UN TEZAUR MONETAR DIN SEC.

AL XVII-LEA
DESCOPERIT LA CIOCÂLTENI, RAIONUL ORHEI

Adelaida Chiroşca

În colecţia MNAIM, printre tezaurele de mone- putem spune că aici calculele au coincis. Este vor-
de medievale, descoperite pe teritoriul Republicii ba de 9 schillingi de Lituania. Dar în structura te-
Moldova, se mai păstrează şi cel descoperit în sa- zaurului, făcută de A. Nudelman, nu sunt menţi-
tul Ciocâlteni, r-nul Orhei. Nu sunt cunoscute cu onate monedele Elizabetei Lucreţia (1625-1655),
exactitate condiţiile de descoperire şi nici numărul care de fapt sunt reprezentate în tezaur prin 3
de piese găsite de la bun început. Iniţial, tezaurul a oboli de Teschen.
fost determinat de A. Nudelman, care în anul 1976,
Apropo, despre dreipolkeri, A. Nudelman atribu-
în cadrul unui studiu (Нудельман 1976, 116), re-
ie acest nominal şi pentru monedele lui Gheorgh
lata că în anul 1957, în timpul lucrărilor agricole,
Wilhelm (1619-1640), dar şi în acest caz, ele fiind,
efectuate în preajma satului Ciocâlteni, a fost găsit
de fapt, nişte schillingi. Luând în consideraţie şi
un tezaur monetar, din care s-au recuperat 374 de
cele trei piese nedeterminate din structura lui A.
piese. Tot în această lucrare, autorul prezintă şi o
Nudelman, ajungem la suma totală de 359 piese
structură sumară a tezaurului pe emitenţi şi ateli-
în locul celor 374 menţionate iniţial.
ere, numind, totodată, nominalul, anul emisiei şi
numărul de piese pentru fiecare nominal. Autorul, Actualmente, în componenţa tezaurului de la Cio-
de asemenea, indică limitele cronologice ale teza- câlteni se păstrează 376 de monede, care se înca-
urului, numind anii 1612-1660. drează cronologic în perioada anilor 1612-16571.
Piesele prezintă un grad mediu de deteriorare.
În timpul reexaminării acestui tezaur pentru publi-
Descentrarea şi tocirea sunt cauzele care nu ne-
carea ulterioară, am sesizat unele neconcordanţe în
au permis să facem o analiză completă a tuturor
ceea ce priveşte structura tezaurului din publicaţia
pieselor. Cu toate acestea, din numărul total de
sus-numită şi cea întocmită de noi. Astfel, pentru
monede doar două au rămas nedeterminate şi
monedele emise în perioada lui Gustav II Adolf
pentru 111 monede nu s-a putut citi anul emisi-
(1611-1632), A. Nudelman indică 42 schillingi şi 6
ei. Celelalte piese au fost determinate (Gumowski
dreipolkeri, pe când noi am stabilit 63 de monede,
1960, 116-143, Szwagrzyk 1973, 161, Рябцевич
toate fiind schillingi. Am putea menţiona că cei 6
1977, 218, 376-398, Фёдоров 1966, 267-307) în
dreipolkeri de pe timpul lui Gustav II Adolf, despre
ceea ce priveşte nominalul, anul emisiei, emiten-
care pomeneşte A. Nudelman, s-ar fi înscris în lista
tul şi atelierul de batere. S-a întocmit şi un tabel
de nominaluri, pentru că se cunoaşte că monedele
cu structura tezaurului, în care s-a indicat rapor-
de acest tip, deşi cu valoare depreciată, s-au bătut
tul dintre numărul total de monede şi numărul de
în timpul domniei regelui sus-numit (Butnariu
monede bătut de fiecare ţară, de fiecare emitent şi
1994, 94). Lotul de monede, ce-i aparţine lui Gus-
atelier de batere, luând în consideraţie şi nomina-
tav II Adolf din acest tezaur, conţine doar schillingi
lurile emisiunilor.
cu emblemele şi legendele de rigoare.
