ANEXE
10.1 Plan de situatie
10.2 Plan de amplasare echipamente subsistem efractie parter
10.3 Plan de amplasare echipamente subsistem efractie etaj
10.4 Schema monofilara sistem efractie
10.5 Plan de amplasare echipamente-subsistem control acces -
parter
10.5 Plan de amplasare echipamente-subsistem control acces -
etaj
3. OBIECTUL PROIECTULUI
3.1. Beneficiar: BANCA X SA ROMANIA sucursala Rm.Valcea
3.2. Denumire obiect : SISTEM INTEGRAT DE SECURITATE
3.3 Obiecte proiectate: Subsistem tehnic de alarmare impotriva efractiei,
Subsistem de control acces .
4. BAZA LEGALA DE PROIECTARE
Proiectul s-a realizat avand in vedere urmatoarele LEGI, HG, STANDARDE si
SPECIFICATII TEHNICE in vigoare:
- Legea nr. 333/ 2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor;
- HG nr. 301/ 2012 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
333/ 2003;
- Legea nr. 9/ 2007 - pentru modificarea si completarea Legii nr. 333/ 2003;
- Legea nr. 40/ 2010 - privind modificarea Legii nr. 333/ 2003;
- Legea 608/ 2001 - cu modificarile ulterioare privind evaluarea conformitatii produselor;
- L18/2-02 - normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri;
- SR EN 50130 - Cerinte generale pentru sistemele de alarma
- SR EN 50131 - Sisteme de alarma. Sisteme de alarma impotriva efractiei si jafului
armat
- SR EN 50132 - Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI.
- SR EN 50133 - Sisteme de alarma. Sisteme de control al accesului.
- SR EN 50136 - Sisteme de alarma. Sisteme si echipamente de transmisie a alarmei.
- SR EN 50398 - Sistem de alarma. Sisteme de alarma combinate sau integrate.
5. DESCRIEREA OBIECTIVULUI
5.1. Amplasament si imprejurimi:
Sediul obiectivului Sucursala Rm.Valcea al BANCII X SA ROMANIA ce urmeaza a fi
protejat se afla intr-o cladire noua cu regim de P. Cladirea este amplasata la intersectia
strazii Stefan cel Mare cu Bulevardul Mihai Viteazul, avand nr.1 in nomenclatorul stradal,
si are una din laturile cladirii lipita de o alta cladire cu regim de constructie P ce are ca
destinatie spatiu de birouri.
Sediul cladirii BANCA X SA ROMANIA are ca vecinatati:
La est o gradina proprietate particulara, de care este delimitata printr-un gard realizat din
plasa bordurata cu o inaltime h=2m, fara suprainaltare, sprijinit pe stalpi metalici cu profil
patrat 50x50x2mm montati la fiecare 2m;
La nord, sediul BANCA X SA ROMANIA se invecineaza cu cladirea de birouri cu regim
de inaltime de P.

La partea de sud se afla Bulevardul Mihai Viteazul, de care este delimitata prin trotuar
pentru circulatia pietonala .
La vest se afla Strada Stefan cel Mare de care este delimitata prin trotuar pentru
circulatia pietonala.
Accesul pietonal se realizeaza pe latura de sud, din Bulevardul Mihai Viteazul, prin doua
usi duble, realizate din tamplarie metalica si spatii vitrate de mari dimensiuni.
Obiectivul nu este prevazut cu garaj pentru masina de transport valori, de aceea,
transportul de valori se va face o singura data pe saptamana prin accesul angajatilor
firmei de transport valori pe una din usile duble de la intrarea din banca. Programul de
lucru cu publicul este intre orele 09.00 17.00, programul de lucru pentru angajatii
bancii este intre orele 08.00 19.00, program acoperit prin decalarea programului
anumitor angajati. Programul de realizare a curateniei este intre orele 07.00 9.00 si
17.00 19.00 si se realizeaza sub supravegherea agentului de paza. Paza sediului este
asigurata in intervalul 07.00 19.00 de un agent de paza de la firma care asigura si
monitorizarea permanenta si interventia in caz de eveniment.
In intervalul orar 19.00 07.00 paza obiectivului este realizata exclusiv prin intermediul
sistemului de securitate. Amplasarea obiectivului poate fi vazuta in plansa 001.
5.2 Elementele privind constructia si delimitarile de constructie
5.2.1 Elemente generale ale constructiei:
Peretii exteriori sunt realizati din caramida cu grosimea de 25 cm, sprijiniti pe o structura
de rezistenta realizata din stalpi si grinzi din beton armat.
Peretii interiori sunt realizati din zidarie usoara (15cm grosime), cu usi decorative din
tamplarie metalica cu exceptia zidurilor si a usilor din zona casieriei.
Spatiile vitrate sunt realizate din tamplarie metalica, cu geamuri termopan si dubla
deschidere, exceptie fac geamurile de la holul de intrare si de la ghiseele de casa.
In camere este montat tavan fals casetat, montat pe tije de 50 cm, cu exceptia
tezaurului.
Camerele au o inaltime de 4m.
5.2.2 Delimitari ale spatiului:
- holul de intrare cu cele doua cai de acces din exterior (numit si hol public);
- pentru operatiuni cu numerar sunt prevazute trei ghisee de casa, dotate cu sertar de
transfer monetar;
- serviciul casierie dispune de urmatoarele spatii, ce sunt grupate in zona central-stanga
a parterului:
- tezaur;
- numaratorul de bani;
- ghiseele de casa;
- anticamera casieri.
- direct din holul public, accesul spre zona de birouri, sala sedinte si secretariat/director
se face prin intermediul holului 1.
- operatiunile cu clientii persoane fizice se desfasoara, de regula, in spatiul deschis de la
parter, delimitat prin mobilier iar pentru anumite activitati care impun un grad sporit de
confidentialitate se poate folosi biroul care este accesibil din holul 1;
- pentru prezentarea de oferte, negocieri contracte, etc. se poate folosi sala de sedinte
dispusa in stanga holului 2.
- locul agentului de paza se afla pozitionat in stanga holului public, fara a avea la
dispozitie un spatiu delimitat (camera);
- clientii in asteptare au la dispozitie holul de la parter.
- biroul directorului, secretariatul, biroul de negocieri confidentiale cu persoane fizice,
holul 2 si camera serverului se pot accesa direct prin intermediul holului 1.
- magazia si sala de sedinte sunt accesibile direct din holul 2.
Dimensionarea spatiului este descrisa pe larg in plansa 002.
5.2.4 Obiectul de activitate si valoarea risk-ului.
Obiectivul BANCA X SA ROMANIA Sucursala Rm.Valcea este o institutie bancara ce
are ca activitate operatii cu valori monetare, operatii cu moneda fizica si operatii prin
transfer bancar si depozitare valori pe termen lung ; din acest motiv in alcatuirea solutiei
tehnice s-a tinut cont de normativul SR/ISO/IEC 31010 pentru a stabili nivelul de risc si
de EN 50131 Standard pentru Sisteme de alarma. Sisteme de alarma impotriva
efractiei si jafului armat pentru stabilirea solutiei tehnice. La calculul nivelului de risc am
tinut cont de specificul obiectivului incercand o evaluare a amenintarilor si a
vulnerabilitatilor acestuia. Pentru acest obiectiv amenintarea poate fi:
- externa: furt, frauda, agresiune etc
- interna : furt, frauda, scurgere de informatii, integritatea datelor.
Din punct de vedere al vulnerabilitatii, BANCA X SA ROMANIA Sucursala Rm.Valcea,
are 2 intrari principale cu acces printr-o usa dubla cu geam vitrata, direct din strada in
holul principal din care se pot face operatii la casierie; Datorita faptului ca inchiderea
programului cu publicul se face la ora 17:00, in intervalul de timp dintre orele 17:00 si
19:00 rolul supravegherii acestor usi revine paznicului, care la randul sau, ulterior orei
19:00 cand nu mai este nimeni in banca, acesta preda supravegherea spatiului
sistemului de securitate integrat. Faptul ca sediul are doua laturi ale cladirii direct la
strada iar a treia are un gard care delimiteaza sediul de gradina proprietate privata
reprezinta o vulnerabilitate de acces la geamuri si posibilitate de intruziune. Tinand cont
de aceste elemente s-a facut o evaluare a vulnerabilitatilor si posibilitatilor de acces
neautorizat in sediul bancii atat pe timpul programului de lucru cat si in
afara lui si am stabilit o valoarea a risc-ului care poate fi facuta prin diferite metode:
-GRAFICA ;
-OCTAVE;
-MEHARI.
Am hotarat sa folosim o metoda grafica folosind criterii locale din care sa rezulte o
valoare a risc-ului cat mai reala pentru a putea realiza un sistem de protectie cu cat mai
putine erori Acest sistem de protectie trebuie sa realizeze si diminuarea cat mai mare a
rezultatelor intruziunilor cu finalitate in sustragerea de valori monetare sau de informatii
despre partenerii de afaceri ai societatii.
Pentru indeplinirea acestui deziderat am folosit tabelul urmator pentru stabilirea grafica
a nivelului de risc :

