DOUĂ TEZAURE MONETARE DIN SEC.
AL XVI-LEA
ŞI AL XVII-LEA DIN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL
DE ARHEOLOGIE ŞI ISTORIE A MOLDOVEI
În patrimoniul MNAIM se păstrează două teza-
ure medievale asemănătoare în ceea ce priveşte
structura lor. Este vorba despre tezaurele din sa-
tele Mârzeşti şi Morozeni, ambele descoperite în
anul 1962, în raionul Orhei în timpul lucrărilor
agricole. Cercetarea acestor depozite monetare
continuă şirul tezaurelor medievale de monedă
poloneză din secolele XVI şi XVII din colecţiile
muzeului, în baza cărora pot fi stabilite condiţiile
de pătrundere şi circulaţie a monedei poloneze pe
teritoriul Moldovei (Chiroşca 2008, 99-112).
Tezaurele menţionate conţin câte 17 monede
poloneze, din metal alb, şi se încadrează în ace-
leaşi limite cronologice: anii 1501-1506 şi anul
1616. Monedele sunt emise în timpul domniilor
lui Alexandru I (1492/1501-1506), Sigismund
I cel Bătrân (1506-1548), Sigismund II August
(1545/1548-1572) şi Sigismund al III-lea Vaza
(1587-1632). În ceea ce priveşte nominalul, în
ambele tezaure predomină jumătăţile de groşi li-
tuanieni: 16 piese din perioada celor trei domnii
consecutive şi un dreipolker din perioada lui Si-
gismund al III-lea pentru tezaurul din satul Mâr-
zeşti şi 13 monede, la fel din cele trei domnii, trei
poltoraci şi un triplu groş de Sigismund al III-lea
pentru cel din s. Morozeni.
Ambele tezaure au fost publicate preliminar de
A.A. Nudelman. Pentru depozitul din Mârzeşti
fiind semnalate 18 monede, dintre care: şapte ju-
mătăţi de groşi de Sigismund I cel Bătrân (1506-
1548) – 1509 (2), 1521 (5); 10 de Sigismund al II
August (1545/1548-1572) – anii 1546, 1547, 1551,
1556 (2), 1559, 1561, 1667 (2); un poltorac din anul
1624 din anii de domnie ai lui Sigismund al III-lea
(1587-1632) (Нудельман 1976, 117). Pentru teza-
urul din Morozeni autorul menţionează 19 mo-
nede cu aceiaşi emitenţi dintre care: nouă piese
din prima domnie – anii 1515 (2), 1518, 1520, 1521
(4) şi un kwartnik fără an; şapte – din cea de-a
doua domnie: anii 1559, 1560, 1565, 1566 (4); trei
monede din perioada celei dea treia domnii – un
schilling din 1615 şi doi triplu groş din anul 1624.
(Нудельман 1976, 117).
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, 79-87.
Adelaida Chiroşca
După cum se vede, din structurile pe care ni le
prezintă autorul, lipsesc definitiv monedele de la
Alexandru I, fapt care schimbă limitele cronologi-
ce ale tezaurelor. Astfel tezaurul din Mârzeşti se
încadrează în perioada anilor 1509-1624, cel din
Morozeni – în perioada anilor 1515-1624.
În urma reexaminării tezaurelor amintite, au apă-
rut nişte inexactităţi şi la datarea monedelor.
În această ordine de idei, tezaurul din Mârzeşti se
prezintă astfel: Alexandru I – două monede, care
formează 11,78%; Sigismund I cel Bătrân – trei
monede (17,65%) – 1509 (1), 1521 (2); Sigismund
II August – 11 monede (64,71%) – anii 1546,
1547, 1551, 1552, 1556, 1559, 1560, 1561, 1562 (2),
1565; Sigismund al III-lea – o monedă din anul
1616 (5,88%). Tezaurul din Morozeni deţine pa-
tru piese (23,53%) de Alexandru I, cinci monede
(29,41%) de Sigismund I cel Bătrân – anii 1514,
1515, 1520, 1521, 1528, patru monede (23,53%) de
Sigismund II August – anii 1560, 1562 (2), 1565
şi patru monede (23,53%) de Sigismund al III-lea
– trei poltoraci din anii 1597, 1614, 1616 şi un kre-
uzer din anul 1615.
În cele ce urmează, vom prezenta mai detaliat re-
partizarea monedelor pe emitenţi pentru ambele
tezaure şi vom încerca să urmărim şi alte aspecte
din cadrul acestor loturi monetare.
Astfel, monedele din anii de domnie ai lui Ale-
xandru I din ambele tezaure sunt reprezentate
de două şi respectiv patru piese pe o perioadă de
cinci ani (1501-1506). Trei piese în timp de 12 ani
(1509-1521) pentru Sigismund I Bătrân în cazul
tezaurului din Mârzeşti şi cinci piese în 14 ani
(1514-1528), pentru cel din Morozeni. Lotul de 11
piese ale lui Sigismund II August pentru tezaurul
din Mârzeşti se încadrează într-o perioadă de 19
ani (1546-1565), pentru cel din Morozeni – patru
monede în timp de cinci ani (1560-1565). Sigis-
mund al III-lea este reprezentat în tezaurul din
Morozeni de o singură monedă şi de patru mo-
nede, pe parcurs de 18 ani (1597-1615), în teza-
urul din Mârzeşti. Deci, cel mai numeros lot din
79
 II. Materiale şi cercetări
primul tezaur este cel al lui Sigismund II August,
cele mai puţine piese se înregistrează pentru lo-
tul lui Sigismund al III-lea şi Alexandru I. Pentru
cel de-al doilea tezaur, piesele din perioada lui
Sigismund I sunt cele mai numeroase, Alexan-
dru I, Sigismund II August şi Sigismund al III-
lea (1587-1632) deţin acelaşi număr de câte patru
monede. Din cele relatate mai sus, se evidenţiază
