Sunteți pe pagina 1din 14

UN TEZAUR MONETAR DIN SEC.

AL XVII-LEA
DESCOPERIT LA CIOCÂLTENI, RAIONUL ORHEI

Adelaida Chiroşca

În colecţia MNAIM, printre tezaurele de mone- putem spune că aici calculele au coincis. Este vor-
de medievale, descoperite pe teritoriul Republicii ba de 9 schillingi de Lituania. Dar în structura te-
Moldova, se mai păstrează şi cel descoperit în sa- zaurului, făcută de A. Nudelman, nu sunt menţi-
tul Ciocâlteni, r-nul Orhei. Nu sunt cunoscute cu onate monedele Elizabetei Lucreţia (1625-1655),
exactitate condiţiile de descoperire şi nici numărul care de fapt sunt reprezentate în tezaur prin 3
de piese găsite de la bun început. Iniţial, tezaurul a oboli de Teschen.
fost determinat de A. Nudelman, care în anul 1976,
Apropo, despre dreipolkeri, A. Nudelman atribu-
în cadrul unui studiu (Нудельман 1976, 116), re-
ie acest nominal şi pentru monedele lui Gheorgh
lata că în anul 1957, în timpul lucrărilor agricole,
Wilhelm (1619-1640), dar şi în acest caz, ele fiind,
efectuate în preajma satului Ciocâlteni, a fost găsit
de fapt, nişte schillingi. Luând în consideraţie şi
un tezaur monetar, din care s-au recuperat 374 de
cele trei piese nedeterminate din structura lui A.
piese. Tot în această lucrare, autorul prezintă şi o
Nudelman, ajungem la suma totală de 359 piese
structură sumară a tezaurului pe emitenţi şi ateli-
în locul celor 374 menţionate iniţial.
ere, numind, totodată, nominalul, anul emisiei şi
numărul de piese pentru fiecare nominal. Autorul, Actualmente, în componenţa tezaurului de la Cio-
de asemenea, indică limitele cronologice ale teza- câlteni se păstrează 376 de monede, care se înca-
urului, numind anii 1612-1660. drează cronologic în perioada anilor 1612-16571.
Piesele prezintă un grad mediu de deteriorare.
În timpul reexaminării acestui tezaur pentru publi-
Descentrarea şi tocirea sunt cauzele care nu ne-
carea ulterioară, am sesizat unele neconcordanţe în
au permis să facem o analiză completă a tuturor
ceea ce priveşte structura tezaurului din publicaţia
pieselor. Cu toate acestea, din numărul total de
sus-numită şi cea întocmită de noi. Astfel, pentru
monede doar două au rămas nedeterminate şi
monedele emise în perioada lui Gustav II Adolf
pentru 111 monede nu s-a putut citi anul emisi-
(1611-1632), A. Nudelman indică 42 schillingi şi 6
ei. Celelalte piese au fost determinate (Gumowski
dreipolkeri, pe când noi am stabilit 63 de monede,
1960, 116-143, Szwagrzyk 1973, 161, Рябцевич
toate fiind schillingi. Am putea menţiona că cei 6
1977, 218, 376-398, Фёдоров 1966, 267-307) în
dreipolkeri de pe timpul lui Gustav II Adolf, despre
ceea ce priveşte nominalul, anul emisiei, emiten-
care pomeneşte A. Nudelman, s-ar fi înscris în lista
tul şi atelierul de batere. S-a întocmit şi un tabel
de nominaluri, pentru că se cunoaşte că monedele
cu structura tezaurului, în care s-a indicat rapor-
de acest tip, deşi cu valoare depreciată, s-au bătut
tul dintre numărul total de monede şi numărul de
în timpul domniei regelui sus-numit (Butnariu
monede bătut de fiecare ţară, de fiecare emitent şi
1994, 94). Lotul de monede, ce-i aparţine lui Gus-
atelier de batere, luând în consideraţie şi nomina-
tav II Adolf din acest tezaur, conţine doar schillingi
lurile emisiunilor.
cu emblemele şi legendele de rigoare.
Emisiunile Poloniei reprezintă 68 de piese me-
Pentru emisiunile Christinei Augusta (1632-
dievale (18%). 59 de monede din acestea se bat
1654), A. Nudelman menţionează 208 piese, în
pe timpul lui Sigismund III (1587-1632). Dintre
locul celor 211, văzute de noi. Ceea ce priveşte
ele – 7 groşi: 4 pentru Coroană, 3 pentru Litua-
lotul de monede din perioada lui Carol X Gustav
nia, 47 de schillingi, dintre care 7 de Riga, 33 de
(1654-1660), A. Nudelman numeşte 20 piese, iar
Lituania, 7 pentru Coroană şi 5 ternari bătuţi la
noi – 19 exemplare. Pentru cel al lui Sigismund III
Lobzan. Cu privire la monedele bătute de Ioan
(1587-1632), A. Nudelman atribuie 33 schillingi,
Cazimir (1648-1668), cele 9 piese sunt schillingi
3 poltoraci şi 25 de groşi în locul celor 5 ternari, 7
pentru Lituania.
groşi şi 47 de schillingi stabiliţi de noi. Referitor
la monedele emise de Ioan Cazimir (1648-1668), 1
MNAIM, FB-13799 (1-376), inedit.

Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 99-112.