Dupa stabilirea valorii riscului si pentru stabilirea metodelor de protectie care sa

duca la o valoare cat mai mica a riscului pentru acest obiectiv, facem o reprezentare a
risc-ului intr-o matrice de tipul acesta:
 Aceasta matrice ne poate ajuta sa aflam informatii in legatura cu specificul
organizatiei si ne ajuta in luarea deciziilor privind masurile care trebuie alese pentru
diminuarea valorii risc-ului.
Tinand cont de :
1. specificul bancii BANCA X SA ROMANIA de depozitare de valori si de operare
zilnica cu valori,
2. de detinere de baze de date cu contractele realizate , date care care pot fi
divulgate sau substituite
3. detinerea unei arhive curente si pe termen lung cu operatiunile realizate de
banca pentru clientii acesteia
4. de vecinatile si tipul constructiei (pereti constructie si usile de acces etc.) se
considera ca avem o probabilitate de existenta a unui posibil eveniment care poate
produce un impact minor ceea ce duce la alegerea unui risc mediu adica un risc
gradul 3 (un risc de nivel mediu - mare). Dupa stabilirea nivelului de risc si tinand cont
de vulnerabilitatile obiectivului :
pe latura de nord are un perete comun cu o cladire cu parter si regim de birouri cu
risc de acces prin efractie, pe est : un gard de sarma spre gradina particulara cu risc de
intruziune neautorizata
este necesara o solutie de securitate care sa determine reducerea cat mai mare a
valorii acestui risc de intruziune si/ sau de scurgeri de informatii neautorizate . Solutia o
reprezinta un sistem complex de securitate care sa integreze urmatoarele subsisteme:
- un subsistem de detectie si avertizare efractie;
- un subsistem de control acces;
- un subsistem de captare si inregistrare imagini compus din doua parti:
subsistem pentru exterior cu ajutorul caruia asiguram protectia
perimetrala;
subsistem pentru interior care sa asigura protectia persoanelor, valorilor,
echipamentelor si documentelor din interiorul obiectivului;
- un subsistem de detectie si avertizare incendiu;

6. DESCRIEREA SOLUTIEI TEHNICE

Dupa analizarea cerintelor formulate de beneficiar, a amplasamentului si destinatiei
spatiului obiectivului (institutie bancara), s-a stabilit solutia complexa de securitate ce
tine cont atat de aceste cerinte cat mai ales de normele si reglementarile in vigoare
privind protectia vietii persoanelor si a bunurilor materiale in cazul tentativelor de efractie
; Solutia de securitate propusa va permite si anuntarea in timp util a personalului de
paza cat si firma de monitorizare si interventie care are contract cu institutia bancara .
Solutia de securitate propusa va cuprinde un sistem complex de detectie si avertizare la
efractie si control acces bazat pe o centrala KGUARD 2.5 si un sistem de supraveghere
video compus dintr-un dispozitiv de stocare a imaginilor si camerele video de interior ,
respectiv de exterior ; camerele asigura atat supravegherea in interiorul obiectivului cat
si in exteriorul acestuia pe zona perimetrului .
Semnalizarea locala se face acustic si luminos cu ajutorul unei sirene de exterior
autoalimentata cu flash, iar la distanta prin intermediul centralei este trimisa o avertizare
catre firma de monitorizare si interventie in caz de eveniment. Pentru asigurarea unei
comunicatii audio/video intre persoanele autorizate ale bancii (in special in momentul
transportului de valori care se efectueaza seara la ora 19:00 inainte de inchiderea
bancii) se instaleaza un videointerfon in zona de intrare in holul public dinspre exterior,
al carui monitor va fi montat in zona Paza din interiorul bancii pentru o supraveghere
cat mai usoara din partea agentului de paza.
Realizarea intregului sistem de supraveghere si avertizare efractie este detaliata si se
poate vedea in plansele 003 si 004.