Emisiunile Poloniei reprezintă 68 de piese me-
Pentru emisiunile Christinei Augusta (1632-
dievale (18%). 59 de monede din acestea se bat
1654), A. Nudelman menţionează 208 piese, în
pe timpul lui Sigismund III (1587-1632). Dintre
locul celor 211, văzute de noi. Ceea ce priveşte
ele – 7 groşi: 4 pentru Coroană, 3 pentru Litua-
lotul de monede din perioada lui Carol X Gustav
nia, 47 de schillingi, dintre care 7 de Riga, 33 de
(1654-1660), A. Nudelman numeşte 20 piese, iar
Lituania, 7 pentru Coroană şi 5 ternari bătuţi la
noi – 19 exemplare. Pentru cel al lui Sigismund III
Lobzan. Cu privire la monedele bătute de Ioan
(1587-1632), A. Nudelman atribuie 33 schillingi,
Cazimir (1648-1668), cele 9 piese sunt schillingi
3 poltoraci şi 25 de groşi în locul celor 5 ternari, 7
pentru Lituania.
groşi şi 47 de schillingi stabiliţi de noi. Referitor
la monedele emise de Ioan Cazimir (1648-1668), 1
MNAIM, FB-13799 (1-376), inedit.

Tyragetia, s.n., vol. II [XVII], nr. 2, 2008, 99-112.

 II. Materiale şi cercetări
Din tabel reiese că în tezaur predomină moneda
suedeză cu 293 de piese medievale (78%). 63 de
schillingi aparţin perioadei de domnie a lui Gus-
tav II Adolf (1611-1632), dintre care – 44 se bat
la Riga, 14 – la Elbing. Pentru 5 monede nu s-a
citit atelierul. Monedele emise în anii de domnie
a Christinei Augusta (1632-1654), numără 211
piese, dintre acestea la Riga se bat 116 schillingi,
în Livonia – 84 de schillingi şi la Elbing se bat 8
schillingi. Pentru trei din piesele bătute de Chris-
tina nu s-a putut determina atelierul. Din perioa-
da de domnie a lui Carol X Gustav (1654-1660)
fac parte 19 schillingi: 11 piese bătute la Riga şi 8
piese în Livonia.
Piesele de Brandenburg continuă şirul de monede
cu 10 piese (2,7%) emise la Köln. 9 schillingi din-
tre ele aparţin lui Gheorg Wilhelm (1619-1640) şi
un şiling lui Friedrich Wilhelm (1640-1688).
Perioadei de domnie a Elisabetei Lucreţia (1625-
1655) îi aparţine cea mai puţină monedă din acest
eşantion, lucru caracteristic pentru acest tip de
tezaure (Niculiţă 1998, 140). Ea este reprezentată
în tezaur cu 3 oboli de Teschen (0,8%).
Aşadar, din cele relatate, putem spune că tezaurul
este format, din punctul de vedere al nominalului,
din groşi, schillingi, ternari şi oboli, care se pre-
zintă numeric astfel: 7 groşi, 359 schillingi, 5 ter-
nari, 3 oboli care constituie respectiv: 1,9%, 96%,
1,3%, 0,8% din numărul de piese determinate.
Ceea ce priveşte atelierele emitente, ponderea va-
lorică este următoarea: Riga cu 178 piese, ce con-
stituie 47,6%, Elbing – 22 piese, 5,9%, Livonia
– 92 piese, 24,6%, Lituania (Wilno) – 45 piese,
12%, Lobzan – 5 piese, 1,3%, Polonia – 11 piese,
2,9%, Brandemburg (Köln) – 10 piese, 2,6%, Du-
catul Teschen (Widno) – 3 piese, 0,7%, atelier ne-
precizat – 8 piese, 2,1%.
Cea mai timpurie monedă e un şiling emis de Si-
gismund al III-lea (1587-1632) în Lituania, în anul
1612. Cele mai recente monede sunt trei schillingi
emişi, de această dată, de Carol X Gustav (1654-
1600) în Livonia, în anul 1657.
Aşadar, acest tezaur, după structura sa, este un
tezaur mixt, de circulaţie, care seamănă cu atâtea
altele din acea perioadă, găsite pe teritoriul Mol-
dovei. Şi aici le-am menţiona pe cele de la Mali-
novca (Butnariu 1995, 531-533), Slobozia-Duşca
(Chiroşca, Bolocan 2006, 11), Chişinău (Bolocan
2003, 12), Chişinău (Niculiţă 1998, 135-142) ş.a.