II. Materiale şi cercetări

Din tabel reiese că în tezaur predomină moneda al XVII-lea, se caracterizează prin loturile masive
suedeză cu 293 de piese medievale (78%). 63 de de monedă suedeză, spre deosebire de cele de la
schillingi aparţin perioadei de domnie a lui Gus- sfârşitul sec. al XVI-lea şi începutul sec. al XVII-
tav II Adolf (1611-1632), dintre care – 44 se bat lea, în care predomina moneda poloneză, moneda
la Riga, 14 – la Elbing. Pentru 5 monede nu s-a ungurească şi altă monedă străină (Нудельман
citit atelierul. Monedele emise în anii de domnie 1976, 36-37).
a Christinei Augusta (1632-1654), numără 211
Predominarea monedei suedeze s-ar explica prin
piese, dintre acestea la Riga se bat 116 schillingi,
înrăutăţirea politicii monetare poloneze, care s-a
în Livonia – 84 de schillingi şi la Elbing se bat 8
manifestat încă de pe la sfârşitul sec. al XVI-lea,
schillingi. Pentru trei din piesele bătute de Chris-
dar şi prin faptul, spun specialiştii, că la începu-
tina nu s-a putut determina atelierul. Din perioa-
tul secolului al XVII-lea principalul distribuitor al
da de domnie a lui Carol X Gustav (1654-1660)
monedei de bilon, în urma războaielor devasta-
fac parte 19 schillingi: 11 piese bătute la Riga şi 8
toare care au dus la blocarea circulaţiei argintu-
piese în Livonia.
lui, devine Suedia (Butnariu 1994, 94).
Piesele de Brandenburg continuă şirul de monede
Urmărind structura tezaurului, se evidenţiază nu-
cu 10 piese (2,7%) emise la Köln. 9 schillingi din-
mărul extrem de mic de monedă bună din lotul ce-
tre ele aparţin lui Gheorg Wilhelm (1619-1640) şi
lei poloneze, ceea ce ne aminteşte de acel declin al
un şiling lui Friedrich Wilhelm (1640-1688).
politicii economice poloneze, care şi-a atins apo-
Perioadei de domnie a Elisabetei Lucreţia (1625- geul în a II-a jumătate a sec. al XVII-lea (Iliescu
1655) îi aparţine cea mai puţină monedă din acest 1960, 312). Cu toate acestea, putem menţiona că
eşantion, lucru caracteristic pentru acest tip de moneda poloneză, fiind mai puţin numeroasă ca
tezaure (Niculiţă 1998, 140). Ea este reprezentată cea suedeză, este mai variată în ceea ce priveşte
în tezaur cu 3 oboli de Teschen (0,8%). nominalul. Am mai sublinia aici că monedele po-
Aşadar, din cele relatate, putem spune că tezaurul loneze din acest tezaur se deosebesc de celelalte
este format, din punctul de vedere al nominalului, prin multiple semne plasate pe feţele monedelor
din groşi, schillingi, ternari şi oboli, care se pre- atât în câmpul emblemelor, cât şi cel al legende-
zintă numeric astfel: 7 groşi, 359 schillingi, 5 ter- lor. Aceste semne, reprezentând, de fapt, anumiţi
nari, 3 oboli care constituie respectiv: 1,9%, 96%, monetari şi vistiernici şi indicând perioadele lor
1,3%, 0,8% din numărul de piese determinate. de activitate, sunt, cu siguranţă, nişte surse uti-
le în cercetarea monedelor. Astfel îi menţionăm
Ceea ce priveşte atelierele emitente, ponderea va- pe Nikolaus Tryzny şi Michael Ghedeon Tryzny
lorică este următoarea: Riga cu 178 piese, ce con- – mari vistiernici ai Lituaniei ce au activat între
stituie 47,6%, Elbing – 22 piese, 5,9%, Livonia anii 1635-1639 şi 1648-1652; vistiernicii lituanieni
– 92 piese, 24,6%, Lituania (Wilno) – 45 piese, – Hieronymus Wollowicz (1603-1608), Christian
12%, Lobzan – 5 piese, 1,3%, Polonia – 11 piese, Naruszewicz (1618-1631); vistiernicul Coroanei
2,9%, Brandemburg (Köln) – 10 piese, 2,6%, Du- – Nikolaus Danillowicz (1616-1624); semnele mo-
catul Teschen (Widno) – 3 piese, 0,7%, atelier ne-
netăriei private „Krotoskis” din oraşul Lobzan în
precizat – 8 piese, 2,1%.
perioada anilor 1612-1630 (Gumowski 1960, 194-
Cea mai timpurie monedă e un şiling emis de Si- 196). Tot aici am mai menţiona semnele moneta-
gismund al III-lea (1587-1632) în Lituania, în anul rului Otto Meppe ce a activat între anii 1609-1621
1612. Cele mai recente monede sunt trei schillingi în monetăria din or. Riga (Фёдоров 1966, 399).
emişi, de această dată, de Carol X Gustav (1654-
Lotul de monedă, bătut de Sigismund al III-lea,
1600) în Livonia, în anul 1657.
se încadrează cronologic între anii 1612-1627, ex-
Aşadar, acest tezaur, după structura sa, este un cepţie fac doar ternarii bătuţi în 1630. Cel al lui
tezaur mixt, de circulaţie, care seamănă cu atâtea Ioan Cazimir (1648-1668) reprezintă şi el mone-
altele din acea perioadă, găsite pe teritoriul Mol- da de valoare mică, începând cu anul de batere
dovei. Şi aici le-am menţiona pe cele de la Mali- 1652 şi finisând cu 1654. Din literatura de speci-
novca (Butnariu 1995, 531-533), Slobozia-Duşca alitate, aflăm că Sigismund al III-lea după 1601,
(Chiroşca, Bolocan 2006, 11), Chişinău (Bolocan cu speranţa de-a înviora piaţa internă, începe să
2003, 12), Chişinău (Niculiţă 1998, 135-142) ş.a. emită mai multe tipuri de monede, printre care şi
Acesta, la fel ca celelalte tezaure de la mijlocul sec. monedă măruntă. Iar în 1627, prin ordonanţa din