6.1 Subsistemul de detectie si semnalizare la efractie

6.1.1 Generalitati
Pentru protejarea obiectivului la efractie s-a prevazut pentru detectie si alarmare in caz
de intruziune o centrala KGUARD 2.5 . Spatiile din interiorul bancii vor fi protejate prin
senzori de prezenta, senzori magnetici (contacte magnetice), detectori de geam spart,
detectori de soc si vibratie, butoane si pedale de panica , precum si de sirene de efractie
de interior si exterior.
Armarea/ dezarmarea sistemului se va face prin tastaturile dedicate. Centrala de
detectie si alarmare la efractie se va instala in camera Server.
Sistemul de detectie si alarmare la efractie KGUARD 2.5 este un sistem cu o structura
flexibila prevazut cu blocuri de extensie zone si interfete de control acces care imbina
avertizarea la efractie in spatiile protejate cu controlul accesului si cu pontaj ; Sistemul
propus prezinta in configuratie maxima : 32 partitii, 144 zone, 16 tastaturi ;
Sistemul propus este alcatuit din urmatoarele componente:
-Centrala de alarmare KGUARD 2.5 cu 16 zone , o tastatura ; este produsa de
PROENGINEERING SRL , corespunzand din punct de vedere al calitatii conform
Certificatului de Conformitate, comercializata de UTI .
-Bloc extensie zone KG2EFR Compus din interfata CIM 192 si sursa alimentare ,
produs de PROENGINEERING SRL si comercializat de UTI .
-Tastatura KPD-644 , tastatura tip LCD , produsa de PROENGINEERING SRL si
comercializata de UTI .
-Detector de miscare ISC-PDL1, produs de BOSCH si comercializat de UTI
-Detector acustic de spargere geam DS1101i, produs de BOSCH si comercializat de
UTI .
-Detector seismic VIBRO produs de BENTEL si comercializat de UTI .
- Buton de panica cu cheie ND100GLT produs de BOSCH si comercializat de UTI
- Pedala de panica metalica PP2, produsa de BENTEL si comercializata de UTI .
- Contact magnetic ISN-CMICRO, produs de BOSCH si comercializat de UTI
- Sirene de alarmare de interior/exterior , produse de BOSCH si comercializate de UTI
- Acumulator cu gel SB 12-7, produs de BOSCH si comercializat de UTI
6.1.2 Structura subsistemului de detectie si semnalizare efractie
Din punct de vedere structural, sistemul propus va fi impartit in zone si partitii, pentru o
vizualizare mai precisa a evenimentelor. Astfel perimetrul protejat a fost impartit in 5
partitii, fiecare partitie avand un anumit numar de zone, in functie de valorile protejate si
de orarul de functionare al bancii pentru clienti, salariati, paza si curatenie:
1. Partitia Hol Public notata pe planuri si in programare HP cuprinde Holul de
operatiuni cu clientii, loc unde clientii interactioneaza cu casierii prin intermediul celor 3
case. Este singurul loc in care oricine are acces in timpul programului de lucru.
2. Partitia Numarator Bani notata pe planuri si in programare NB , cuprinde cele 3
casierii, sala de numarare bani si anticamera personalului lucrator in casierie.
3. Partitia Tezaur notata pe planuri si in programare TZ cuprinde camera seifului.
4. Partitia Sucursala financiara , notata pe planuri si in programare SF cuprinde
holurile 1 si 2,sala de conferinte,magazia,biroul,secretariatul si biroul directorului.
5. Partitia Server, notata pe planuri si in programare SV cuprinde camera
serverului, unde se afla centralele de efractie,control acces,incendiu,DVR-ul si sistemul
informatic integrat al sucursalei Bancii X din Ramnicu Valcea.
Dispunerea si amplasarea elementelor componente ale subsistemului de detectie si
alarmare la efractie este detaliata in plansele 003 si 004.

6.1.3 Descrierea partitiilor si zonelor protejate

In conformitate cu cerintele beneficiarului de utilizare a spatiilor obiectivului si a
respectarii normativelor in vigoare, sistemul este configurat in 5 partitii si are
urmatoarele zone alocate pe fiecare partitie, dupa cum urmeaza:
1. Partitia Hol Public - HP se armeaza seara la ora 19:00 si se dezarmeaza
dimineata la ora 07:00 de catre gardian, folosind tastatura TS1.
2. Partitia Numarator Bani - NB se armeaza si se dezarmeaza conform procedurilor
bancii , de la tastatura TS2 plasata la intrarea dinspre holul public.
3. Partitia Tezaur - TZ se armeaza si dezarmeaza in momentul in care are loc
intrarea in incinta Tezaur a persoanelor autorizate
4. Partitia Sucursala financiara - SF este armata la parasirea spatiului de catre
ultimul salariat. Dezarmarea se face dimineata de catre primul functionar care intra in
acea zona.
5. Partitia Server - SV se dezarmeaza numai in cazul in care se produc interventii la
echipamentele din birou Server.
6.1.4 Pozitia, denumirea si tipul zonelor
6.1.5 Amplasamentul componentelor
Centrala de efractie este amplasata in camera Server, incapere ce este situata pe
latura de est a cladirii. Toate incaperile sunt prevazute cu detectori de miscare
antimasking iar ferestrele sunt protejate cu detectoare de geam spart si contact
magnetic. Pentru semnalizare este prevazuta instalarea unei sirene de interior langa
camera de paza, iar la exterior este prevazuta instalarea unei sirene de exterior pe
latura de sud .

6.1.6 Calculul energetic al subsistemului KGUARD 2.5

Calculul energetic al sistemului se face folosind formula urmatoare :
N = n + 1 ; n = ( tsb * TISB + tal * TIAL ) / Iac
TISB = curent total consumat n regim StandBy
TIAL = curent total consumat n regim alarm Iac=
curent debitat de acumulator
tSB= timpul de funcionare pe acumulator n regim stand by
tAL= timpul de funcionare pe acumulator n regim alarm
n = num r folosit la calcul pentru aflarea Nac
Nac= num rul de acumulatori (acumulator 12V/7Ah)
Consumul sistemului antiefractie in stare de alarma este o situatie pur teoretica,
intrucat aceasta ar insemna de fapt declansarea alarmei de catre toate detectoarele
simultan(ceea ce este practic aproape imposibil). Se va calcula totusi consumul
energetic al sistemului antiefractie cu toate elementele de detectie in stare de alarma,
cand consumul decurent este maxim.
Cerinta Legii 333/2003, privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor este ca sistemul antiefractie sa aiba o independenta energetica de 24 de
ore in stand-by, din care 30 de minute in stare de alarma.
Alimentarea primara a sistemului de detectie si semnalizare efractie se face printr-un
circuit separat, protejat prin siguranta fuzibila, inaintea intrerupatorului general al
tabloului general de distributie.
Sirena de exterior are separat bateria proprie (2,3Ah), drept urmare poate fi si omisa
din calculul de mai sus.

Cosumul sirenei pentru o perioada de 0,5h de functionare in regim de alarma este:

Is = Ialarma*0,5h = 1,4A * 0,5h = 0,7Ah
Deci, acumulatorul de 2Ah ales pentru soneria de exterior este suficient sa asigure buna
functionare a acesteia in starea de alarma timp de 0,5h.

