UN PICTOR UITAT – NICOLAE A.
COLEADICI
(1906-1937)
Printre pictorii care au activat la Chi-
şinău în perioada interbelică a fost şi
plasticianul Nicolae Coleadici, stins
din viaţă mult prea timpuriu, la vârsta
când abia deprinsese secretele artei
figurative. Pentru generaţiile postbe-
lice a rămas necunoscut deoarece ma-
joritatea lucrărilor sale, create în anii
de studenţie şi după absolvirea Şcolii
de Arte Frumoase din Chişinău, s-au
pierdut în vara lui 1941, la retragerea
sovieticilor din Basarabia1.
Cea mai importantă sursă de informare care ne
permite să reconstituim parţial viaţa şi activita-
tea pictorului N. Coleadici este colecţia donată în
1990 Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie
a Moldovei de către sora pictorului – Tatiana Da-
sacova2. Iniţial colecţia menţionată includea două
tablouri, desene, documente şi fotografii de fami-
lie. Cele mai preţioase fotografii sunt realizate în
atelierul „Gh. Vasserman” din oraşul Moghiliov-
Podolsk. Prima este datată cu anul 1907. Este fo-
tografiată mama Glicheria cu fiul Nicolae. A doua
ţine de anul 1910 şi îl are în imagine pe N. Cole-
adici la vârsta de patru ani, alături de tatăl său3.
Celelalte fotografii din colecţie sunt făcute de un
amator şi îl au în imagine pe N. Coleadici gimna-
zist, student, alături de membrii familiei, de pri-
eteni şi colegii de la Şcoala de Arte Frumoase din
Chişinău. În anul 2008 colecţia a fost completată
cu trei schiţe de tablou şi 16 obiecte provenite din
familia Coleadici, achiziţionate de la Jana Medve-
dev, nepoata pictorului4.
Informaţii inedite despre N. Coleadici găsim şi în
fondul personal al pictorului Auguste Baillayre5,
colecţie de materiale care se păstrează la Arhiva
Naţională a Republicii Moldova. Acest fond in-
clude documente, fotografii şi opere originale ale
1
ANRM, F. 3080, inv. 1, d. 2, f. 2.
2
MNAIM, FB - 17985.
3
MNAIM, FB - 17985-16.
4
MNAIM, FB - 27717.
5
ANRM, F. 2989.
Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, 261-263.
Vera Stăvilă
unor pictori care au activat la Chişi-
nău în anii ΄30-΄40 ai secolului tre-
cut. Tot aici se află şi cataloagele ex-
poziţiilor Societăţii de Arte Frumoase
la care participau pictori consacraţi
dar şi elevi şi absolvenţi ai Şcolii de
Arte Frumoase.
Nicolae Coleadici s-a născut în anul
1906, în satul Negrineţ, judeţul Ho-
tin. A fost al doilea copil din familia
lui Anton Coleadici, fiul lui Grigore
Coleadici, militar rus, care după în-
cheierea serviciului militar de 25 ani, se stabileşte
cu traiul la Negrineţ. Anton Coleadici, adminis-
trator de moşie, a fost căsătorit cu Glicheria (n.
1880), fiica ţăranului Taras Ciolacu din satul Ale-
xăndreni judeţul Bălţi. Despre Glicheria Ciolacu
mai ştim că a absolvit cursurile şcolii populare din
Zăbriceni (1893), şi şcoala agricolă şi gospodărie
casnică „Maria Grinev” din s. Zăzuleni (1899) cu
calificarea de economă6. Anton şi Glicheria Cole-
adici au mai avut încă patru copii: Natalia (1900-
1906); Victor (n. 1910), primar de Negrineţ, dece-
dat în 1946, de tif; Tatiana (1917-2008), în 1941
a fost învinuită de trecerea ilegală a frontierei cu
România şi condamnată la patru ani de detenţie;
Valentin (n. 1920), care acum doi ani mai era în
viaţă şi locuia în or. Kirov, Rusia.
Nicolae Coleadici a copilărit şi a făcut şcoala pri-
mară la Negrineţ, iar studiile gimnaziale le-a ur-
mat la Hotin. Ceilalţi copii din această familie, la
insistenţa mamei Glicheria, după absolvirea şco-
lii primare din localitate îşi continuă studiile la
Cernăuţi. De remarcat că tatăl, Anton Coleadici,
a fost categoric împotrivă ca copiii săi să studieze
prin şcoli; i-a văzut întotdeauna doar alături de el,
acolo, la Negrineţ. Cea care a insistat ca odraslele
să studieze a fost mama, Glicheria. Astfel, în anul
1926, fără acordul tatălui, Nicolae susţine exame-
nul de admitere la Şcoala de Arte Frumoase din
Chişinău, unde pentru concurs prezintă schiţa de
6
MNAIM, FB - 17985-1, 2.
261
 II. Materiale şi cercetări
tablou „Şcoala din satul Negrineţ”, lucrare care se
păstrează în patrimoniul Muzeului Naţional de
Arheologie şi Istorie a Moldovei7. Ca urmare este
admis la anul I, în clasa profesorului A. Baillayre,
cunoscut pictor, grafician şi scenograf, absolvent
al Academiei Regale de Arte Frumoase din Am-
sterdam, al Academiei de Arte din Petersburg şi
al Universităţii din Grenoble.
La Şcoala de Arte Frumoase N. Coleadici studiază
alături de C. Cobizev, V. Neciaev, T. Nicolaidi, V.
Poleacova, A. Modval ş.a., avându-i ca profesori
pe N. Ţiganco, E. Maleşevski, Ş. Ciobanu, P. Con-
stantinescu-Iaşi şi Ş. Cogan.
În anii de studii N. Coleadici a avut ca model
creaţia profesorului său A. Baillayre. Influenţa
definitorie a maestrului este evidentă în lucrări-
le pictorului. Drept exemplu serveşte compoziţia
„Femeie cu ulcior”, realizată în anul 19288 ( Sta-
vilă 2000, 73).
În anul 1931 N. Coleadici a absolvit Şcoala de Arte
Frumoase din Chişinău la specialitatea pictură şi
este recomandat ca profesor de arte grafice9.
Începând cu anul 1927, participă la expoziţiile
Societăţii de Arte Frumoase, la care îşi expun lu-
crările şi alţi tineri talentaţi ca T. Chiriacov, E.
Ivanovscaia, B. Nesvedov ş.a. (Stavilă 1990, 6).
În anul 1930, la Salonul al V-lea al Societăţii de
Arte Frumoase din Basarabia, Nicolae Coleadici
7
MNAIM, FB - 27706.
8
Această lucrare se află in patrimoniul Muzeului Naţional de
Arte Plastice din Chişinău.
9
MNAIM, FB - 17985-3.
262
participă cu o singură lucrare „Studiu pentru
portret”10.
Din 1930 pictorul N. Coleadici lipseşte un timp
de la expoziţiile organizate de Societatea de Arte
Frumoase. Însă, revine în anul 1934 la Salonul
al IX-lea al Societăţii, cu şapte lucrări: un peisaj,
o compoziţie, două capete şi trei desene. Tot în
acest an, Societatea de Arte Frumoase din Basa-
rabia organizează o expoziţie de pictură, sculptu-
ră şi artă decorativă la Bolgrad. Pictorul Nicolae
Coleadici expune două lucrări: „Compoziţie“ şi
„Portretul sculptoriţei C. Cobizev“11.
Unele lucrări ale pictorului au fost mediatizate
şi în presa periodică. De exemplu, revista „Viaţa
Basarabiei” (rubrica Cronică) menţiona: „Portret
a doi tineri”, autor N. Coleadici, este o lucrare psi-
hologică şi foarte interesantă din punct de vedere
al coloritului” (Viaţa Basarabiei 1934).
În tablourile sale pictorul abordează diverse su-
biecte, fiind pasionat în special de viaţa rurală.
În lucrările „Pe malul Prutului” (1924) şi „La co-
sit” (1936), pictorul redă oamenii şi peisajele din
nordul Basarabiei. Pe lângă picturi, N. Coleadici
realizează şi desene, inclusiv pe teme umoristice
„Lângă casa părintească” şi „În beci”12. A practicat
şi portretul. Printre cei portretizaţi erau membrii
familiei, prietenii, profesorii şi colegii de la Şcoala
de Arte Frumoase. O parte din lucrările sale le-a
dedicat dragostei sale neîmplinite faţă de sculpto-
riţa Claudia Cobizev.
10
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 78, f. 14.
11
ANRM, F. 2989, inv. 1, d. 78, f. 9, 11.
12
MNAIM, FB - 17985-7, 9.
 V. Stăvilă, Un pictor uitat – Nicolae A. Coleadici (1906-1937)