anumite perioade, când moneda se bătea mai pu-
ţin sau chiar de loc. Astfel, pentru tezaurul din
Mârzeşti, în perioada 1522-1545 şi 1529-1545,
pentru cel din Morozeni nu se înregistrează nici
o monedă. Mai observăm şi nişte schimbări ce in-
tervin în interpretarea legendelor. Este vorba de
milesimul, ce apare pe jumătăţile de groşi după
anul 1511, şi despre stilul nou, renascentist, de
scriere a legendei. Toate acestea reflectă situaţia
reală a sistemului monetar polonez în prima ju-
mătate a sec. al XVI-lea.
Se cunoaşte, că jumătăţile de groşi au dominat
piaţa poloneză în secolul al XV-lea şi primele
decenii ale secolului al XVI-lea. Având o valoa-
re foarte ridicată la început, aceste monede vor
suferi devalorizări în repetate rânduri. În anul
1506 Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) micşo-
rează titlul argintului aproape în jumătate. „Dacă
în anul 1492, polgroşii polonezi la 1,03 g brutto
aveau 0,77% AR, cei lituanieni la 1,27 g brutto
– 0,95% AR. În anii 1506-1507 polgroşii polonezi
pentru 1,03 g brutto aveau – 0,38% AR, cei litua-
nieni aveau la 1,29 g brutto – 0,48% AR. În peri-
oada anilor 1545-1547 polgroşii lituanieni la 1,25
g brutto aveau 0,47% AR şi în anii 1558-1559 la
1,26 g brutto aveau 0,43% AR” (Murgescu 1996,
120).
Monetăria de la Vilna va bate jumătăţi de groşi
până în anul 1529 şi „odată cu reluarea baterii
de monedă măruntă în monetăriile din Regatul
Poloniei, ea îşi va întrerupe activitatea” (Murges-
cu 1996, 120). Abia în anul 1545 monetăria de la
Vilna va relua baterea jumătăţilor de groşi pe o
perioadă de încă douăzeci de ani. Toate aceste
momente, după cum am menţionat, sunt bine
oglindite în structurile celor două tezaure.
Devalorizarea, în repetate rânduri, a valorii ju-
mătăţilor de groşi atât polonezi, cât şi lituanieni,
a dus în cele din urmă la o înrăutăţire a situaţiei
monetare, care putea fi rezolvată doar printr-o
reformă a acesteia. În acest context menţionăm
câţiva paşi, pe care îi întreprinde Sigismund I cel
80
Bătrân. El renunţă la vechile emisiuni medieva-
le, trecând la stilul renascentist de interpretare a
legendei şi întroduce milesimul pe monede (Mur-
gescu 1996, 120).
Specificul acestor tezaure constă în componenţa
lor, şi anume, prezenţa în acestea a numerarului
mărunt polonez, fără amestecul monedelor altor
state. Pentru tezaurele medievale din perioa-
da secolului al XVI-lea şi al XVII-lea, alături de
moneda preponderentă este specifică şi prezenţa
elementului „străin”. Aceasta ne-o dovedesc atâ-
tea alte tezaure din perioada menţionată, desco-
perite pe teritoriul Moldovei (Нудельман 1976,
94-149). Piesele din aceste două acumulări, cu
excepţia pieselor lui Sigismund al III-lea Vaza,
prezintă emisiuni lituaniene timpurii, dar şi
mai recente, care se încadrează în perioada ani-
lor 1501-1506 şi 1565. Tezaure de acest tip sunt
specifice mai mult pentru teritoriul Ucrainei,
afirmă unii specialişti, care menţionează un nu-
măr impunător de loturi monetare cu structură
asemănătoare celor din satele Mârzeşti şi Moro-
zeni, descoperite în ţara vecină (Кухар-Онишко,
Травкин 1999, 174). Pentru Republica Moldova
se cunosc deocamdată doar două depozite mone-
tare de acest fel. Este vorba despre tezaurul din
satul Işnovăţ (1984), care deţine 62 de monede,
toate fiind jumătăţi de groşi lituanieni, încadraţi
între sfârşitul secolului XV-lea şi începutul seco-
lului XVI-lea, precum şi în anii ‘70 ai secolului al
XVI-lea. Piesele din acest tezaur reprezintă dom-
niile consecutive ale lui Alexandru I, Sigismund
I cel Bătrân, Sigismund II August (Нудельман
1988, 147). Un tezaur asemănător a mai fost
descoperit undeva în partea de nord a Moldovei
(Кухар-Онишко, Травкин 1999, 170-175), com-
ponenţa căruia prezintă la fel emisiuni din cele
trei domnii consecutive.
Specialiştii afirmă că emisiunile polono-lituanie-
ne ale lui Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân şi
Sigismund II August, prezentau pe piaţa Moldo-
vei medievale o grupă destul de impunătoare, ală-
turi de emisiunile altor state. Se pare, că ele pă-
trundeau în Moldova în cantităţi mari, împreună
cu monedele altor state, dar ieşeau din circulaţie
atât de repede, încât rămâneau depozitate fără
elementele străine, afirmă aceiaşi autori (Кухар-
Онишко, Травкин 1999, 174)
Componenţa tezaurelor din Mârzeşti şi Morozeni,
după cum se vede, reflectă din nou cele trei dom-
 A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea
nii: Alexandru I, Sigismund I cel Bătrân şi Sigis-
mund II August. Fiind formate dintr-un număr
mic de monede, ambele depozite se încadrează
în spaţii cronologice de peste o sută de ani: 1501-
1506 şi anii 1615 şi 1616. Majoritatea monedelor,