100
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

11 ianuarie, el va interzice baterea acesteia pentru confecţionate departe de ţările lor de origine
a opri dezastrul economic ce se stabilise în ţară (Фёдоров 1966, 401) şi cei ce imitau moneda
(Iliescu 1960, 313). Această politică o va continua străină nu erau obligaţi să ţină cont de succedări-
şi Vladislav al IV-lea (1632-1648), dar şi Ioan Ca- le la tron ale regilor statelor respective (Рябцевич
zimir, care până în anul 1650 va bate monedă de 1977, 117).
valoare ridicată. Aceste încercări de a bate mo-
În cele ce urmează, vom încerca să ne oprim foar-
nedă de valoare pentru a proteja, de fapt, piaţa
te atent, poate, la cea mai vulnerabilă temă pen-
monetară internă, au avut, din păcate, un rezultat
tru aceste tezaure, şi anume cea a imitaţiilor, fie a
invers. Moneda de valoare ridicată s-a dovedit a fi
celor de tip local sau a celor din ţările de origine.
prea scumpă pentru încheierea tranzacţiilor mici,
După cum am menţionat deja, monedele, în bună
de fiecare zi. Oamenii de rând aveau nevoie de
parte, se caracterizează printr-o batere neglijentă,
monedă ieftină. În scurt timp, aceasta va înlătu-
deseori cu embleme şi legende eronate. Se eviden-
ra moneda de valoare mare de pe piaţa poloneză.
ţiază diferenţa de aliaj de la o monedă la alta (une-
Astfel am putea explica lipsa monedei de valoare
le fiind mai argintate, altele – mai galbene, sau ro-
ridicată din acest tezaur, dar şi din altele din sec.
şietice), dar şi diferenţa de diametru şi de grosime
al XVII-lea, descoperite pe teritoriul Republicii
a pastilelor. Acestea ar fi, după părerea specialiş-
Moldova.
tilor, unele din criteriile de deosebire a falsurilor
În locul acestora numeroase cantităţi de schillingi de monedele originale. Stratul mai gros de argint
de aramă, bătuţi în atelierele baltice, dar şi în mo- de pe o parte din piesele din tezaur, după părerea
netăriile locale, care au fost ocupate, între timp, de specialiştilor, este caracteristic pentru monedele
suedezi, au inundat nu numai piaţa Poloniei, dar şi de imitaţie executate în monetăriile Moldovei me-
pieţele altor state din apropiere. Aceasta ar fi mo- dievale (Buzdugan 1977, 93). Oricum, lipsa unor
tivaţia enormelor cantităţi de schillingi din tezau- criterii generale, în această ordine de idei, creează
rele medievale, descoperite pe teritoriul Moldovei dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea raportului
din stânga Prutului (Нудельман 1977, 42). real între moneda originală şi cea falsă, deoarece
Ceea ce priveşte moneda suedeză din tezaurul este dificil să deosebim boratinki emişi în Suedia
prezentat, am putea s-o caracterizăm şi pe ea ca şi Polonia de cei bătuţi de acelaşi Liviu Borattini în
fiind una de valoare inferioară. Cu toate măsuri- monetăria de la Suceava şi de falsurile sileziene ori
le întreprinse de Guvernul Suediei, pătrunderea est-baltice (Duţu 2002, 141).
monedei mărunte străine în ţară n-a putut fi opri- Cu siguranţă, că şi în acest tezaur, ca în multe
tă (Iliescu 1960, 317). Baterea neîngrijită şi des- altele de acest tip, este prezentă moneda de imi-
centrarea sunt atât de frecvente, încât foarte pu- taţie. Mai mult ca atât, ea poate deţine şi partea
ţine dintre piese n-au fost atinse de ea. Mai mult covârşitoare din tezaur, fapt deseori menţionat de
ca atât, neglijenţa în executarea emblemelor şi le- colegii ce-au lucrat cu tezaurele de schillingi me-
gendelor de pe feţele monedelor a dus la apariţia dievali din sec. XVI-XVII.
unor curiozităţi, dacă le putem numi aşa, şi care
prezintă, de fapt, nişte neconcordanţe între anii Ceea ce putem confirma pentru tezaurul de la Cio-
de emisie şi perioada de domnie a regelui, căruia îi câlteni este lipsa pieselor originale ale lui Dabija-
aparţin monedele. Astfel pe nouă monede, bătute Vodă şi Mihnea al III-lea, piese ce sunt, de fapt,
de Gustav II Adolf (1611-1632), sunt indicaţi anii nişte rarităţi pentru tezaurele medievale desco-
de emisie 1633, 1634, 1635, pe când el decedase, perite pe teritoriul Moldovei din ambele părţi ale
încă în anul 1632, în una din campaniile militare. Prutului (Duţu 2002, 144). Aici am putea spune
Aceeaşi situaţie se repetă şi în tezaurul descoperit că excepţie fac tezaurele de la Slobozia-Duşca
în s. Slobozia-Duşca, r-nul Criuleni. Pe monede- (2006) şi de la Chişinău (1973), în componenţa
le lui Gustav II Adolf (1611-1632), anul de emisie cărora se păstrează câteva monede bătute de Mi-
continuă să fie indicat până în 1640, iar lista schil- hnea al III-lea2.
lingilor, emişi de Christina Augusta (1632-1654), Tezaurul de la Ciocâlteni, cu descrierea detaliată
începe cu anul 1630. a structurii, dar şi a tipurilor de monede, poate fi
În literatura de specialitate, monedelor de acest util cercetătorului interesat.
fel li se atribuie termenul de monede postume.
Alţi specialişti însă consideră că monedele erau 2
MNAIM, FB- 27455 (1-1012), inedit.

101
II. Materiale şi cercetări

Catalogul monedelor

POLONIA AV. - Ca mai sus. (SIG III) DG REX POM (DL)


RV. - Scut scartelat. TERN(ARIUS)S LOBZAN 30
Sigismund III (1587-1632) F.A.
11. BI  0,4 g; 15 mm, pe revers semnele monetari-
Coroana lor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612-1630),
Gumowski 1960, nr. 1514.
Groş
1624 AV. - Ca mai sus.(SIG III D)G (REX) POM D(L)
1-4. AR 0,6 g; 18 mm;  0,9 g; 18 mm ;
0,7 g; RV. - Două scuturi. TERNARIU(S LOB)ZAN 3
18 mm;  0,6 g; 18 mm, pe revers semnele visti- 12. BI 0,6 g; 15 mm, Gumowski 1960, nr. 1513.
ernicului Coroanei Nikolaus Danillowicz (1616- AV. - Ca mai sus. SIGIII(DG REX PO)MDL
1624), Gumowski 1960, nr. 952. RV. - Acvila. TERNA(RIUS L) O(BZAN)
AV. - Coroana. SIG·III·DG/REX·POL/·MDL· Coroana
RV. - Acvila. *GROSS·REG POLO 1624
Schilling
Lituania (Wilno) 1625
Groş 13-16. BI 0,5 g; 16 mm  0,6 g; 16 mm;  0,6
1623 g; 16 mm; 0,6 g; 16, 5 mm, Gumowski 1960,
5. AR  0,8 g; 19 mm, Gumowski 1960, nr. 1324. nr. 904.
AV. - Bust încoronat spre stânga. SIG·III AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. SI-
D(G)PO·M·D· (L): GIS III·D·G·REX·POLONIAE †
RV. - Scut scartelat. SOLIDUS·REGNI (POLO)
RV. - Călăreţ. GROSS : M(AG DUCA)LIT·1623
17. BI
0,6 g; 16 mm, Gumowski nr. 903.
1625
AV. - Monograma regelui. SIGIS III·D·G ·
6. AR 0,7 g; 18,5 mm, Gumowski 1960, nr. 1323.
(REX)POLONIE †
AV. - Ca mai sus.(SIG·III·DG·REX·PO·M·D·L)
RV. - Acvila. SOLID(US) REGNI ·POLO
RV. - Ca mai sus. GR(OSS MAG DUCA·LIT) 25
F.A.
1626
18-19. BI 0,6 g; 16 mm; 0,4 g; 15 mm, Gu-
7. AR.  0,8 g; 18 mm, Gumowski 1960, nr. 1324.
mowski 1960, nr. 904.
AV. - Ca mai sus. SIG·III·DG·REX·PO·M·D·L·
AV. - monograma regelui. † SIGIS III D:
RV. - Ca mai sus. (G)ROSS MAG DUCA·LIT 1626
G·REX·POLONIE
Lobzan RV. - cinci scuturi. SOLIDUS (REGNI POLO)
Ternar Lituania (Wilna)
1625 Schilling
8. BI.  0,4 g; 15 mm, pe revers semnele mone- 1612
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612- 20. BI 0,9 g; 17 mm, pe revers semnele vistier-
1630), Gumowski 1960, nr. 1503. nicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. SIG Gumowski 1960, nr. 1287.
III D G REX(P:M)DL AV. - Monograma regelui.
RV. - Două scuturi încoronate. TERNA RIUS SIG·III·DG·REX·PM·DL 1618
1625 RV. - Două scuturi. SOLIDUS (M:D:) LIT ∗
1626 1613
9. BI 0,5 g;15 mm, pe revers semnele mone- 21. BI.  0,9 g; 16, 5 mm, pe revers semnele visti-
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612- ernicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
1630), Gumowski 1960, nr. 1506. Gumowski 1960, nr. 1299.
AV. - Ca mai sus SIG III DG REX POM (DL) AV. - Ca mai sus. SIG·III (DG · REX· PM ·DL)
RV. - Ca mai sus (...) ANNO 1626 RV. - Ca mai sus. (SOLIDUS) M:D:LI:
1630 1616
10. BI 0,3 g; 16 mm, pe revers semnele mone- 22. BI.  0,8 g; 13 mm, pe revers semnele visti-
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612- ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
1630), Gumowski 1960, nr. 1515. 1618),