Acesta, la fel ca celelalte tezaure de la mijlocul sec.
100
al XVII-lea, se caracterizează prin loturile masive
de monedă suedeză, spre deosebire de cele de la
sfârşitul sec. al XVI-lea şi începutul sec. al XVII-
lea, în care predomina moneda poloneză, moneda
ungurească şi altă monedă străină (Нудельман
1976, 36-37).
Predominarea monedei suedeze s-ar explica prin
înrăutăţirea politicii monetare poloneze, care s-a
manifestat încă de pe la sfârşitul sec. al XVI-lea,
dar şi prin faptul, spun specialiştii, că la începu-
tul secolului al XVII-lea principalul distribuitor al
monedei de bilon, în urma războaielor devasta-
toare care au dus la blocarea circulaţiei argintu-
lui, devine Suedia (Butnariu 1994, 94).
Urmărind structura tezaurului, se evidenţiază nu-
mărul extrem de mic de monedă bună din lotul ce-
lei poloneze, ceea ce ne aminteşte de acel declin al
politicii economice poloneze, care şi-a atins apo-
geul în a II-a jumătate a sec. al XVII-lea (Iliescu
1960, 312). Cu toate acestea, putem menţiona că
moneda poloneză, fiind mai puţin numeroasă ca
cea suedeză, este mai variată în ceea ce priveşte
nominalul. Am mai sublinia aici că monedele po-
loneze din acest tezaur se deosebesc de celelalte
prin multiple semne plasate pe feţele monedelor
atât în câmpul emblemelor, cât şi cel al legende-
lor. Aceste semne, reprezentând, de fapt, anumiţi
monetari şi vistiernici şi indicând perioadele lor
de activitate, sunt, cu siguranţă, nişte surse uti-
le în cercetarea monedelor. Astfel îi menţionăm
pe Nikolaus Tryzny şi Michael Ghedeon Tryzny
– mari vistiernici ai Lituaniei ce au activat între
anii 1635-1639 şi 1648-1652; vistiernicii lituanieni
– Hieronymus Wollowicz (1603-1608), Christian
Naruszewicz (1618-1631); vistiernicul Coroanei
– Nikolaus Danillowicz (1616-1624); semnele mo-
netăriei private „Krotoskis” din oraşul Lobzan în
perioada anilor 1612-1630 (Gumowski 1960, 194-
196). Tot aici am mai menţiona semnele moneta-
rului Otto Meppe ce a activat între anii 1609-1621
în monetăria din or. Riga (Фёдоров 1966, 399).
Lotul de monedă, bătut de Sigismund al III-lea,
se încadrează cronologic între anii 1612-1627, ex-
cepţie fac doar ternarii bătuţi în 1630. Cel al lui
Ioan Cazimir (1648-1668) reprezintă şi el mone-
da de valoare mică, începând cu anul de batere
1652 şi finisând cu 1654. Din literatura de speci-
alitate, aflăm că Sigismund al III-lea după 1601,
cu speranţa de-a înviora piaţa internă, începe să
emită mai multe tipuri de monede, printre care şi
monedă măruntă. Iar în 1627, prin ordonanţa din
 A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei
11 ianuarie, el va interzice baterea acesteia pentru
a opri dezastrul economic ce se stabilise în ţară
(Iliescu 1960, 313). Această politică o va continua
şi Vladislav al IV-lea (1632-1648), dar şi Ioan Ca-
zimir, care până în anul 1650 va bate monedă de
valoare ridicată. Aceste încercări de a bate mo-
nedă de valoare pentru a proteja, de fapt, piaţa
monetară internă, au avut, din păcate, un rezultat
invers. Moneda de valoare ridicată s-a dovedit a fi
prea scumpă pentru încheierea tranzacţiilor mici,
de fiecare zi. Oamenii de rând aveau nevoie de
monedă ieftină. În scurt timp, aceasta va înlătu-
ra moneda de valoare mare de pe piaţa poloneză.
Astfel am putea explica lipsa monedei de valoare
ridicată din acest tezaur, dar şi din altele din sec.
al XVII-lea, descoperite pe teritoriul Republicii
Moldova.