după cum pare să fie, erau scoase din circulaţie
în ţările lor de origine (cu excepţia celor din pe-
rioada lui Sigismund al III-lea), dar au continuat
să mai circule o perioadă pe piaţa Moldovei, ca
mai apoi să fie depozitate pentru metalul lor, cu
scopul de a le utiliza fie în cadrul unor operaţii de
schimb, fie a le transforma, cu timpul, în obiecte
de podoabă sau de menaj (Foit 1967, 513).
Astfel, tezaurele din Mârzeşti şi Morozeni, la fel
ca multe altele din perioada secolelor al XVI-lea
şi al XVII-lea, descoperite pe teritoriul Moldovei
medievale, ne confirmă încă o dată lipsa de nomi-
nal mărunt local şi predominarea monedei străi-
ne pe piaţa monetară internă a Moldovei din acea
perioadă (Нудельман 1976, 36). Cea mai nume-
roasă în tezaurele din sec. al XVI-lea era moneda
poloneză, în special jumătăţile de groş lituanieni
şi mai puţin cei polonezi. Mai mult ca atât, ea va
rămâne destul de influentă şi pentru perioada se-
colului următor (Нудельман 1976, 38).
Monedele din tezaurele prezentate se caracteri-
zează printr-o stare de conservare satisfăcătoare,
ceea ce a permis determinarea lor în mare par-
te. Totuşi trebuie să menţionăm că descentrarea,
tocirea, perforarea, încovoierea au împiedicat
citirea completă a monedelor. Pe suprafaţa unor
piese din tezaur iese la suprafaţă stratul de ara-
mă, lucru, care vorbeşte mai repede despre par-
ticiparea lor sporită în circuitul monetar şi nu
despre depozitarea lor. Ţinând cont de cele spuse
anterior despre schimbările intervenite, în conţi-
nutul de argint al polgroşilor, roşeaţa, despre care
pomenim mai sus, poate fi argumentată.
Monedele din aceste tezaure, emise în perioada
de domnie a lui Alexandru I, două pentru Mâr-
zeşti şi patru pentru Morozeni, sunt la un grad de
conservare satisfăcător, cu excepţia celei perfora-
te. Monedele, în mare parte, diferă una de alta,
ceea ce ne sugerează ideea utilizării mai multor
ştanţe, fapt care confirmă emiterea masivă a pol-
groşilor lituanieni odată cu deschiderea de către
Alexandru I a monetăriei de la Vilna în anul 1501
(Рябцевич 1977, 101).
Monedele din perioada lui Sigismund I cel Bă-
trân: trei pentru Mârzeşti şi cinci pentru cel de la
Morozeni se caracterizează printr-o păstrare mai
puţin îngrijită. În interpretarea emblemei de pe
avers intervine o schimbare şi anume, acvila de
această dată apare încoronată. Şi pentru acest
lot monetar este caracteristică utilizarea diferitor
ştanţe. Chiar dacă în perioada anilor 1507-1508
lucrările monetăriei de la Vilna vor fi oprite, Sigis-
mund I cel Bătrân va redeschide activitatea aces-
teia în 1508 şi va emite intens jumătăţi de groşi
până în anul 1529.
Pe monedele din acest lot, în special pe cele din
1509, 1514, 1515, 1518 se mai păstrează stilul go-
tic de scriere a legendei, dar pe cele cu milesimul
1520, 1521 în scrierea legendei, se trece la cel re-
nascentist. Pe emisiunile monetare, din tezaure-
le menţionate, începând cu anul 1509, începe să
fie indicat milesimul. Cunoaştem că Sigismund
I domneşte până la 1548, dar emisiunile lui nu
depăşesc anul 1521 în cazul celor două tezaure.
Nimic de mirare, afirmă specialiştii, pentru că
„odată cu reluarea baterii de monedă măruntă,
începând cu 1529 emisiunile polgroşilor lituani-
eni au fost sistate până în anul 1545” (Murgescu
1996, 120).
Atât pentru un tezaur, cât şi pentru altul, cele mai
bine păstrate sunt piesele emise în anii de domnie
ai lui Sigismund II August. În cazul tezaurului de
la Mârzeşti, acestui emitent îi aparţine cel mai nu-
meros grup de monede. Este cunoscut faptul că în
timpul domniei lui Sigismund II August, ateliere-
le din oraşele Gdansk şi Elbing şi-au redus consi-
derabil activitatea, monetăria de la Cracovia înce-
tează să funcţioneze (Butnariu 1998, 163). Cea de
la Vilna, însă, din anul 1545 îşi reia activitatea, şi
va mai bate timp de două decenii jumătăţi de groş
lituanieni. Prin aceasta s-ar putea explica prezen-
ţa lor masivă în tezaurele medievale.
Din cele 17 piese din tezaurul de la Mârzeşti, 11
au fost emise în anii de domnie ai lui Sigismund
II August (1545/1548-1572), cea mai timpurie din
acest bloc datează cu anul 1546, cea mai recen-
tă – cu anul 1565. Toate aceste 11 monede sunt
executate cu ştanţe diferite. Pe două monede din
aceste tezaure, ambele datând cu anul 1565, apar
semnele monetarului Gabriel Tarlo, care a activat
în cadrul monetăriei de la Vilna în perioada anilor
1562-1565. Este vorba de semnul, numit „topor”,
ce apare pe jumătăţile de groşi ale lui Sigismund
II August (1547-1572) cu lama atât în partea stân-
gă, cât şi în partea dreaptă. În cazul monedelor
81
 II. Materiale şi cercetări
noastre, toporul este plasat cu lama în partea
dreaptă (Gumowski 1960, 195).