Talentul şi sensibilitatea plastică i-au permis lui
Nicolae Coleadici să facă şi pictură bisericească.
Între altele, a zugrăvit interiorul bisericii din satul
natal şi a pictat icoana „Maica Domnului”.
În primăvara anului 1934, împreună cu pictorii
V. Neceaev, V. Poleacov şi A. Modval, sub condu-
cerea lui Alexandru Plămădeală, participă la pic-
tarea catedralei oraşului Tighina. Conform unor
surse, cel mai bine dintre tineri picta N. Coleadici
şi V. Neciaev. Cu regret, ulterioarele repictări şi
renovări au denaturat pictura şi azi este imposibil
s-o identifici. Câteva din acele fresce, zugrăvite pe
pereţii catedralei la care a participat şi pictorul N.
Coleadici se păstrează într-o colecţie de 15 ilus-
trate cu imagine alb-negru, unite sub o copertă,
pe care stă scris: „Centenarul catedralei din Tighi-
na”, colecţia a ieşit de sub tipar la tipografia lui
B. Liberol din Chişinău în anul 1934 (Poştarencu
1992, 130).
Anul 1934 a fost unul foarte productiv în activita-
tea tânărului pictor. Tot în acest an pleacă la studii
în străinătate, fiind îndrumat de profesorul său A.
Baillayre şi susţinut de o persoană necunoscută
din oraşul Chişinău, care i-a achitat taxa pentru
studii la Academia Regală de Arte Frumoase din
Amsterdam, Olanda.
După anul 1934 pictorul Nicolae Coleadici dispa-
re din viaţa artistică a Basarabiei, şi nu se mai în-
tâlneşte nici o informaţie despre el. Din relatările
rudelor am constatat că la sfârşitul anului 1936
(după doi ani de studii), pictorul se întoarce acasă
la Negrineţ, fiind grav bolnav de tuberculoză. Aici
realizează ultima sa lucrare „Natură statică cu
icoană”13, executată pe pânză, în ulei, cu dimen-
siunile de 40,5×52 cm. Pictura prezintă icoana
cu chipul Maicii Domnului aşezată pe un prosop.
Alături o vază cu flori de primăvară şi un ulcior cu
câteva fire de salcie îmbobocită. Acest tablou ex-
primă starea sufletească a pictorului grav bolnav.
În partea de sus a tabloului, în colţul drept este
indicată data – 1936 şi numele – N. Coleadici.
În colecţia pictorului se află o imagine fotografică,
care pe verso are o inscripţie: „18 ianuarie 1937; a
murit Kolea”. Aceasta este data morţii pictorului
N. Coleadici. Este înmormântat la Negrineţ, sat pe
care l-a iubit atât de mult şi l-a imortalizat în lu-
crările sale, alături de tatăl Anton şi sora Natalia.