În locul acestora numeroase cantităţi de schillingi
de aramă, bătuţi în atelierele baltice, dar şi în mo-
netăriile locale, care au fost ocupate, între timp, de
suedezi, au inundat nu numai piaţa Poloniei, dar şi
pieţele altor state din apropiere. Aceasta ar fi mo-
tivaţia enormelor cantităţi de schillingi din tezau-
rele medievale, descoperite pe teritoriul Moldovei
din stânga Prutului (Нудельман 1977, 42).
Ceea ce priveşte moneda suedeză din tezaurul
prezentat, am putea s-o caracterizăm şi pe ea ca
fiind una de valoare inferioară. Cu toate măsuri-
le întreprinse de Guvernul Suediei, pătrunderea
monedei mărunte străine în ţară n-a putut fi opri-
tă (Iliescu 1960, 317). Baterea neîngrijită şi des-
centrarea sunt atât de frecvente, încât foarte pu-
ţine dintre piese n-au fost atinse de ea. Mai mult
ca atât, neglijenţa în executarea emblemelor şi le-
gendelor de pe feţele monedelor a dus la apariţia
unor curiozităţi, dacă le putem numi aşa, şi care
prezintă, de fapt, nişte neconcordanţe între anii
de emisie şi perioada de domnie a regelui, căruia îi
aparţin monedele. Astfel pe nouă monede, bătute
de Gustav II Adolf (1611-1632), sunt indicaţi anii
de emisie 1633, 1634, 1635, pe când el decedase,
încă în anul 1632, în una din campaniile militare.
Aceeaşi situaţie se repetă şi în tezaurul descoperit
în s. Slobozia-Duşca, r-nul Criuleni. Pe monede-
le lui Gustav II Adolf (1611-1632), anul de emisie
continuă să fie indicat până în 1640, iar lista schil-
lingilor, emişi de Christina Augusta (1632-1654),
începe cu anul 1630.
În literatura de specialitate, monedelor de acest
fel li se atribuie termenul de monede postume.
Alţi specialişti însă consideră că monedele erau
confecţionate departe de ţările lor de origine
(Фёдоров 1966, 401) şi cei ce imitau moneda
străină nu erau obligaţi să ţină cont de succedări-
le la tron ale regilor statelor respective (Рябцевич
1977, 117).
În cele ce urmează, vom încerca să ne oprim foar-
te atent, poate, la cea mai vulnerabilă temă pen-
tru aceste tezaure, şi anume cea a imitaţiilor, fie a
celor de tip local sau a celor din ţările de origine.
După cum am menţionat deja, monedele, în bună
parte, se caracterizează printr-o batere neglijentă,
deseori cu embleme şi legende eronate. Se eviden-
ţiază diferenţa de aliaj de la o monedă la alta (une-
le fiind mai argintate, altele – mai galbene, sau ro-
şietice), dar şi diferenţa de diametru şi de grosime
a pastilelor. Acestea ar fi, după părerea specialiş-
tilor, unele din criteriile de deosebire a falsurilor
de monedele originale. Stratul mai gros de argint
de pe o parte din piesele din tezaur, după părerea
specialiştilor, este caracteristic pentru monedele
de imitaţie executate în monetăriile Moldovei me-
dievale (Buzdugan 1977, 93). Oricum, lipsa unor
criterii generale, în această ordine de idei, creează
dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea raportului
real între moneda originală şi cea falsă, deoarece
este dificil să deosebim boratinki emişi în Suedia
şi Polonia de cei bătuţi de acelaşi Liviu Borattini în
monetăria de la Suceava şi de falsurile sileziene ori
est-baltice (Duţu 2002, 141).
Cu siguranţă, că şi în acest tezaur, ca în multe
altele de acest tip, este prezentă moneda de imi-
taţie. Mai mult ca atât, ea poate deţine şi partea
covârşitoare din tezaur, fapt deseori menţionat de
colegii ce-au lucrat cu tezaurele de schillingi me-
dievali din sec. XVI-XVII.