102
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Gumowski 1960, nr. 1293. 1626


AV. - Ca mai sus. SIG(III· DG ·REX ·PO·) M:D: 39-41. BI.  0,6 g; 15 mm;  0,7 g; 15 mm;  0,6
L: · g; 15 mm, pe revers semnele vistiernicului Chris-
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS · (M:D:LIT) tian Naruszewicz (1618-1631), Gumowski 1960,
1617 nr. 1309.
23. BI.  0,7 g; 13 mm, pe revers semnele visti- AV. - Ca mai sus. SIG III·D:G·REX·POM DL
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608, RV. - Ca mai sus. SOLIDUS M D LITV 1626 †
1618), Gumowski 1960, nr. 1295. 1627
AV. - Ca mai sus. SIG III·D:G:REX·PO·M·D·L 42-45. AE  0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 0,5
RV. - Ca mai sus. · SO(LIDU) S M·D:LIT  g; 16 mm;  0,6 g; 15 mm, pe revers semnele
1618 vistiernicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
24. BI  0,6 g; 17 mm, pe revers semnele visti- Gumowski 1960, nr. 1309.
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608, AV. - Ca mai sus. SIG·III DG REX PO MDL
1618), Gumowski 1960, nr. 1296. RV. - Ca mai sus. SOLIDUS M D LITV 1627 †
AV. - Ca mai sus. SIGIII:D:G:REX PO:M·D·L· F.A.
RV. - Ca mai sus. (SOLID)US M·LIT 46. BI  0,7 g; 16 mm, pe revers semnele visti-
1619 ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
25. BI  0,7 g; 16 mm, pe revers semnele vistier- 1618), cf. Gumowski 1960, nr. 1290.
nicului Christian Naruszewicz (1618-1631), AV. - Ca mai sus. (SIG III DG REX) P:M:D:L
Gumowski 1960, nr. 1299. RV. - Ca mai sus. SO(LI)DUS (M):D:L
AV. - Ca mai sus. (SIG:III:D:G:REX:PO:) :M:D:L 47-52. BI  0,4 g; 15 mm;  0,5 g;16 mm;  0,7
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS MAD:LI g; 15mm.;  0,6 g; 15 mm.;  0,5 g; 16 mm.; 
1623 0,4 g ; 15,5 mm, pe revers semnele vistiernicu-
26-28. BI  0,6 g; 16 mm; 0,5 g; 15 mm; lui Christian Naruszewicz (1618-1631), cf. Gu-
 0,6 g; mowski 1960, nr. 1309.
15 mm, pe revers semnele vistiernicului Christi- AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic.
SIG(III DG REX) PO(M D) DL
an Naruszewicz (1618-1631), Gumowski 1960,
RV. - Două scuturi încoronate. SO(LI) D(US M D
nr. 1303.
LI)TV 162? †
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. (SIG
III) DG :REX POM D:L Riga
RV. - Două scuturi. ∴S(O)·LIDUS · : MA(D L)·IT Schilling
29-32. BI.  0,4 g; 15,5 mm; 0,6 g; 15 mm ;  0,7 1618
g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, Gumowski 1960, nr. 53. BI  0,9 g;16,3 mm pe revers semnele mone-
1304. tăriei or. Riga (1609-1621), Gumowski 1960, nr.
AV. - Acvilă . SIG:III·D:G:REX·PO·M·D·L
1296.
RV. - Călăreţ * (SOLIDUS M)D:LIT:1623 · *
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic.
1624
SIGIII·DG·REX·POM·DL·
33-36. BI.  0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 16 mm;  0,4
g; RV. - Stema mică a or. Riga.
15 mm; 0,5 g; 15 mm, pe revers semnele vis- SOLIDUS·CIVI·RIGE·18
tiernicului Christian Naruszewicz (1618-1631), 1620
Gumowski 1960, nr. 1305. 54-55. BI  0,6 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, pe
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. (SIG revers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621),
III DG REX) POM · DL 24 Gumowski 1960, nr. 1300.
RV. - Două scuturi încoronate. SOLIDUS· (M D AV. - Ca mai sus. SIG·III·DG·REX·PO· (DL)
LIT) RV. - Ca mai sus. SOLIDU)S·CIVI·RIGE·20
1625 1621
37-38. BI. 0,6 g; 15,5 mm ;  0,6 g; 15 mm, pe 56-57. BI  0,8 g; 15,5 mm.;  0,6 g; 14,5 mm, pe
revers semnele vistiernicului Christian Narus- revers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621),
zewicz (1618-1631), Gumowski 1960, nr. 1308. Gumowski 1960, nr. 1301.
AV. - Ca mai sus. SIG·III·D·G·REX·POM·D·L AV. - Ca mai sus. SIG · III· DG· REX· POL· M· DL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·M·DL 625 * RV. - Ca mai sus. SOLIDUS· CIVI· RIGENSIS