Bibliografie

Poştarencu 1992: D. Poştarencu, Din Istoria Tighinei (Chişinău 1992).1

Stavilă 1990: T. Stavilă, Arta plastică din Basarabia de la sfârşitul sec. XIX - începutul sec. XX (Chişinău 1990).
Stavilă 2000: T. Stavilă, Arta plastică modernă din Basarabia (Chişinău 2000).
Viaţa Basarabiei 1934: Viaţa Basarabiei 4, 1934.

A forgotten painter – Nicolae A. Coleadici (1906-1937)

Abstract
Based upon archival documents and several collections from the heritage of the National Museum of Archaeology
and History of Moldova, the author introduces in the scientific circles new data about the life and activity of the
painter Nicolae Coleadici, graduate of the School of Fine Arts from Chişinău, a plastic arts artist which contributed
to the development of the Bessarabian plastic arts in the interwar period.

Забытый художник – Николай А. Колядич (1906-1937)

Резюме
Статья освещает жизнь и творчество художника Н. Колядича, имя которого было почти неизвестно. В
результате поисков автору удалось выявить уникальные документы, раскрывающие страницы его жизни
и творчества. В работе использованы архивные материалы, которые доказывают, что Н. Колядич внёс
определённый вклад в развитие живописи Бессарабии в межвоеный период.

20.01.2009

Vera Stăvilă, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova
13
MNAIM, FB - 17983.

263