Ceea ce putem confirma pentru tezaurul de la Cio-
câlteni este lipsa pieselor originale ale lui Dabija-
Vodă şi Mihnea al III-lea, piese ce sunt, de fapt,
nişte rarităţi pentru tezaurele medievale desco-
perite pe teritoriul Moldovei din ambele părţi ale
Prutului (Duţu 2002, 144). Aici am putea spune
că excepţie fac tezaurele de la Slobozia-Duşca
(2006) şi de la Chişinău (1973), în componenţa
cărora se păstrează câteva monede bătute de Mi-
hnea al III-lea2.
Tezaurul de la Ciocâlteni, cu descrierea detaliată
a structurii, dar şi a tipurilor de monede, poate fi
util cercetătorului interesat.
2
MNAIM, FB- 27455 (1-1012), inedit.
101
 II. Materiale şi cercetări
Catalogul monedelor
POLONIA
Sigismund III (1587-1632)
Coroana
Groş
1624
1-4. AR  0,6 g; 18 mm;  0,9 g; 18 mm ;
0,7 g; RV. - Două scuturi. TERNARIU(S LOB)ZAN 3
18 mm;  0,6 g; 18 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Coroanei Nikolaus Danillowicz (1616-
1624), Gumowski 1960, nr. 952.
AV. - Coroana. SIG·III·DG/REX·POL/·MDL·
RV. - Acvila. *GROSS·REG POLO 1624
Lituania (Wilno)
Groş
1623
5. AR  0,8 g; 19 mm, Gumowski 1960, nr. 1324.
AV. - Bust încoronat spre stânga. SIG·III
D(G)PO·M·D· (L):
RV. - Călăreţ. GROSS : M(AG DUCA)LIT·1623
0,6 g; 16 mm, Gumowski nr. 903.
1625
6. AR 0,7 g; 18,5 mm, Gumowski 1960, nr. 1323.
AV. - Ca mai sus.(SIG·III·DG·REX·PO·M·D·L)
RV. - Ca mai sus. GR(OSS MAG DUCA·LIT) 25
1626
7. AR.  0,8 g; 18 mm, Gumowski 1960, nr. 1324.
AV. - Ca mai sus. SIG·III·DG·REX·PO·M·D·L·
RV. - Ca mai sus. (G)ROSS MAG DUCA·LIT 1626
Lobzan
Ternar
1625
8. BI.  0,4 g; 15 mm, pe revers semnele mone-
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612-
1630), Gumowski 1960, nr. 1503.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. SIG
III D G REX(P:M)DL
RV. - Două scuturi încoronate. TERNA RIUS
1625
1626
9. BI  0,5 g;15 mm, pe revers semnele mone-
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612-
1630), Gumowski 1960, nr. 1506.
AV. - Ca mai sus SIG III DG REX POM (DL)
RV. - Ca mai sus (...) ANNO 1626
1630
10. BI 0,3 g; 16 mm, pe revers semnele mone-
tarilor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612-
1630), Gumowski 1960, nr. 1515.
102
AV. - Ca mai sus. (SIG III) DG REX POM (DL)
RV. - Scut scartelat. TERN(ARIUS)S LOBZAN 30
F.A.
11. BI  0,4 g; 15 mm, pe revers semnele monetari-
lor Krotoskis, monetăria or. Lobzan (1612-1630),
Gumowski 1960, nr. 1514.
AV. - Ca mai sus.(SIG III D)G (REX) POM D(L)
12. BI 0,6 g; 15 mm, Gumowski 1960, nr. 1513.
AV. - Ca mai sus. SIGIII(DG REX PO)MDL
RV. - Acvila. TERNA(RIUS L) O(BZAN)
Coroana
Schilling
1625
13-16. BI  0,5 g; 16 mm  0,6 g; 16 mm;  0,6
g; 16 mm;  0,6 g; 16, 5 mm, Gumowski 1960,
nr. 904.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. SI-
GIS III·D·G·REX·POLONIAE †
RV. - Scut scartelat. SOLIDUS·REGNI (POLO)
17. BI
AV. - Monograma regelui. SIGIS III·D·G ·
(REX)POLONIE †
RV. - Acvila. SOLID(US) REGNI ·POLO
F.A.
18-19. BI  0,6 g; 16 mm; 0,4 g; 15 mm, Gu-
mowski 1960, nr. 904.