6.1.7 Specificatii de materiale

6.1.8 Date Tehnice de catalog
Centrala de alarmare KGUARD 2.5:
KGUARD 2.5 este o centrala conventionala ce integreaza : detectie efractie , control
acces si pontaj si tvci; este destinata obiectivelor de dimensiuni medii , supermarcheturi
,institutii publice si financiar bancare ;Pentru transmiterea informatiilor si comanda
sistemului,utilizatorii folosesc o tastatura LCD KPD - 644 Facilitati si caracteristici ale
centralei KGUARD 2.5:
16 zone programabile ;
32 partitii;
1 tastatura;
3000 evenimente de efractie
71.500 evenimente de control acces memorate
128 utilizatori;
Cititoare cu card sau biometrice cu protocol Wiegand :2
Intrari contact magnetic :2 ; butoane cerere iesire :2
Iesiri de semnalizare : 4
Posibilitati de extindere:
pana la 144 zone utilizand 8 module extensie cu 16 zone CIM 192
iesiri libere de potential max 20
pana la 16 tastaturi;
cititoare de cartela : max 32
iesiri de comanda dispositive de control acces max 32
coduri operare : max 128 , 1 instalator , 1 service, 1 administrator, 8 gardian , 117
utilizatori
retea de comunicatie la distanta GSM-GPRS
grad de risc 3 conform SR-EN-50131-1
 clasa de mediu II , conform SR-EN-50131-1
15 interfete de control acces
KGUARD 2.5 monitorizeaza continuu urmatoarele evenimente aparute in sistem:
Alimentare retea ;
evenimente aparute pe zonele de semnalizare efractie;
evenimentele aparute pe zonele de control acces ;
defectiuni aparute la liniile telefonice de comunicare;
descarcarea bateriei de alimentare;
defectiuni aparute la sirena de alarma;
caderea sursei de alimentare (iesirea auxiliara de alimentare);
defectiuni la modulele de extensie.
2 Porturi RS485 pentru interfatare cu tastaturile ( max 8/port ) si blocurile de extensie
zone ( max 4/port ) ; Port RS485 pentru comunicatie cu interfetele de control acces (
max
15 )
Modulul de extensie - CIM 192
Modul de extensie cu 16 zone de intrare CIM 192 ( Bloc KG2EFR ) este conectat pe
portul RS485 ; Caracteristicile principale ale modulului sunt:
furnizeaza 16 zone programabile;
consum de current: 50mA.in stare de veghe si 120 Ma in stare de alarma ;
intrare prezenta retea
intrare baterie descarcata
iesiri libere de potential : 2
iesiri comandate software pt alimentare periferice
Tastatura LCD KPD-644
Zonele , partitiile si iesirile sunt identificate prin nume ( maxim 16 caractere memorate in
tastatura ) . Astfel uzualele zona 1 , partitia 5 sunt inlocuite birou contabilitate , etaj .
- Baze de date locale
- denumiri zone , denumiri partitii , denumiri iesiri
- denumiri tastaturi , denumiri blocuri extensie efractie
- denumiri interfete control acces , denumiri trasee , denumiri motiv pontaj
- coduri acces si drepturi acces
- Alimentare: 12 Vcc
- Consum in stare veghe : maxim 50mA si in stare de alarma :maxim 90mA
- Interfatare cu KGUARD 2.5 : RS485 ; Adresa tastaturii stabilita hardware , valori
- posibile : 1...16 ; Intrare Wiegand pt pontaj .
- Intrare Tamper Intrare
Detector de miscare antimasking ISC-PDL1-WA18x
Este un detector de prezenta in infrarosu combinat cu microunde cu Anti Mask , si
care
prezinta conform standardului EN50131-2-4 , gradul 3 de risc
Detectorul face parte din seria de detectoare profesionale Tritech ;
;Caracteristicile principale ale detectorului PIR sunt:
detector PIR/ MW bazat pe tehnologie radar;
procesare digitala inteligenta a semnalelor de alarma de la PIR si RADAR;
 arie acoperita de 18m*25m
filtrare lumina alba ;
compensare termica;
alimentare 9 15Vcc;
consum max. 26 mA in alarma si 18Ma in standby
tehnologie tri-focus optic
Contact magnetic ISN-CMICRO
Caracteristicile principale ale contactului magnetic sunt;
contact aplicat
interspatiu 9,5 mm;
contact NC.
Detector acustic de spargere geam DS 1101i
Detectorul DS 1101i este un detector acustic cu microprocessor care functioneaza pe
pricipiul detectiei frecventei spectrului sonor specific spargerii sticlei de geam.
Realizeaza un test
automat al mediului si verificare sunet ; Caracteristicile principale sunt:
tensiunea de alimentare 6-15V;
current absorbit: 23mA/ 12V in standby si 125 mA in alarma
temperatura de functionare: -29C -> +49C;
contact normal inchis: 28Vcc, max. 125mA;
durata alarma: 4 secunde;
sensibilitate reglabila;
acoperire: 7,6 m pt geamuri mai mari de 30,5x30,5 cm;
eliminare alarme false
dimensiuni: 2,2 cm x 8,6 cm
Detector seismic VIBRO
VIBRO este un detector de soc inteligent, controlat prin microprocessor, potrivit pentru o
gama larga de aplicatii tezaure si case de bani. Caracteristicile principale sunt:
Setare automata senzitivitate in mod invatare ; senzitivitate inalta sau scazuta ;
facilitate :
gross attack , prin care VIBRO creeaza o alarma dintr-un singur impact.
Suprafete protejate : zid, otel, lemn , pvc, beton,etc
Are grad 3 de securitate conform EN 50131-1:2004
alimentare: 9 16V;
procesare avansata a semnalului face diferenta intre zgomotul ambient si un atac
real;
sensibilitate reglabila;
protectie completa a tamperului;
temperature de operare: -20C - +50C;
raza de detectie: 1,5 3,5m;
consum: 16,5 la 12Vc ; alarma 15,8 mA la 15 VC
sensibilitate ajustabila in 5 trepte de 6dB fiecare.
Sirena de exterior LADI PI
Caracteristicile principale ale sirenei de exterior sunt:
current standby: 25mA;
 sirena autoalimentata cu flash
autoprotectie contra taierii firelor si sabotajului , sabotaj sunet diferit
iesire suplimentare pentru semnalizare defect ,
102db/3m
curent consumat in alarma (sursa de backup 2,3Ah): 300mA;
6.2.5 JURNALUL DE CABLURI AL SUBSISTEMULUI DE SEMNALIZARE EFRACTIE:
6.2 Subsistemul de control acces
Pentru controlul accesului in zonele importante ale obiectivului s-a restrictionat accesul
pentru 5 zone din cadrul acestuia si anume:
1. accesul clientilor si personalului societatii in zona hol public in afara orelor 17:00
09.00
2. accesul personalului societatii in zona hol 1;
3. accesul personalului societatii in zona sala numarare (care contine si anticamera
casierilor) dinspre holul public;
4. accesul personalului societatii in zona tezaur;
5. accesul personalului societatii in zona server;
Descrierea functionarii sistemului de control al accesului.
Pentru realizarea programului de functionare cu clientii in zona de hol public, centrala
este programata sa activeze inchiderea / deschiderea automata a usilor de la intrarile
principale (stanga si dreapta), dinspre Bd. Mihai Viteazul. Aceastea fiind usi duble,
pentru
fiecare dintre ele, una dintre usi va fi programata permanent inchisa iar a doua
(comandata si controlata de sistemul de control acces in dublu sens) va fi programata sa
se deschida automat la ora 9,00 si sa se inchida la ora 17,00 pentru accesul doar in
holul public.
Inregistrarile de acces de la aceaste usi se fac doar in intervalul cand usa este blocata
de sistem, adica 17,00 09,00. Accesul in perioada orara 17,00 09,00 nu este permis
decat personalului autorizat, adica director general, director adjunct, casier sef, personal
IT si personal de interventie firma de monitorizare ; fiecare user are drepturi atribuite la
programare useri sistem control acces si useri sistem detectie efractie . Indiferent de
drepturile de acces, toate intrarile/ iesirile din incinta vor fi inregistrate indiferent de ora la
care s-a cerut accesul iar in timpul weekendului 24/ 24 ore. La inceperea programului de
lucru pentru personalul bancii, accesul este activat de catre personalul de paza prin
prezentarea Cardului de gardian care incepe programul la ora 07,00.
In zona salii de numarare , pentru acces personalul trebuie sa treaca mai intai de
cititorul aflat la intrarea dinspre holul public in anticamera casierilor, prezentand mai intai