Multiplele elemente, ce însoţesc emblema şi le-
genda monedelor din ambele tezaure, ne conving,
după cum am menţionat, de utilizarea mai mul-
tor ştanţe, care ne confirmă emiterea cantitativă
a jumătăţilor de groş lituanieni după 1511 şi 1546
(Murgescu 1996, 120). Izvoarele ne spun referitor
la aceasta, că monetăria de la Vilna a emis 5 379
801 polgroşi în perioada anilor 1508-1509 şi 16
607 222 polgroşi în mediu anual în anii 1512-1514
(Murgescu 1996, 120).
Cât priveşte datele tehnice, am putea spune că
pentru tezaurul din Mârzeşti, monedele bătute în
anii de domnie ai lui Alexandru I au în diametru
între 19 mm şi 20,3 mm, greutatea variază între
0,76 g şi 1,32 g. Pentru monedele lui Sigismund
I diametrul se înscrie între 19,5 mm şi 20 mm,
greutatea fiind de 0,99-1,21 g. Monedele lui Sigis-
mund II August au în diametru 19,1-20 mm, iar în
greutatea de 0,98-1,29 g.
Pentru tezaurul de la Morozeni grupul de monede
bătut în anii de domnie a lui Alexandru I au în di-
ametru între 19,5 mm şi 20 mm, greutatea – între
0,76 g şi 1,32 g. Pentru monedele lui Sigismund I
diametrul oscilează între 19,5 mm şi 20 mm, gre-
utatea – 0,99-1,21 g. Monedele lui Sigismund II
August au în diametru 19,8-20 mm, iar în greuta-
tea – 0,98-1,29 g.
Să încercăm să stabilim acum perioada de pă-
trundere a monedelor din tezaurele menţionate
pe teritoriul Moldovei medievale.
Este cunoscut faptul că monedele lui Alexandru
I nu sunt caracteristice pentru tezaurele, găsi-
te pe teritoriul Moldovei din perioada anilor lui
de domnie. Dar aceste monede le întâlnim în
atâtea alte tezaure, descoperite aici şi care ates-
tă o perioadă mai târzie perioadei lui de domnie
(Нудельман 1976, 102-153). La fel şi emisiunile
lui Sigismund I cel Bătrân şi Sigismund II August,
se întâlnesc într-un număr impunător de tezaure
din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, descoperite
pe teritoriul Moldovei. După cum arată structura
tezaurelor din secolul al XVI-lea, moneda litua-
niană era cea mai răspândită pe piaţa interna a
Moldovei în acea perioadă. Ea, circulând alături
de alte emisiuni este, totuşi, moneda preponde-
rentă în aceste tezaure, păstrându-şi puterea de
circulaţie şi în secolul următor (Нудельман 1976,
152-153).
82
Specialiştii menţionează, că pătrunderea mone-
dei poloneze pe teritoriul Moldovei are loc după
reforma monetară a lui Ştefan Bathory, adică în
a doua jumătate a secolului al XVI-lea (Butnariu
1998, 163).
Ceea ce putem spune cu siguranţă, este faptul că
în momentul pătrunderii acestor tezaure pe teri-
toriul Moldovei, monedele lui Alexandru I, Sigis-
mund I cel Bătrân şi Sigismund II August, nu mai
aveau putere circulatorie în ţările lor de origine.
Cele ale lui Sigismund al III-lea, mai circulau în
Polonia, luând în consideraţie că cele mai recente
monede din tezaure datează cu anii 1615 şi 1616.
Deci, perioada de pătrundere a acestor tezaure pe
teritoriul Moldovei este mai apropiată perioadei
de domnie a lui Sigismund al III-lea.
Ascunderea acestor tezaure o putem atribui dece-
niului doi al secolului al XVII-lea, perioadă de ne-
linişte şi tulburări interne. Expansiunea poloneză,
devastatoarele incursiuni turceşti şi tătărăşti au
tulburat în repetate rânduri teritoriul Moldovei.
Şi lupta domnitorilor moldoveni, pentru tronul
ţării, se înscrie în aceeaşi listă. În perioada anilor
1615, 1616 tronul Moldovei este preluat de tânărul
Alexandru Movilă, oastea de mercenari a căruia
începu să jefuiască ţara. Sultanul Ahmet I îi relata
în aceea perioadă regelui Poloniei Sigismund al
III-lea despre „marele jaf” şi „dezmăţul nemaiau-
zit” al tânărului domn. Schimbarea acestuia cu un
alt domn, Radu Mihnea, a provocat o nemulţumi-
re şi mai mare. Lupta care s-a dat între aceştia, la
23 iulie 1616, la marginea satului Dracşani a fost
dezastruoasă pentru Movileşti şi devastatoare
pentru localnici (Dragnev 2005, 163-164). Aceş-
tia din urmă, fiind deseori ameninţaţi şi supuşi să
înfrunte astfel de încercări, se văd a fi nevoiţi să-şi
ascundă puţinul pe care îl au.
Aceste două tezaure completează sursele numis-
matice ce ţin de circulaţia monetară din secolul al
XVI-lea şi al XVII-lea de pe teritoriul Moldovei.
Odată cu punerea acestor două depozite mone-
tare în circuitul ştiinţific se vor schimba şi date-
le pentru fiecare emitent în parte. Astfel pentru
Alexandru I numărul de monede cunoscut până
acum va creşte cu şase piese, pentru Sigismund
I cel Bătrân – cu opt piese, pentru Sigismund II
August – cu 15 monede şi pentru Sigismund al
III-lea – cu cinci piese. Publicarea acestor tezaure
cu descrierea detaliată a pieselor va fi utilă pentru
cercetători.
 A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Catalogul tezaurului din Mârzeşti