AV. - monograma regelui. † SIGIS III D:
G·REX·POLONIE
RV. - cinci scuturi. SOLIDUS (REGNI POLO)
Lituania (Wilna)
Schilling
1612
20. BI 0,9 g; 17 mm, pe revers semnele vistier-
nicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
Gumowski 1960, nr. 1287.
AV. - Monograma regelui.
SIG·III·DG·REX·PM·DL 1618
RV. - Două scuturi. SOLIDUS (M:D:) LIT ∗
1613
21. BI.  0,9 g; 16, 5 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
Gumowski 1960, nr. 1299.
AV. - Ca mai sus. SIG·III (DG · REX· PM ·DL)
RV. - Ca mai sus. (SOLIDUS) M:D:LI:
1616
22. BI.  0,8 g; 13 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
1618),
 A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei
Gumowski 1960, nr. 1293.
AV. - Ca mai sus. SIG(III· DG ·REX ·PO·) M:D:
L: ·
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS · (M:D:LIT)
1617
23. BI.  0,7 g; 13 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
1618), Gumowski 1960, nr. 1295.
AV. - Ca mai sus. SIG III·D:G:REX·PO·M·D·L
RV. - Ca mai sus. · SO(LIDU) S M·D:LIT 
1618
24. BI  0,6 g; 17 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
1618), Gumowski 1960, nr. 1296.
AV. - Ca mai sus. SIGIII:D:G:REX PO:M·D·L·
RV. - Ca mai sus. (SOLID)US M·LIT
1619
25. BI  0,7 g; 16 mm, pe revers semnele vistier-
nicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
Gumowski 1960, nr. 1299.
AV. - Ca mai sus. (SIG:III:D:G:REX:PO:) :M:D:L
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS MAD:LI
1623
26-28. BI  0,6 g; 16 mm; 0,5 g; 15 mm;
 0,6 g;
15 mm, pe revers semnele vistiernicului Christi-
an Naruszewicz (1618-1631), Gumowski 1960,
nr. 1303.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. (SIG
III) DG :REX POM D:L
RV. - Două scuturi. ∴S(O)·LIDUS · : MA(D L)·IT
29-32. BI.  0,4 g; 15,5 mm; 0,6 g; 15 mm ;  0,7
g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, Gumowski 1960, nr.
1304.
AV. - Acvilă . SIG:III·D:G:REX·PO·M·D·L
RV. - Călăreţ * (SOLIDUS M)D:LIT:1623 · *
1624
33-36. BI.  0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 16 mm;  0,4
g;
15 mm; 0,5 g; 15 mm, pe revers semnele vis-
tiernicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
Gumowski 1960, nr. 1305.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic. (SIG
III DG REX) POM · DL 24
RV. - Două scuturi încoronate. SOLIDUS· (M D
LIT)
1625
37-38. BI. 0,6 g; 15,5 mm ;  0,6 g; 15 mm, pe
revers semnele vistiernicului Christian Narus-
zewicz (1618-1631), Gumowski 1960, nr. 1308.
AV. - Ca mai sus. SIG·III·D·G·REX·POM·D·L
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·M·DL 625 *
1626
39-41. BI.  0,6 g; 15 mm;  0,7 g; 15 mm;  0,6
g; 15 mm, pe revers semnele vistiernicului Chris-
tian Naruszewicz (1618-1631), Gumowski 1960,
nr. 1309.
AV. - Ca mai sus. SIG III·D:G·REX·POM DL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS M D LITV 1626 †
1627
42-45. AE  0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 0,5
g; 16 mm;  0,6 g; 15 mm, pe revers semnele
vistiernicului Christian Naruszewicz (1618-1631),
Gumowski 1960, nr. 1309.
AV. - Ca mai sus. SIG·III DG REX PO MDL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS M D LITV 1627 †
F.A.
46. BI  0,7 g; 16 mm, pe revers semnele visti-
ernicului Hieronymus Wollowicz (1603-1608,
1618), cf. Gumowski 1960, nr. 1290.