la cititor, Cardul Smart, apoi isi scaneaza amprenta la cititorul biometric aflat la intrarea
in numaratorul de bani dinspre anticamera casieri si abia atunci, dupa verificarea
concordantei intre cartela si amprenta i se permite accesul. In zona Tezaur se permite
accesul doar in situatia in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- usa de la sala de numarare este inchisa;
- prezentarea celor doua cartele detinute de personalul desemnat sa aiba
acces in aceasta incapere, conditie impusa de a se intra in tezaur.
Sistemul de control al accesului are functia de AntiPass-Back care face ca accesul de
intrare si/ sau iesire dintr-o anumita zona sa nu fie permis daca intrarea sau iesirea nu s-
a facut pe acea iesire si nu exista inregistrari ale cartelei cu acest lucru.
Aceasta situatie se intalneste in cazul usii de intrare la tezaur unde deschiderea
acesteia este conditionata de inchiderea usii de la intrarea in sala de numarare si
inchiderea usii de acces dinspre holul clienti ; daca acestea sunt deschise simultan
atunci sistemul da alarma.
Usa de la intrare in sala de numarare si usa de la tezaur au simplu sens, adica acces
de intrare cu cartela iar iesirea se face cu butonul de request exit. Usa de la intrarea in
anticamera casieri este conditionata la deschidere de inchiderea usii de la sala de
numarare si este dublu sens intrarea si iesirea pe ea facandu-se cu cartela, abligatoriu
aceasta usa are AntiPass-Back.
In zona de intrare in Hol 1, personalul bancii va trece prin cititorul aflat la intrarea in Hol
1 dinspre Hol public prezentand mai intai la cititor, Cardul Smart. De asemenea, si in
aceasta zona avem un sistem AntiPass-Back, iesirea din Hol 1 facandu-se prin
intermediul cititorului de iesire.
O conditie de interdependenta intre tipurile de acces se realizeaza soft prin definirea
unor zone virtuale la care se poate interconditiona functionarea usilor prin impunerea
de deschidere/inchidere in functie de starea celorlalte. Accesul in zonele strategice ale
bancii se restrictioneaza prin intermediul cardului detinut de fiecare persoana prin
drepturile si/ sau restrictiile impuse soft si administrate de softul de management .
Dupa terminarea programului de lucru nu mai este permis accesul in zona numarator
bani decat in situatii speciale ; astfel daca dupa ora 19,00 din diferite motive speciale
trebuie
accesata aceasta zona, atunci se permite accesul doar in prezenta Directorului General
si a personalului de Paza si abligatoriu cu completarea in registrul de paza cu numele
persoanei care a cerut accesul, ora intrarii, ora iesirii si motivul pentru care s-a cerut
acest acces.
Modul de functionare al accesului pentru personal paza
Personalul de paza are acces in Banca in toate zonele cu CartelaNormala.
In zonele de acces restrans, personalul de paza nu poate intra daca nu este precedat
fie de CasierSef fie de DirectorGeneral. Pentru exemplificare: presupunem ca paznicul
doreste accesul in zona PrelucrareBani, pentru aceasta el scaneaza amprenta, apoi
CardGardian , dar accesul nu ii este permis, trebuie sa se faca ulterior si citirea
amprentei si scanarea cardului fie al CasieruluiSef fie al DirectoruluiGeneral. Acest lucru
se va programa software punandu-se conditii de acces.
Modul de functionare pentru curatenie
Personalul ce se ocupa cu curatenia, va avea acces pana in ora 08:00 doar in zona Hol
public. Incepand cu ora 08:00 cand isi face aparitia si personalul bancii, din programarea
software, personalului de curatenie i se permite accesul si in celelalte zone interne unde
intrarea se face pe baza de Cartela Smart restrictionate. In zonele de Prelucrare Bani,
personalul de curatenie va merge doar insotit fie de Casierul Sef, fie de Personalul de
Paza (dupa ce i-a fost permis accesul conform Modului de functionare pentru personal
paza). La orele de sfarsit de program, atat personalul bancii cat si cel de paza este
prezent in Banca, iar personalul pentru curatenie poate fi supravegheat.
Modul de functionare pentru clienti
Conform programului de lucru cu clienti, acestia au acces in Banca incepand cu ora
09:00 pana la ora 17:00. In acest interval cititoarele de la cele doua intrari in zona Hol
public sunt dezactivate, usile deschizandu-se in mod liber.
Inainte de ora 09:00, accesul in Hol public se face pe baza de cartela si deci nu are
acces decat personalul bancii.
Dupa orele 17:00 sistemul de Control al accesului se activeaza doar pe zonele de
intrare in Hol public, usa stand incuiata cu Yala electromagnetica.
Aceste activari si/ sau dezactivari se fac in mod automat si sunt controlate de sistemele
de efractie si control al accesului care se interconditioneaza unul pe celalalt.
6.2.1 Componenta si descrierea sistemului:
-Pentru zona 1 (Hol public) sistemul este realizat cu urmatoarele echipamente:
intrarea si iesirea din sala Hol public in afara orelor de lucru cu publicul ( 17:00-09:00 )
, se realizeza cu cite un cititor de cartela AY-H12 ; cititoarele sunt instalate pe usa
principala pe ambele parti si sunt controlate de cite o interfata de control acces , de tipul
DCU 003., instalata in apropierea usii ( usa din stinga , deoarece usa din dreapta este
permanet blocata ) ; interfata de control acces este conectata pe un port RS485 la
centrala de efractie KG2S.;
interfata de control acces comanda electromagnetul tip YM 280M , si se realizeaza
deschiderea usii. In caz de forta majora se anuleaza electromagnetul de la un buton de
urgenta de tipul ABK900E, rosu.
interfata si electromagnetul sunt alimentate dintr-o sursa de curent tip PSA 030 , cu
baterii dimensionate corespunzator .
Aceasta descriere este valabila pentru ambele usi duble de intrare dinspre Bd. Mihai
Viteazul.
-Pentru zona 2 (Hol 1) sistemul este realizat cu aceleasi echipamente
-Pentru zona 3 (acces in Sala de numarare dinspre Holul public) sistemul este realizat
cu aceleasi componente ca si la intrarea in holul public, cu specificatia ca la intrarea in
sala de numarare dinspre anticamera casierilor, avem un cititor biometric AYCW 6500 ;
rolul cititorului biometric este acela de a nu se permite accesul unui gardian , insotitor de
transport valori , sa patrunda in sala de numarare decit in prezenta unui casier ale carui
amprente sunt inrolate in centrala de
control acces. Este de asemenea remarcata prezenta butonului de acces iesire de tip
ABK 804C.
- Zonele 4 ( acces tezaur ) si zona 5 ( acces server ) au aceeasi structura de control
acces , adica : Interfata de control acces DCU003 , 1 cititor de Card AY H12 , un
electromagnet YM 280M, un buton de urgenta ABK 900E , o sursa PSA 003 si un buton
de cerere de iesire ABK 804C;
In aceste zone , intrarea se face prin citirea cartelei inrolate in sistem cu anumite
drepturi de
acces intre anumite ore si iesirea se face prin butonul de tip Request to Exit .
- Protectia la caderea tensiunii de alimentare se realizeaza cu acumulatorul inclus in
sursa de alimentare a controlerului de 12V/ 6,5Ah.
Controlerele cu sursa de backup vor fi plasate pe interiorul fiecarei usi monitorizate si
alimentate din tabloul electric TE. Din punct de vedere informational cele 3 interfete de
control acces se interconecteaza printr-o retea RS485 la centrala KG2.5 ;
Prin intermediul unui adaptor RS232 Centrala KG2.5 este conecata la un PC din camera
Server, pe care ruleaza un soft specializat pentru descarcarea si vizualizarea
evenimentelor inregistrate. Protectia la caderea tensiunii de alimentare se realizeaza
pentru fiecare centrala cu cate un accumulator 12V/ 7Ah.
Amplasarea si componenta subsistemului de control acces se poate vedea in plansele a
005 si 006 fiind integrat in sistemul de efractie.