POLONIA 1551
8. AR  19,5 mm, 1,09 g; Gumowski 1960, nr. 598.
Alexandru I Jagiello (1492/1501-1506)
Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
Lituania (Vilna) MAG ♣ DUX ♣LI
½ groşi Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DV-
1. AR  19 mm, 1,27 g; Gumowski 1960, 472. CAT ‫ ♣ ﻭ‬LITVA
Av. - Călăreţ. (ALEXANDR I) MON ◦ DLI 1552
Rv. - Acvila. + MAGNI ◦ DV(C) ◦ LI(TVAN)IE
9. AR  19,1 mm, 1,07 g; Gumowski 1960, nr.
2. AR  20,3 mm, 1,19 g; Gumowski 1960, 472. 598.
Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I ◦ MON’ ◦ AV: Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
Rv. - Ca mai sus.+ MAGNI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE : MAG ♣ DUX ♣ LI
RV: Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT
Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) ‫ﻭ‬
♣ LITVA
Lituania (Vilna) 1556
½ groşi 10. AR  19,9 mm, 1,19 g; Gumowski 1960,nr.
598.
1509
Av. - Ca mai sus. ♣ SIG(IS) ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
3. AR  19,5 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 507.
MAD ♣ DUX ♣ LI
Av. - Acvila încoronată. + MONETA : SIGISMV-
Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DV-
ND I: 1509
CAT ‫ ﻭ‬LITVA
Rv. - Călăreţ mai sus. + MAGNI : DVCIS : LIT-
VANIE : 1559