103
II. Materiale şi cercetări

F.A. AV. - Ca mai sus. GVS(T ADO)L·D:G:REX·S


58-59. BI  0,9 g; 17 mm;  0,5 g; 15 mm, pe re- RV. - Ca mai sus. SOLID(U)S CI(VI RIGEN) SIS 25
vers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621) 1626
AV. - Ca mai sus. (SI.)G III DG REX·PM·DL 74-76. AR 0,5 g; 15, 5 mm;  0,6 g; 15 mm (2),
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·CIVI·RI(GE.) Fedorov 1966, nr. 738;
AV. - Ca mai sus.GVST·ADO DG(REX S)
Ioan Cazimir (1648-1668)
RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS)·CIVI·RIGENSIS·26
Lituania (Wilna) 1627
77-78. BI  0,6 g; 16,5 mm; 0,4 g; 16 mm,
Schilling
Fedorov 1966, nr. 740.
1650
AV. - Ca mai sus. G(UST A)DO L·D·G REX S
60. AR 0,6; 14,5 mm, Cf. Gumowski 1960, nr.
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·CIVI·RIGEN(SIS)27
1860.
1628
AV. - Monograma regelui încoronată . IOACASI :
79. BI 0,7 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 740.
(D)GR:POL L
AV. - Ca mai sus. GVSTADO L·D(G REX) S
RV. - Călăreţ. SOLIDUS M D LIT 1650∴
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CI· (VI RIGENSIS)
1652
SIS 28
61-65. AR  0,7 g; 15 mm; 0,5 g; 15 mm; 
1630
0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm,
80. BI  0,5 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 751.
pe revers semnele monetarului Michael Gedeon AV. - Ca mai sus. G(UST )ADO- L·D· (G REX)·S
Tryzny +1652, Gumowski 1960, nr. 1860. RV. - Ca mai sus. SOL(IDUS CIVI RIGENSIS)30
AV. - Ca mai sus. IOACAS D·G·R·POLL 1631
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·M:D:LIT1652 ∴ 81-82. BI 0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15, 5 mm, Fe-
1654 dorov 1966, nr. 755.
66. AR 0,5 g; 14,5 mm, semnele monetarului AV. - Ca mai sus. GVSTADO L· (D)G· REX S
Johann Kazimir Krasinski +1668, Gumowski RV. - Ca mai sus. 1 SOLIDUS·CIVIRIGENSIS·3
1960, nr. 1863. 1632
AV. - Ca mai sus. IOACAS·DGR·POLL RV. - Ca 83-84. BI 0,6 g; 15, 5 mm; 0,5 g; 15 mm, Fe-
mai sus. SOLIDUS M D LIT ·1654 dorov 1966, nr. 756.
F.A. AV. - Ca mai sus. GVSTADO L DG REX
Semnele monetarului Michael Gedeon Tryzny RV. - Ca mai sus. 2 SOLIDU(DUS CIVI
+1652, cf. Gumowski, nr. 1860. RIGEN)SIS 3
67-68.AR  0,6 g; 15,5 mm; 0,6 g; 15 mm, 1633
semnele monetarului Michael Gedeon Tryzny 85-89. BI  0,6 g; 15 mm;  0,6 g; 16 mm (2); 
+1652, cf. Gumowski 1960, nr. 1860. 0,7 g; 16 mm;  0,6 g; 16, 5 mm, Fedorov 1966,
AV. - Ca mai sus. IOACAS·G:R:PO(L L) nr. 758.
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS M: D:LIT 1(…) AV. - Ca mai sus. GVS(T ADO) DG·REX·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS (CIVI RIGE)
SUEDIA NSIS·33
1634
Gustav II Adolf (1611-1632) 90-94. AE  0,4 g; 16 mm; 0,5 g; 16 mm; 
0,6g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 0,4 g; 16 mm, Fe-
Riga dorov 1966, nr. 760.
Schilling AV. - Ca mai sus. GVS·ADO L·D·G·REX·S·
1623 RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI RIGENSIS 34
69. BI 0,6 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 733. 1635
AV. - Monograma regelui. GVSTADO scut cu ste- 95. AE  0,5 g; 16 mm
ma dinastică L D·G REX·S AV. - Ca mai sus. GUST:ADOL D(G REX)
RV. - Stema mică a or. Riga. RV.- Ca mai sus. SOL (IDVS) CIVI RIGENSIS
SOLIDUS·CIVI·RIGEN(SIS) 23 35
1625 F.A.
70-73. AR  0,4 g; 16 mm; 0,6 g; 16 mm (2); 96-112. BI  0,5 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15, 5 mm
0,7 g; 17 mm, Fedorov 1966, nr. 736 a. (4); 0,5 g; 15 mm (2) ;  0,6 g; 15 mm (3);

104
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

0,8 g; 15 mm; 0,7 g; 15 mm;  0,4 g; 15 mm; 1634


 0,4 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 766. 133. BI  0,5 g; 15 mm, cf.Fedorov 1966, nr. 882.
AV. - Ca mai sus. (G)VSTAD (O)L·DGREX· AV. - Ca mai sus. (CHR) ISTINA·D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI RIG (ENSIS) RV. - Ca mai sus. SOLIDUS LIVON (IAE) 34
1640
Elbing
134. BI  0,4 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 882.
Schilling AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·DGRS RV. - Ca
1630 mai sus. (SO)LIDUS LIVONIAE 40
113-115. AE
0,6 g; 15, 5 mm ;  0,6 g; 15 mm; 1641
0,5 g; 15,5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911. 135. BI  0,5 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 887.
AV. - Monograma regelui. GVS:ADO (...) AV. - Ca mai sus. CHRIS(TIN)A D·G· R S
RV. - Stema or. Elbing. SOLID (VS) RV. - Ca mai sus. SOLID(US LIVON) IAE 41 
CIVI·ELBING·30 1645
1631 136-137. BI  0,5 g; 15 mm;  0,4 g; 15,5 mm, cf.
116. AE  0,5 g; 15, 5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. Fedorov 1966, nr. 863.
911. AV. - Ca mai sus. CHRICTINA·D·G R S RV. - Ca
AV. - Ca mai sus. GVS·ADO·D:G·REX·S· mai sus. S(OL)IDUS·LIVONIAE 45
RV. - Ca mai sus. (SOLID) V(S) CIVI ELBING 31 1647
1632 138-148. BI 0,4 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 
117-121. AE  0,6 g; 15,5 mm; 0,6 g; 17 mm; 0,4 g; 14 mm;  0,4g; 15 mm (3),
0,5 g; 15 mm;
0,6 g; 16 mm;  0,4 g; 15 mm;  0,6 g; 15,5 mm, 0,4 g; 15 mm (2); 0,6 g; 15,5 mm;  0,3 g; 15
cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911. mm, cf. Fedorov 1966, nr. 870.
AV. - Ca mai sus. GVS· A (DO) DG· REX· S AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G·R·S
RV. - Ca mai sus. OLIDUS:CIVI ELBING 32 RV. - Ca mai sus. SOLID(US LIVON) IAE 47 
1633 1648
122. AE  0,4 g; 15,5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 149-154. AE  0,6 g; 16 mm (2);  0,5 g; 16 mm;
911.  0,4 g; 15 mm,  0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15,5 mm,
AV. - Ca mai sus. GV(S)ADO D·G (REX S) cf. Fedorov 1966, nr. 877.
RV. - Ca mai sus. +SOLIDUS CIVI·HLBING 33 AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G·R·S
1634 RV. - Ca mai sus. SOL(.IDUS LIV) ONIAE ·48