6.2.2 Specificatii de material KG 2.S DCU 003

6.2.3 Caracteristici Tehnice KG 2.5 DCU 003
Controlerul DCU 003 interfata de control acces pt centrala KGUARD 2.5 realizeaza
controlul unei usi bidirectionale sau a 2 usi unidirectionale .
KGUARD 2.5 suporta maxim 15 interfete de control acces conectate pe un port RS485
si 32 de cititoare de card sau biometrice
Caracteristici generale:
alimentare 12 Vcc , consum cu ambele iesiri actionate : max 130 mA
consum in standby 70 mA
intrare prezenta retea ;
intrare baterie descarcata;
iesire continua : 12Vcc pt alimentare cititoare de proximitate ( dispozitive biometrice )
control acces cu card sau cu card si cod PIN
nr.maxim de coduri de card de acces :32768
intrari contact magnetic : 2
butoane cerere iesire : 2
iesiri libere de potential :2
iesiri de semnalizare :8
zone de timp :65 ;zone de acces :65
anti pass back
sursa in comutatie de 2.5A;
-Cititor de cartela proximitate AY KR12
Caracteristici generale:
modulatie RF : ASK la 125 kHZ
standard 26 biti Wiegand ;
LED indicator intrare bicolor
Buzzer incorporat
distanta de citire 12 cm ;
iesire antisabotaj de tip collector in gol , in current 16mA;
poate functiona si standalone;
utilizare in interior sau exterior
- Cititor / controller biometric PIN &PROX YCW-6500
Caracteristici generale:
alimentare ; in mod cititor : 10 la 16 Vcc
consum in stand-by : 140mA la 12 Vcc
maximum : 300mA la 16 Vcc
moduri de operare : normal : PIN sau Prox + amprenta digitala
mod de operare : securizat PIN+PROX+amprenta digitala
verificarea amprentei : mai putin de 1 sec ;
distanta citire : 75 mm
operare in interior cladire
temperatura de vla -50 la 600 C
-Electromagnet incastrabil de 280 KGF , cu LED de stare tip YM-280M
Caracteristici generale:
forta de retinere : 280 kg
tensiune : 12Vcc/ 24 Vcc
amperaj : 480 mA la 12 Vcc , 240 mA la 24 Vcc
protectie de supratensiune incorporate
Senzor camp magnetic;
LED Bi-color;
Monitorizare suprasarcina;
Montaj:incastrat
- Sursa de alimentare PSA 030
Caracteristici generale:
Tensiune de alimentare : 230 Vca
Tensiunea nominala de iesire : 14 Vcc
Curent nominal de iesire : 2,1 Acc
Comutare automata retea/baterie
Semnalizari externe : prezenta/absenta retea
Protectie la scurtcircuit pt alimentarea din baterie

6.2.4 Calculul energetic unitate control acces

Calculul energetic pentru un modul de control acces format din interfata cu incarcare
maxima si o sursa de energie cu backup; prin incarcare maxima se inteleg 2 cititoare
biometrice , 2 usi si 2 butoane de exit.

Consumul in alarma este aprox. 1,75A, iar backup-ul este realizat cu un acumulator de
7Ah, rezulta ca se asigura curent pentru aproximativ 4 ore.
6.2.5 JURNALUL DE CABLURI AL SUBSISTEMULUI DE CONTROL ACCES:
7. Asigurarea Service-ului
7.1 Generalitati
Garantia echipamentelor este de 24 luni de la punerea in functiune, iar pentru orice
situatie echipa de service intervine in maxi de 24 ore de la sesizarea defectiunii. In cazul
in care anumite defectiuni sunt minore, acestea se remediaza pe loc iar in cazul in care
acestea sunt grave atunci subansamblele defecte se inlocuiesc. Fiecare interventie va fi
consemnata in Fisa de Service a sistemului. Exploatarea si intretinerea sistemului se
vor face conform Caietului de Service intocmit confor standardelor internationale si
roanesti in domeniu.
Mentenanta sistemului se va face printr-un contract separat semnat cu o firma
specializata si autorizata pentru service.