AV. - Ca mai sus. (SIG III DG REX) P:M:D:L
RV. - Ca mai sus. SO(LI)DUS (M):D:L
47-52. BI  0,4 g; 15 mm;  0,5 g;16 mm;  0,7
g; 15mm.;  0,6 g; 15 mm.;  0,5 g; 16 mm.; 
0,4 g ; 15,5 mm, pe revers semnele vistiernicu-
lui Christian Naruszewicz (1618-1631), cf. Gu-
mowski 1960, nr. 1309.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic.
SIG(III DG REX) PO(M D) DL
RV. - Două scuturi încoronate. SO(LI) D(US M D
LI)TV 162? †
Riga
Schilling
1618
53. BI  0,9 g;16,3 mm pe revers semnele mone-
tăriei or. Riga (1609-1621), Gumowski 1960, nr.
1296.
AV. - Monograma regelui cu scutul dinastic.
SIGIII·DG·REX·POM·DL·
RV. - Stema mică a or. Riga.
SOLIDUS·CIVI·RIGE·18
1620
54-55. BI  0,6 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, pe
revers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621),
Gumowski 1960, nr. 1300.
AV. - Ca mai sus. SIG·III·DG·REX·PO· (DL)
RV. - Ca mai sus. SOLIDU)S·CIVI·RIGE·20
1621
56-57. BI  0,8 g; 15,5 mm.;  0,6 g; 14,5 mm, pe
revers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621),
Gumowski 1960, nr. 1301.
AV. - Ca mai sus. SIG · III· DG· REX· POL· M· DL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS· CIVI· RIGENSIS
103
 II. Materiale şi cercetări
F.A.
58-59. BI  0,9 g; 17 mm;  0,5 g; 15 mm, pe re-
vers semnele monetăriei or. Riga (1609-1621)
AV. - Ca mai sus. (SI.)G III DG REX·PM·DL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·CIVI·RI(GE.)
Ioan Cazimir (1648-1668)
Lituania (Wilna)
Schilling
1650
60. AR 0,6; 14,5 mm, Cf. Gumowski 1960, nr.
1860.
AV. - Monograma regelui încoronată . IOACASI :
(D)GR:POL L
RV. - Călăreţ. SOLIDUS M D LIT 1650∴
1652
61-65. AR  0,7 g; 15 mm; 0,5 g; 15 mm; 
0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm,
pe revers semnele monetarului Michael Gedeon
Tryzny +1652, Gumowski 1960, nr. 1860.
AV. - Ca mai sus. IOACAS D·G·R·POLL
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·M:D:LIT1652 ∴
1654
66. AR 0,5 g; 14,5 mm, semnele monetarului
Johann Kazimir Krasinski +1668, Gumowski
1960, nr. 1863.
AV. - Ca mai sus. IOACAS·DGR·POLL RV. - Ca
mai sus. SOLIDUS M D LIT ·1654
F.A.
Semnele monetarului Michael Gedeon Tryzny
+1652, cf. Gumowski, nr. 1860.
67-68.AR  0,6 g; 15,5 mm; 0,6 g; 15 mm,
semnele monetarului Michael Gedeon Tryzny
+1652, cf. Gumowski 1960, nr. 1860.
AV. - Ca mai sus. IOACAS·G:R:PO(L L)
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS M: D:LIT 1(…)
SUEDIA
Gustav II Adolf (1611-1632)
Riga
Schilling
1623
69. BI 0,6 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 733.
AV. - Monograma regelui. GVSTADO scut cu ste-
ma dinastică L D·G REX·S
RV. - Stema mică a or. Riga.
SOLIDUS·CIVI·RIGEN(SIS) 23
1625
70-73. AR  0,4 g; 16 mm; 0,6 g; 16 mm (2); 96-112. BI  0,5 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15, 5 mm
0,7 g; 17 mm, Fedorov 1966, nr. 736 a.
104
AV. - Ca mai sus. GVS(T ADO)L·D:G:REX·S
RV. - Ca mai sus. SOLID(U)S CI(VI RIGEN) SIS 25
1626
74-76. AR 0,5 g; 15, 5 mm;  0,6 g; 15 mm (2),
Fedorov 1966, nr. 738;
AV. - Ca mai sus.GVST·ADO DG(REX S)
RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS)·CIVI·RIGENSIS·26
1627
77-78. BI  0,6 g; 16,5 mm; 0,4 g; 16 mm,
Fedorov 1966, nr. 740.