1521 11. AR 20 mm, 1,11 g; Gumowski 1960, nr. 600.

4. AR  20 mm, 1,19 g; Gumowski 1960, nr. 512. Av. - ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
Av. - Ca mai sus. + MONETA : SIGISMVND I : MAG ♣ DUX ♣L
1521 : Rv. - ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI♣ DVCAT
Rv. - Ca mai sus. + MAGNI : DVCIS : LITVANIE : ♣ LITV ♣
An neprecizat
1560
5. AR  20 mm, 1,05 g; cf. Gumowski 1960, nr. 512.
Av. - Ca mai sus. + MON(E)TA : SIGISMVND I: 12. AR 19,1 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 601.
Rv. - Ca mai sus. + MAGNI : DV(CI)S : LITVANIE : Av. - Ca mai sus. (SI)GIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
MAG ♣ DU(X LI)
Lituania (Vilna)
Rv. - Ca mai sus. MONETA MA(G)NI DVCAT ‫ﻭ‬
½ groşi LITV

1546 1561
6. AR  20 mm, 1,11 g; Gumowski 1960, nr. 597. 13. AR 20 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 598.
Av. - Acvila. + SIGIS ◦ AVG ◦ REX ◦ P(O) MAG ◦ Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
DUX ◦ L MAG ♣ DUX ♣ L ♣
Rv. - Călăreţ. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT ‫ﻭ‬ Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DV-
♣ LITVA ♣ CAT ‫ ﻭ‬LITVA ♣
1547 1562
7. AR
20 mm, 0,97 g; Gumowski 1960, nr. 598. 14. AR  20 mm, 1,04 g ; Gumowski 1960, nr. 603.
Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣ Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AV(G REX P)O ♣
MAG ♣ DUX ♣ LI MAG ♣ DUX ♣ LI
Rv. - Ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI DVCAT ♣ Rv. - Ca mai sus. ♣ MO(NETA) MAG(NI D)VCAT
LITVA ‫ﻭ‬
♣ LITV