7.2 Instructiuni si recomandari pentru punerea in functiune

Executarea lucr rilor se va face cu respectarea normelor, standardelor i prescripilor n
vigoare, n special a prevederilor pentru instalaiile electrice cuprinse n:
Normativ PE 107/ 1995;
Normati I7/ 91;
Normati I18/ 96;
Menionarea numai a normativelor de mai sus nu are caracter limitativ.
La punerea n funciune a instalaiilor se vor respecta toate prescripiile furnizorilor de
aparataj i echipament electric. Se vor face verific ri, teste i simul ri ale instalaiilor
nainte de a fi puse n funciune. n exploatare se va acorda o atenie deosebit
ntreinerii n bune condiii a ntregii instalaii, respectndu-se toate prescripiile
furnizorilor i prevederile din proiect.
Verificarea, probele i m sur torile se vor face cu respectarea m surilor de protecia
muncii, astfel nct s nu pun n pericol persoanele care efectueaz aceste lucr ri.

7.3 Instructiuni si recomandari pentru intretinere si exploatare

Personalul de intretinere calificat trebuie sa efectueze urmatoarele:
Verificari periodice ale aparatelor si instalatiei, in baza unui plan bine stabilit;
Verificari in cazul aparitiei de defecte;
Depanarea aparatelor/ echipamentelor defecte;
Acordarea aparatelor de reglare, protectie, semnalizare pentru functionarea corecta a
instalatiilor;
Efectuarea lucrarilor este permisa numai in baza aprobarii personalului tehnic superior.
Aceste lucrari se executa de minim doua persoane, respectandu-se masurile specifice
de protectia muncii si protectia impotriva incendiilor. Personalul este obligat sa
foloseasca echipamentul de protectie corespunzator si dispositive de iluminat pentru
zonele de lucru intunecate sau noaptea. Este interzis personalului de exploatare sa
faca remedieri de defectiuni in instalatiile de curenti slabi. Toate manevrele si
interventiile in instalatii se executa de catre personalul de deservire operative.

7.4 Protectia muncii

Soluiile adoptate n acest proiect respect prevederile Normelor specifice de protecia
muncii pentru activitatea de telecomunicaii aprobate cu ordinul 210 / 1997. Ca prime
m suri de prevenire a accidentelor i apariie a incendiilor se vor aplica i respecta
m surile indicate mai jos: Pentru lucrul cu foc deschis constructorul cere avizul
beneficiarului de fiecare dat , pentru fiecare loc n parte. Toate p rile metalice din
instalaiile de telecomunicaii care pot fi puse accidental sub tensiune vor fi legate la
p mnt printr-o priz cu rezisten corespunz toare.
Acela i lucru se va prevedea i pentru sculele care lucreaz alimentate cu energie
electric . La terminarea lucrului se va verifica dac nu au r mas aparate electrice sub
tensiune sau materiale mpr tiate. Se vor folosi sigurane fuzibile calibrate
corespunz tor pentru instalaiile electrice. De asemenea se vor lua m suri specifice de
paz contra incendiilor n funcie de specificul lucr rilor din proiect. Constructorul va lua
m suri de respectare a normelor de protecie a muncii pe tot parcursul execut rii
lucr rilor din prezentul proiect.
La punerea n funciune ct i n exploatare a instalaiilor, vor fi respectate cu strictee
toate prevederile i normele indicate mai sus, ct i celelalte prevederi speciale cuprinse
n normativele n vigoare.

8 CAIET DE SARCINI

8.1 Generalitati
Antreprenorul de instalatii electrice de curenti slabi va prevedea toate materialele,
echipamentele si forta de munca necesare pentru montarea si punerea in functiune a
lucrarilor de instalatii electrice de curenti slabi, asa cum rezulta din desenele si
documentatia tehnica a proiectului, memoriul tehnic, prezentul caiet de sarcini si toate
necesitatile lucrarii. Antreprenorul va respecta deasemenea toate normativele,
prescriptiile tehnice, standardele de specialitate, normele locale specifice lucrarii, chiar
daca nu sunt prevazute explicit in prezentul caiet de sarcini sau documentatia tehnica a
proiectului.
Lucrarile prevazute a fi executate precum si materialele utilizate la realizarea
instalatiilor din prezentul proiect vor fi de cea mai buna calitate, astfel incat in final
acestea sa asigure performantele din proiect, necesare bunei functionari a instalatiilor
electrice de curenti slabi ale cladirii. Antreprenorul are obligatia de a verifica spatiile
necesare instalatiilor electrice de curenti slabi, astfel incat sa se asigure posibilitatea
montarii materialelor si echipamentelor prevazute pentru a fi montate in spatiile
respective. Pentru orice nepotrivire se va apela la proiectantul de specialitate al
proiectului pentru a da solutiile de modificare cele mai bune.O atentie marita se va
acorda pozarii tuburilor (canalelor PVC) de protectie si a dozelor precum si a cutiilor de
conexiune prevazute in incaperi. La modul general, executia lucrarilor se face in
conformitate cu normativele, regulamentele si standardele romanesti, in mod particular
supunandu-se urmatoarelor:
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de
curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie, indicativ I18/1-01;
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de senalizare a
incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri, indicativ
I18/2-02;
- Legea 10/1995 Privind calitatea in constructii;

8.2 Metode si incercari pentru verificarea calitatii executiei lucrarii

8.2.1 Verificari inainte de inceperea lucrarilor.
La aducerea materialelor pe santier, acestea vor fi supuse unui control visual atent,
pentru a depista eventuale deteriorari aparute in timpul transportului, depozitarii sau
manipularii. De asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul si/ sau prospectele
sau fisele tehnice, in mod special din punct de vedere al respectarii caracteristicilor
tehnice ale materialelor si aparatelor.
La inceperea lucrarilor de executie propriuzise se vor pune la dispozitia consultantului
fisele tehnologice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul prezentului
proiect. Acestea trebuie sa respecte legislatia tehnica in vigoare in Romania, precum si
celelalte norme adiacente cum sunt normele de protectie a muncii si normele de
protectie a mediului. Se va urmarii ca in timpul executarii de constructie a instalatiei de
curenti slabi sa se respecte prevederile proiectului in ceea ce priveste:
a) pozitonarea golurilor de trecere prin pereti;
b) pozitionarea corecta a traseelor de cabluri;
c) toate lucrarile de racordare a instalatiei electrice de curenti slabi se vor face numai in
absenta tensiunii de 220V (fara tensiune).
Zona de lucru se va prelua pe baza de proces-verbal in care se va specifica in mod
expres fidelitatea constructiei cladirii in raport cu documentatia de executie a prezentului
proiect si in cazul depistarii unor deficiente (neconcordante) se va lua legatura cu
proiectantul autorizat care trebuie sa faca modificarile necesare realizarii instalatiei
electrice de curenti slabi la standardele cerute. Inainte de inceperea lucrarilor de montaj
a instalatiilor electrice de curenti slabi, zona de lucru se va asigura din punct de vedere
al accesului numai pentru personalul autorizat si instruit in mod corespunzator.