123. AE  0,5 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911. 1649


AV. - Ca mai sus. GVSADO (D)G· REX· 155-168. BI  0,4 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI(..)ING· 34 (5); 0,6 g; 15,5 mm,  0,4 g; 15,5 mm;  0,5 g;
F.A. 15,5 mm;  0,6 g; 15,5 mm;  0,6 g; 15 mm (2),
124-126. AE  0,5 g; 17,5 mm;  0,5 g; 16,5 mm; cf. Fedorov 1966, nr. 878.
 0,3 g; 15 mm; cf. Szwagrzyc, nr. 911. AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·(S)
AV. - Ca mai sus. (G)VS (ADO DG)REX· (S) RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS)·LIVONIAE 49 
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS (CIVI) ELBI (NG) 1650
Atelier neprecizat 169-170. BI  0,5 g; 15 mm(2), cf. Fedorov 1966,
nr. 879.
Schilling
AV. - Ca mai sus. CH(RISTI)NA D·G·R·S
127-131 AE. 0,4 g; 15,5 mm; 0,4 g; 16 mm (2); RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS LIVO) NIAE · 50 ·
0,4 g; 15 mm; 0,5 g; 17,5 mm. 1651
171-176. AE  0,4 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15 mm
Christina Augusta Vaza (1632-1654) (2), cf. Fedorov, nr. 880.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S
Livonia RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·LIVONIAE·5·1
Schlling 1652
1632 177-181. BI  0,6 g; 14 mm (2);  0,4 g; 15 mm; 
132. BI  0,4 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 882. 0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966,
AV. - Monograma reginei. C (HRIS) nr. 881.
TINA·D·G·R·S· AV. - Ca mai sus. CRISTINA·D·G·R·S·
RV. - Stema Livoniei. SOLIDUS LIVO (NIAE) 3·2 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·LIVONI(..)5·2·

105
II. Materiale şi cercetări

1653 1641
182-187.BI  0,5 g; 15 mm (2);  0,4 g; 14 mm; 239-244. AE  0,4 g; 15 mm (2);  0,7 g; 13 mm;
 0,6 g; 15 mm (2);  0,4 g; 15 mm, cf. Fedorov  0,6 g; 14 mm (2);  0,7 g; 14 mm , cf. Fedorov
1966, nr. 882. 1966, nr. 778.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S· AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G:D R S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LIVONIAE·5·3· RV. - Ca mai sus. (S)OLIDVS CIVI:RIG 41
1654 1642
188-190. BI  0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm;  245. AE  0,5 g; 14 mm, cf. Fedorov 1966, nr.
0,3 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 883. 779.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S· AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G D R S
RV. - Ca mai sus. SOLIDU)S LIVONIAE·54 RV. - Ca mai sus. SOL(IDUS CIVI RIGE) N 42
F.A. 1643
191-215. BI  0,5 g; 15 mm (2);  0,5 g; 15 mm 246-257. AE  0,7 g; 16 mm;  0,6 g; 14,5 mm; 
(4);  0,5 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15 mm (3), 0,4 0,6 g; 15 mm (2);  0,4 g; 15 mm,  0,5 g; 16 mm;
g; 15 mm (5);  0,7 g; 15 mm;  0,6 g; 15,5 mm;  0,6 g; 14 mm;  0,7 g; 14,5 mm;  0,5 g; 14
 0,4 g; 16 mm;  0,7 g; 15,5 mm;  0,5 g; 15,4 mm;  0,6 g; 16 mm ;
mm;  0,5 g; 16 mm;  0,5 g; 15,5 mm, cf. Fedo-  0,5 g; 15 mm;  0,4g; 15 mm, cf. Fedorov 1966,
rov 1966, nr. 877. nr. 784.
AV. - Ca mai sus. (CHRISTI)NA·D·G·R·S AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LI (VONIAE) 9 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·CIVI·RIG·43
1644
Riga
258-262. BI 0,6 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm
Schilling (2), cf. Fedorov 1966, nr. 792.
1535 AV. - Ca mai sus. CRISTINA·DG·D·R·S
216-223. BI  0,5 g; 16 mm;  0,6 g; 14,5 mm;  RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·CIVI·RIG 44
0,6 g; 15 mm (2);  0,7 g; 16 mm (2); 1645
 0,5 g; 15 mm;  0,7 g; 15,5 mm, cf. Fedorov 263-271. BI  0,6 g; 15 mm (2);  0,6 g; 16 mm; 
1966, nr. 767. 0,5 g; 13 mm;
AV. - Monograma reginei. (CHR)ISTINA D(G)RS  0,5 g; 15 mm(2);  0,7 g; 17 mm;  0,5 g; 15,5
RV. - Stema mică a or. Riga. SOLIDU)S CIVI RI- mm;  0,8 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 796.
GENS 35 AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D:G:R·S·S:
1636 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:45:
224–225. AE  0,6 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf. 1646
Fedorov 1966, nr. 768. 272-273. BI  0,7 g; 16 mm;  0,8 g; 15 mm, cf.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D(GR)S Fedorov 1966, nr. 803.
RV. - Ca mai sus. SOLI(DUS) CIVI RIGENSIS 36 AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G·R·E·S·
1637 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:46
226-227. AE  0,4 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf. 1647
Fedorov 1966, nr. 769. 274-275. BI 0,4 g; 15 mm ; 0,3 g; 15 mm , cf.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G D R S Fedorov 1966, nr. 805.
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CI RIGENSIS 37 AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D:G:R:E:S:
1638 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:47:
228-231. AE  0,6 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm, 1648
cf. Fedorov 1966, nr. 770. 276-278. BI  0,5 g; 14,5 mm; 0,4 g; 14 mm; 
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S· 0,6 g; 16 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 808.
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CI RIGENSIS 38 AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D:G R·S
1640 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG·48
232-238. AE  0,6 g; 15 mm (4);  0,5 g; 14,5 1649
mm;  0,8 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf. Fedorov 279-281. BI  0,5 g; 15 mm (3), cf. Fedorov 1966,
1966, nr. 776. nr. 810.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S AV. - Ca mai sus. C(HRI)STINA D G R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·C·RIGENSIS 40 RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI (RIG)49·