83
 II. Materiale şi cercetări

1 2 3

4 5 6

7 8 9

10 11 12

13 14 15

16 17
Tezaurul de la Mârzeşti.

1562 Sigismund III Vaza (1587-1632)

15. AR  19,9 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 603.
Av. - Ca mai sus. ♣ SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
MAG ♣ DUX ♣ L ♣
Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA ♣ MAGNI ♣ DV-
CAT ‫ ﻭ‬LITV ♣
1565
16. AR 20 mm, 0,98 g; Gumowski 1960, nr. 606.
Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ D ♣ G REX ♣
POLO ♣ M ♣ D ♣ L ♣
Rv. - Ca mai sus. ♣ MONETA MAGNI (topor)
DVCAT ♣ LITV
Coroana
Dreipölker
1616
17. AR 20,05 mm, 1,68 g; pe revers semnele
monetarului Iohann Danillowicz (1632-1650) Gu-
mowski 1960, nr. 963.
Av. - Scut scartelat. SIGI 3 DG REX MDL
Rv. - Glob cruciger. MONENO • REG POL

84
 A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Catalogul tezaurului din satul Morozeni

POLONIA An neprecizat
Alexandru I (1492/1501-1506) 9. AR  20 mm, 1,02 g; cf. Gumowski 1960, nr.
512.
Lituania (Vilna) Av. - Ca mai sus. + MONETA : SIGISMVND I :
15? :
½ groşi
Rv. - Ca mai sus. + MA(GNI) DVCIS : LITVANIE :
1. AR  19,5 mm, 1,14 g; Gumowski 1960, nr. 472.
Av. - Călăreţ. (ALE)XANDR I ◦ (MON)’ Sigismund II August (1545/1548-1572)
Rv. - Acvila. + (MAG)NI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE
Lituania(Vilna)
2. AR  20 mm, 0,95 g; Gumowski 1960, nr. 472.
Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I ◦ MON’ ◦ ½ groşi
Rv. - Ca mai sus. +MAG(N)I’ DVC’ ◦ LITVANIE
1560
3. AR  20 mm, 1,12 g; Gumowski 1960, nr. 472.
Av. - Ca mai sus. ALEXANDR (I) MON’ 10. AR  20 mm, 1,01 g; Gumowski 1960, nr. 601.
Rv. - Ca mai sus. (MA)GNI ◦ DVC’ (LITV)ANIE Av. - Acvila. + SIGIS AVG REX PO MAG DUX L
Rv. - Călăreţ. MONETA MAGNI DVC(AT) LITVA
4. AR 20 mm, 1,10 g; Gumowski 1960, nr. 472.
Av. - Ca mai sus. ALEXANDR I MON 1562
Rv. - Ca mai sus. MAGNI ◦ DVC’ ◦ LITVANIE + 11. AR  19,8 mm, 1,09 g; Gumowski 1960, nr.
602.
Sigismund I cel Bătrân (1506-1548) Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
MAG ♣ DUX ♣ L ♣
Lituania (Vilna)
Rv. - Ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT
½ groşi ♣ LITV ♣
12. AR  20 mm, 1,13 g; Gumowski 1960, nr. 602.
1514
Av. - ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ REX ♣ PO ♣
5. AR 19,5 mm, 1,04 g; Gumowski 1960, nr. 507. MAG ♣ DUX ♣ L ♣
Av. - Acvila încoronată. MON(ETA) : SIGISMV- Rv. - ca mai sus. MONETA ♣ MAGNI ♣ DVCAT
ND I : 1514 ♣ LITV ♣
Rv. - Ca mai sus. +MAGNI : DVCIS (L)ITVANIE :
1565
1515
13. AR  20 mm, 1,13 g; Gumowski 1960, nr.
6. AR  20 mm, 0,99 g; Gumowski 1960, nr. 507.
603.
Av. - Ca mai sus. + (MONE)TA : SIGISMVND I
Av. - Ca mai sus. SIGIS ♣ AVG ♣ D ♣ G ♣ REX
: 1515
POLO ♣ M ♣ D ♣L
Rv. - Ca mai sus. + MAGN(I DVC)IS : LITVANIE : ◦
Rv. - Ca mai sus. MONETA ( MAGNI) topor
1518 DVCAT ♣ LITV ♣
7. AR  19,5 mm, 1,00 g; Gumowski 1960, nr.
512. Sigismund III Vaza (1587-1632)
Av. - Ca mai sus. +MONETA : SIGISMVND I Coroana (Olkusz)
1518
Rv. - Ca mai sus. +MAGNI : DVCIS : (LIT)VANIE : 3 groşi

1520 1597
8. AR  20 mm, 1,03 g; Gumowski 1960, nr. 507. 14. AR  20 mm, 2,19 g; Gumowski 1960, nr.
Av. - ca mai sus. +MON(ETA SIG)ISMVND I : 1054.
1520 Av. - Bustul regelui. SIG 3 DG REX P MDL
Rv. - ca mai sus. +MAGNI ◦ DVCIS ◦ L(IT)VANIE Rv. – Scut încadrat de acvilă şi călăreţ. GROS •
◦:◦ ARG TR R PO 97

85
 II. Materiale şi cercetări

1 2 3

4 5 6

7 8 9

10 11 12

13 14 15

16 17
Tezaurul de la Morozeni.