8.2.2 Ordinea operatiilor, incercari si verificari in timpul executiei lucrarilor.

- Instalarea suportilor de cablu in cladire
Marcarea traseelor si a pozitiilor de instalare a materialelor si aparatelor se face pe baza
documentatiei de proiectare, respectandu-se prescriptiile tehnice, in mod special cele
referitoare la corelarea traseelor electrice de curenti slabi cu traseele celorlalte instalatii
precum si a distantelor minime fata de acestea (conform cu normativele I7, I18 1/
2001, I18-2/ 2002).
Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice de curenti slabi pe trasee commune cu
acelea
ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in
caz de avarie. Cand acest deziderat nu se poate respecta, instalatiile electrice de curenti
slabi se pot dispune pe trasee comune, astfel:
- a) deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze lichefiate;
- b) sub conducte de gaze naturale si sub conductele calde (cu temperatruri peste
+40C).
Distantele minie ce trebuiesc respectate in situatiile descrise mai sus, sunt indicate in
normativul I7-11, tabelul 3.1. Conditiile pentru montarea tuburilor si tevilor de protectie
sunt indicate in normativul I7-11, dintre acestea se specifica cateva, considerate ca fiind
cele mai importante:
- a) Nu se vor monta tuburi sau tevi in care sunt introduce conductori electrici cu izolatie
obisnuita pe suprafata cosurilor, in spatele sobelor sau al corpurilor de incalzire;
- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai la inaltimi de peste 2 m de la
pardoseala;
- c) Tuburile si tevile se instaleaza numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit
trasee oblice in cazul tuburilor peste plansee sau ingropate in beton precum si la
traseele golurilor din plansee si ale golurilor formate in panouri din beton, la turnare. De
asemenea, se admit trasee oblice in cazurile de exceptie cand nu se poate altfel (de
exemplu: in casa scarii);
- d) In incaperi de locuit si similare, traseele orizontale se distanteaza la cca. 0,3m de la
plafon;
- e) In incaperi in care in tuburi si tevi poate patrunde sau se poate colecta apa de
condensatie, acestea se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5 1% intre
doze;
- f) Tuburile din PVC montate peste plansee sub pardosela se protejeaza prin acoperire
cu un strat de mortar de ciment cu grosiea minima de 1cm;
- g) Se va evita montarea tuburilor si a tevilor de protectie pe/ sau in structura de
rezistenta a constructiilor, in caz contrar aceasta montare este permisa in conditiile
prevazute in normativul P100;
- h) Tuburile si tevile montate ingropat intr-un slit in elementul de constructie sau sub
tencuiala se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1cm grosime;
- i) Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare
prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp. Distantele intre punctele de fixare pe
portiuni drepte sunt indicate in normativul I7-11, tabel 5.1.4. Se prevad elemente de
fixare si la 10cm de la capetele tuburilor si curbelor, fata de doze, aparate echipamente
si derivatii;
- j) Tuburile si tevile din PVC se manevreaza in limitele de temperatura a mediului
ambient prevazute in standardele de produs. In cazul unor temperature sub regimul
termic critic admis, se va face preincalzirea la o temperature de +5C timp de 24 ore.
Conditiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmeaza conditiile impuse pentru
tuburile respective. In plus, trebuie respectate urmatoarele:
- a) Se vor evita imbinarile la tuburile montate ingropat;
- b) Se interzice imbinarea tuburilor montate inglobat in elementele de beton la turnarea
acestora;
- c) Se interzice imbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de constructie;
- d) Curbura tuburilor se executa cu raza interioara egala cu min. de 56 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent si egala cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;
- e) Dozele si cutiile de derivatie se monteaza cu prioritate pe suprafetele verticale ale
elementelor de constructie;
- f) Dozele de tragere a conductoarelor electrice de curenti slabi prin tuburi se prevad pe
trasee drepte, la distanta de maxim 25m si pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanta de
maxim 15m.
Dintre conditiile de montare a conductelor si cablurilor electrice, care sunt specificate in
normativul I7-11, se mentioneaza urmatoarele:
- a) Se interzice executarea legaturilor intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor
de protectie, coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de constructie si trecerilor
prin elementele de constructie;
- b) Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin
rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii
corespunzatoare.
Ordinea operatiilor este urmatoarea:
- studierea planurilor de executie a lucrarii;
- parcurgerea si marcarea traseelor de instalare a truburilor, pe baza documentatiei de
proiectare, respectandu-se prescriptiile din normative in mod special cele referitoare la
corelarea traseului de tubulatura cu traseele celorlalte instalatii edilitare, precum si a
distantelor minime fata de acestea;
- instruirea personalului de executie a lucrarilor;
- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei sufe pentru tragerea
conductorilor;
- pozarea jgheabului de cablu;
- verificarea executiei lucrarilor.
- Instalarea cablurilor de curenti slabi
- identificarea traseelor de cabluri in cladire conform filelor de plan;
- stabilirea si asigurarea masurilor de protectia muncii corespunzatoare instalarii
cablurilor;
- instalarea si fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de executie;
- fixarea cablurilor pe pozitie in punctual de montare a echipamentelor cu respectarea
rezervei
de cablu necesara pentru conectarea echipamentelor;
- verificarea instalarii cablurilor conform filelor de plan.
- Instalarea echipamentelor
a) Echipamente de semnalizare efractie, control acces si TVCI
- instalare senzori efractie, sirene;
- instalare cititoare de cartele
- instalare camere video
- formarea capetelor de cablu si conectarea lor la aparatele mentionate;
- instalarea centralelor de semnalizare, alimentarea si verificarea lor fara liniile de
detectoare conectate;
- instalarea centralelor de control acces;
-instalarea inregistratoarealor de imagini si configurarea lor;
- verificarea instalarii echipamentelor conform filelor de plan;
- conectarea liniilor de senzori efractie la centrala;
- conectarea liniilor de la camerele video la inregistratoare;
- verificarea functionarii sistemelor, incercari, masuratori si reglaje pentru punerea in
functiune.
Proiectant
Ing. Radu Andrei
NOTA: - CONTRACTORUL ESTE OBLIGAT SA VERIFICE TOATE CANTITATILE
DIN PREZENTA DOCUMENTATIE
- IN CAZUL IN CARE APAR DIFERENTE DE CANTITAI LUCRARI DATORATE
DIVERSELOR TEHNOLOGII APLICATE, A ORGANIZARII
SI ESALONARII LUCRARILOR, A FOLOSIRII DIVERSILOR SUBCONTRACTORI
ETC, TREBUIE SA ANUNTE IN TIMP UTIL
BENEFICIARUL.