106
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

1650 AV. - Ca mai sus. CHRIS · DG (REG)G SVE


282-285.BI  0,5 g; 15 mm (3);  0,6 g; 16 mm, RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS) CIVI ELBING(..)
cf. Fedorov 1966, nr. 811.
Atelier nedeterminat
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S·
Schilling
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG ·50·
1651 340-342. BI 0,6 g; 14,5 mm; 0,6 g; 15 mm; 0,5 g;
286-291. BI  0,6 g; 15 mm;  0,7 g; 15 mm;  13,5 mm.
0,8 g; 15 mm; 0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 14,5 mm;  AV. - Ca mai sus (...)
0,5 g; 14,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 812. RV. - (...)
AV.- Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S
RV.- Ca mai sus. SOLIDVS ·CIVI· RIG · 5·1· Carol X Gvstav (1654-1660)
1652
292-293 BI  0,4 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, cf. Riga
Fedorov 1966, nr. 814. Schlling
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA:D: (G):R:S: 1654
RV.- Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG ·5·2· 343-345. BI 0,6 g; 15 mm; 0,4 g; 14 mm; 
1653 0,6 g; 14,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 898.
294-300. BI  0,6 g; 14 mm;  0,5 g; 14,5 mm AV. - Monograma regelui. (CAROLUS)VS GV-
(2); 0,5 g; 15 mm. STAV DGRS
 0,5 g; 15 mm (2);  0,4 g; 14 mm, cf. Fedorov RV. - Stema mică a or. Riga. SOLIDVS CIVI RIG 54
1966, nr. 815. 1656
AV. - Ca mai sus. C(H)ISTINA·D·G·R·S· 346-347. BI  0,5 g; 14,5 mm;  0,5 g; 14 mm, cf.
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI (RIG) 53 Fedorov 1966, nr. 901.
1654 AV. - Ca mai sus. CAROLVS GVSTAV · DGRS
301. BI  0,6 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 815. RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG · 5 · 6
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S F.A.
RV. - Ca mai sus. SOLID(US CIVI) RIG ·54· 348-353. BI  0,7 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 
F.A. 0,4 g; 15 mm (3);
 0,5 g; 14 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 901.
302-331. BI  0,5 g; 14,5 mm;  0,5 g; 15 mm
AV. - Ca mai sus. CAROLVS GVSTAV (D)GRS
(10);  0,4 g; 15 mm (4).;
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDVS CIVI · RIG (...)
 0,7 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm (5);  0,6 g; 14,5
mm (2);  0,6 g; 14 mm (2); Livonia
 0,3 g; 15 mm (2);  0,6 g; 15,5 mm;  0,6 g; 16 Schilling
mm;  0,7 g; 15,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 808. 354-355. BI  0,6 g; 15 mm (2); cf. Reabţevici
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G D R S 1977, 218, tab. 59, nr. 3.
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS C RIGENSIS 3  AV. - Monograma regelu. CAROLIS·GVSTAV:
Elbing D·G·R·S
RV. - Stema Livoniei. SOLIDVS·LIVONIAE ·55 
Schilling 1656
1634 356. BI  0,7 g; 15 mm, cf. Reabţevici 1977, 218,
332-333. BI  0,5 g; 16 mm;  0,4 g; 16,5 mm, cf. tab. 59, nr. 3
Szwagrzyc 1973, nr. 913. AV. - Ca mai sus. CAROLIS ·GVSTAV ·D G R S
AV. - Monograma reginei. CHRIS · D ·G REG SVE) RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LIVON(I)AE ·5·6·
RV. - Stema or. Elbing. SOLIDVS (CIVI 1657
ELBI)NG 34 357-359. BI  0,4 g; 15 mm (2); 0,6 g; 15 mm,
1635 cf. Reabţevici 1977, 218, tab. 59, nr. 3.
334-335. BI  0,5 g; 16,5 mm;(2) . AV. - Ca mai sus. CA(ROLIS) GVSTAV D·G·R·S·
AV. - Ca mai sus. CHRIS · DG REG SVE RV. - Ca mai sus. SOL(ID)VS LIVONIAE ·5·7·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI ELBING 38  F.A.
F.A. 360-361. BI  0,4 g; 15 mm(2); cf. Reabţevici
336-339. BI  0,5 g; 15 mm;  0,4 g; 16 mm; 0,4 1977, 218, tab. 59, nr. 3
g; 16,5 mm (UNIFAŢĂ) AV. - Ca mai sus. (CAROLIS) GVSTAV DGRS
 0,4 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911. RV. - Ca mai sus. (SO)LIDVS LIVONI(AE)

107
II. Materiale şi cercetări

IMPERIUL ROMANO-GERMAN 1629


368. BI  0,6g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
Elizabeta Lucreţia (1625-1653) nr. 42 d.
AV. - Ca mai sus. GEO (RGH WILH) + MAR· B
Teschen (Widno) (R·S·R·I·EL)
RV. - Ca mai sus. SOLI(VS) PR(VSSIAE) 1629
Obol
1633
1653
369-371. BI  0,5 g ; 15 mm;  0,4 g ; 16 mm; 
362. BI  0,4 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
0,4 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122, nr. 42 d.
1372.
AV. - Ca mai sus. + GEO(RGH WILH)
AV. - Monograma reginei. SILEZI ANNO: 53 MAR·BR·S·R·I·EL
RV. - Acvila. OB(VLVS) RINCIPAT: TES + RV. - Ca mai sus. SOLIDVS PRVSSIAE 1633
1654 1639
363. BI  0,5 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 372. BI  0,5 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
1372. nr. 42 d.
AV.- Ca mai sus. SILE(SIA) ANNO:1654 AV. - Ca mai sus. GEOR(GH WILH MAR BR S)
RV. - Ca mai sus. OBVLVS ·PRINCIPAT: TES + R(I) EL
F.A. RV. - Ca mai sus. SO(LIDVS) PRVSS 1639
364. BI  0,5 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. F.A.
1372. 373. BI  0,4 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
AV. - Ca mai sus. ANNO: DOMINI: 1(...)2 nr. 42 d.
RV. - Ca mai sus. OBVLVS PR(INCIPAT) : TES AV. - Ca mai sus. GEO(RGH WILH) MAR·
BR·S·R·I·EL
PRUSIA RV. - Ca mai sus. SOLIDVS· PRVSS (IAE)

Gheorgh Wilghelm (1619-1640) Friedrich Wilghelm (1640-1688)

Brandemburg (Köln) Brandemburg (Köln)


Schlling Schilling
1625 F.A.
365. BI  0,6 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122, 374. BI  0,5 g ; 15 mm, cf. Szwagrzy 1973, 122,
nr. 42 d. nr. 42 f.
AV. - Monograma regelui. + GEORG WILH: AV. - Monograma regelui. FRID WILH·
MAR:B· R· S· R· I· EL MAR·BR·S(R ·I· EL )
RV. - Acvila. SO(LID)VS PRVSSIAE:1625 RV. - Acvila. (SOLIDUS ) PR(VSSI)A 16(.)3
1628
366-367. BI  0,5 g; 15 mm ;  0,4 g; 15 mm, cf. Monede nedeterminate
Szwagrzyc 1973, 122, nr. 42 d. 375. BI 0,5 g; 16 mm
AV. - Ca mai sus. + GHEORGH WILH · MAR AV: (...)
B·R·S·R·I·EL RV: (...)
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS PRVSSIAE 1628 376. BI (fragment)

108
Structura tezaurului de la Ciocâlteni

Nr. Nr. Nr. Nr.