Coroana Av. – Bustul regelui. SIGIS 3 DG REX P (M) D L :

3 kreuzer Rv. – Scut încoronat. MONE • NO REG • POL

1615
15. AR  21 mm, 1,57 g; Gumowski 1960, nr. 982.
Av. - Glob cruciger. SIGIS III D G R PO : M D L •
Rv. - Acvilă cu coroană. III CRV • REG POL • 1615 :
1½ groşi
1614
16. AR  18 mm, 1,80 g; Gumowski 1960, nr. 958.
1616
17. AR  21 mm, 1,37 g; Gumowski 1960, nr.
963.
Av. - Scut încoronat. SIGI 3 DG REX P M D L
Rv. - Glob cruciger. MONENO REG POL

86
 A. Chiroşca, Două tezaure monetare din sec. al XVI-lea şi al XVII-lea

Bibliografie

Butnariu 1994: V. Butnariu, Tezaurele din muzeele oraşului Chişinău din secolele XVI-XVIII (Chişinău 1994).
Butnariu 1998: V. Butnariu, Moldova între „spaţii monetare” şi „raţiuni de stat”. Anii 1574-1611. SCN 12, 1988,
157-172.
Chiroşca 2008: A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei. Ty-
ragetia s.n. 2, vol. II [XVII], 2008, 99-112.
Dragnev 2005: D. Dragnev, Domnitorii Moldovei. Studii (Chişinău 2005).
Foit 1960: G. Foit, Un tezaur din secolele XV-XVII descoperit la Suceava. SCN 3, 1960, 511-517.
Foit 1967: G. Foit, Noi tezaure monetare medievale descoperite în regiunea Suceava (Suceava 1967).
Murgescu 1996: B. Murgescu, Circulaţia monetară în Ţările Române în secolul al XVI-lea (Bucureşti 1996).
Gumowski 1960: M. Gumovski, Handbuch der Polnischen Numismatik (Graz 1960).
Кухар-Онишко, Травкин 1999: Н.А. Кухар-Онишко, С.Н. Травкин, Об одном монетном кладе с террито-
рии Молдавии. Stratum plus 6, 1999, 170-176.
Нудельман 1976: А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинёв 1976).
Нудельман 1988: А. Нудельман, Средневековые памятники Днестровско-Прутского междуречья (Ки-
шинёв 1988).
Рябцевич 1977: В. Рябцевич, О чём рассказывают монеты (Минск 1977).

Two monetary treasures from the 16th and the 17th centuries from the collections
of the NMAHM

Abstract
In the collections of the NMAHM are two medieval treasures similar as regarding their structure. These are the
treasures from villages Mârzeşti and Morozeni, both discovered in the year 1962 in Orhei district during farming
works.
The treasures contain each 17 polish coins made of white metal and are framed into the same chronological limits –
the years 1501-1506 and the years 1615, 1616. The coins are issued during the reign of Alexandru the 1st (1492/1501-
1506), Sigismund the 3rd the Old (1506-1548), Sigismund the 2nd August (1545/1548-1572) and Sigismund the 3rd
Vaza (1587-1632). In both treasures predominate the Lithuanian ½ grosh: 16 ½ grosh from the period of the three
consecutive reigns and a dreipolker from Sigismund the 3rd in the treasure from Mârzeşti and 13 ½ grosh from the
same three reigns, 3 1 ½ grosh and a triple grosh from Sigismund the 3rd in the treasure from Morozeni.
We consider useful for researchers the introduction into the scientific circuit of the two coin deposits with the de-
tailed description of the objects.

Два средневековых клада из коллекции НМАИМ

Резюме
В коллекции Национального Музея Археологии и Истории Молдовы хранятся два средневековых клада,
найденные в 1962 году в сёлах Мырзешть и Морозень, Орхейского района.
В составе каждого из кладов входит по 17 европейских серебряных монет, которые принадлежат чеканке
Великого Княжества Литовского. Все монеты выпущены правителями Польско-Литовского государства:
Александром I (1492/1501-1506), Сигизмундом I Старым (1506-1548), Сигизмундом II Августом (1545/1548-
1572) и Сигизмундом III (1587-1632). Почти все монеты являются полугрошами, кроме тех которые были
выпущены в период правления Сигизмунда III (1587-1632).
Эти клады ещё раз подтверждают экономическую и политическую экспансию Литовско-Польского кня-
жества в Восточной Европе XVI в.

04.03.2009

Adelaida Chiroşca, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

87