Ţara % Emitentul % Atelierul % Nominalul %
monede monede monede monede

Riga 44 69,8
Gustav II Adolf
63 21,5 Elbing 14 22,2 Schilling 63 100
1611-1632
Atelier neprecizat 5 8

Riga 116 54,9


Christina Augusta Livonia 84 39,8
Suedia 293 78 211 72 Schilling 211 100
1632-1654 Elbing 8 3,7
Atelier neprecizat 3 1,4

Carol X Gustav Riga 11 57,9


19 6,5 Schilling 19 100
1645-1660 Livonia 8 42,1

Riga 7 11,9
Lituania 36 61 Groş 7 11,9
Sigismund III
59 86,8 Lobzan 5 8,5 Schilling 47 79,7
1578-1632
Coroană 11 18,6 Ternar 5 8,4
Polonia 68 18

Ioan Cazimir
9 13,2 Lituania 9 100 Schilling 9 100
1648-1668

Gheorg Wilhelm
9 90 Brandenburg 9 100 Schilling 9 100
1619-1640
Prusia 10 2,7
Friedrich Wilhelm
1 10 Brandenburg 1 100 Schilling 1 100
1640-1688

Elizabeta Lucreţia
Silezia de Sus 3 0,8 3 100 Widno 3 100 Obol 3 100
1625-1659
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Monede
2 0,5 - - - - - - - - -
nedeterminate

Total : 376 monede

109
II. Materiale şi cercetări

1 5 7

8 13 17

20 29 54

60 69 115 117

138 219 334

343 359 363

365 374

Fig. 1. Monede din tezaurul de la Ciocâlteni.

110
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Bibliografie

Bolocan 2003: A. Bolocan, Depozitul de şilingi descoperit la Chişinău (sec.XVI-XVII). In: Simpozion de numis-
matică dedicat centenarului Societăţii Numismatice Române (1903-2003). Programul şi rezumatele comunică-
rilor, Chişinău, 26-28 noiembrie 2003.
Butnariu 1994: V. Butnariu, Tezaure din muzeele oraşului Chişinău, sec. XVI-XVIII (Chişinău 1994).
Butnariu 1995: V. Butnariu, Tezaurul de la Malinovca. Anuarul Institutului de Istorie ”A.D. Xenopol” XXXII,
1995.
Buzdugan et al. 1977: G.Buzdugan, O. Luchian, C.C. Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, (Bucureşti
1977).
Chiroşca, Bolocan 2006: A. Chiroşca, A. Bolocan, Tezaurul monetar din secolul al XVII-lea de la Slobozia-Duş-
ca, raionul Criuleni. In: Simpozion de numismatică organizat cu ocazia jubileului Institutului de Arheologie
„Vasile Pârvan” (1956-2006). Programul şi rezumatele comunicărilor, Chişinău, 30 noiembrie-2 decembrie
2006, 11.
Duţu 2002: M.Duţu, Un depozit de şilingi din vremea lui Dabija Vodă descoperit în judeţul Galaţi. In: Buletinul
Societăţii Numismatice Române (1996-1997) (Bucureşti, 2002).
Gumowski 1960: M. Gumowski, Handbuch der polnischen Numismatik (Graz 1960).
Iliescu 1960: O. Iliescu, Solidi valachici vulgo dumnicze. Studii şi Cercetări de Numismatică III, Bucureşti,
2006.
Niculiţă 1998: A. Niculiţă, Un tezaur medieval monetar, găsit în oraşul Chişinău, Tyragetia VI-VII, Chişinău,
1998.
Szwagrzyk 1973: J.A. Szwagrzyk, Pieniadz na Ziemiach Polskich X-XX w. (Warszawa 1973).
Нудельман 1976: А.А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинёв 1976).
Рябцевич 1977: В.Н. Рябцевич, О чём рассказывают монеты (Минск 1977).
Фёдоров 1966: Д. Фёдоров, Монеты Прибалтики XIII-VIII столетия (Таллин 1966).

17th c. coin hoard discovered in Ciocâlteni village, Orhei district

Abstract
The National Museum of Archaeology and History of Moldova keeps a medieval 17th century hoard discovered in
1957 in Ciocâlteni village, Orhei district. The hoard is composed of 376 coins, including 7 groschen, 4 ternarijs, 3
oboloi, 360 shillings, and 2 unknown coins and dates back to 1612-1657. The first report about the Ciocâlteni hoard
“Topography of hoards and single coin finds”, Chisinau, 1976was published by A. Nudelman. The author pointed
out 374 coins in the hoard. According to the author, the earliest coin dates back to 1612 and the latest coin dates
back to 1660.
The hoard includes 293 Swedish coins, 68 Polish coins, 10 Prussia-Brandenburg coins and 3 coins of the Holy Ro-
man Empire. The hoard has the following sequence of kings and queens: Gustav II Adolf (1611-1632) – 32 coins,
Christina Augusta (1632-1654) – 211 coins, Carl X Gustav (1654-1660) – 19 coins, Sigizmund III (1587-1632) – 59
coins, Ian Cazimir (1648-1668) – 9 coins, George Wilhelm (1619 - 1640) – 9 coins, Friedrich Wilhelm (1640 - 1648)
– 1 coin and Elizabeth Lucretia (1625-1655) – 3 coins.

Fig. 1. Coins contained in the Ciocâlteni hoard.

Монетный клад XVII-го века, найденный в с. Чокылтень, район Орхей

Резюме
В Национальном Музее Археологии и Истории Молдовы хранится средневековый клад XVII в., найденный
на территории республики в 1957 г. в с. Чокылтень, район Орхей. В нём насчитывается 376 монет, в том
числе 7 грошей, 4 тернария, 3 обола, 360 шиллингов и 2 неопределённые монеты. Временное пространство
определяется 1612-1657 гг.
Первое сообщение о Чокылтенском кладе содержится в книге А. Нудельмана «Топография кладов и нахо-
док единичных монет» (Кишинёв 1976), где автор отмечает 374 монеты в составе этого клада, определяя
самую раннюю монету 1612 г., a самую позднюю – 1660 г.
В состав клада входят: шведская монета, которая насчитывает 293 ед.; польская монета – 68 ед., прусско-
бранденбургская монета – 10 ед.; священно-римская монета насчитывает 3 единицы. Таким образом, в

111
II. Materiale şi cercetări

кладе представлены денежные эмиссии следующих правителей: Густав II Адольф (1611-1632) – 63 монеты,
Кристина Августа (1632-1654) – 211 монет, Карл X Густав (1654-1660) – 19 монет, Сигизмунд III (1587-1632)
– 59 монет, Ян Казимир (1648-1668) – 9 монет, Георг Вильгельм (1619-1640) – 9 монет, Фридрих Вильгельм
(1640-1648) – 1 монета и, наконец, Елизавета Лукреция (1625-1655) – 3 монеты.

Рис. 1. Монеты из Чокылтенского клада.

01.03.2008

Adelaida Chiroşca, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

112

S-ar putea să vă placă și