AV. - Ca mai sus. G(UST A)DO L·D·G REX S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS·CIVI·RIGEN(SIS)27
1628
79. BI 0,7 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 740.
AV. - Ca mai sus. GVSTADO L·D(G REX) S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CI· (VI RIGENSIS)
SIS 28
1630
80. BI  0,5 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 751.
AV. - Ca mai sus. G(UST )ADO- L·D· (G REX)·S
RV. - Ca mai sus. SOL(IDUS CIVI RIGENSIS)30
1631
81-82. BI 0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15, 5 mm, Fe-
dorov 1966, nr. 755.
AV. - Ca mai sus. GVSTADO L· (D)G· REX S
RV. - Ca mai sus. 1 SOLIDUS·CIVIRIGENSIS·3
1632
83-84. BI 0,6 g; 15, 5 mm; 0,5 g; 15 mm, Fe-
dorov 1966, nr. 756.
AV. - Ca mai sus. GVSTADO L DG REX
RV. - Ca mai sus. 2 SOLIDU(DUS CIVI
RIGEN)SIS 3
1633
85-89. BI  0,6 g; 15 mm;  0,6 g; 16 mm (2); 
0,7 g; 16 mm;  0,6 g; 16, 5 mm, Fedorov 1966,
nr. 758.
AV. - Ca mai sus. GVS(T ADO) DG·REX·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS (CIVI RIGE)
NSIS·33
1634
90-94. AE  0,4 g; 16 mm; 0,5 g; 16 mm; 
0,6g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 0,4 g; 16 mm, Fe-
dorov 1966, nr. 760.
AV. - Ca mai sus. GVS·ADO L·D·G·REX·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI RIGENSIS 34
1635
95. AE  0,5 g; 16 mm
AV. - Ca mai sus. GUST:ADOL D(G REX)
RV.- Ca mai sus. SOL (IDVS) CIVI RIGENSIS
35
F.A.
(4); 0,5 g; 15 mm (2) ;  0,6 g; 15 mm (3);
 A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei
0,8 g; 15 mm; 0,7 g; 15 mm;  0,4 g; 15 mm;
 0,4 g; 16 mm, Fedorov 1966, nr. 766.
AV. - Ca mai sus. (G)VSTAD (O)L·DGREX·
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI RIG (ENSIS)
Elbing
Schilling
1630
113-115. AE
0,6 g; 15, 5 mm ;  0,6 g; 15 mm; 1641
0,5 g; 15,5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911.
AV. - Monograma regelui. GVS:ADO (...)
RV. - Stema or. Elbing. SOLID (VS)
CIVI·ELBING·30
1631
116. AE  0,5 g; 15, 5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
911.
AV. - Ca mai sus. GVS·ADO·D:G·REX·S·
RV. - Ca mai sus. (SOLID) V(S) CIVI ELBING 31
1632
117-121. AE  0,6 g; 15,5 mm; 0,6 g; 17 mm;
0,5 g; 15 mm;
0,6 g; 16 mm;  0,4 g; 15 mm;  0,6 g; 15,5 mm,
cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911.
AV. - Ca mai sus. GVS· A (DO) DG· REX· S
RV. - Ca mai sus. OLIDUS:CIVI ELBING 32
1633
122. AE  0,4 g; 15,5 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
911.
AV. - Ca mai sus. GV(S)ADO D·G (REX S)
RV. - Ca mai sus. +SOLIDUS CIVI·HLBING 33
1634
123. AE  0,5 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911.
AV. - Ca mai sus. GVSADO (D)G· REX·
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS CIVI(..)ING· 34
F.A.
124-126. AE  0,5 g; 17,5 mm;  0,5 g; 16,5 mm;
 0,3 g; 15 mm; cf. Szwagrzyc, nr. 911.
AV. - Ca mai sus. (G)VS (ADO DG)REX· (S)
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDUS (CIVI) ELBI (NG)
Atelier neprecizat
Schilling
127-131 AE. 0,4 g; 15,5 mm; 0,4 g; 16 mm (2);
0,4 g; 15 mm; 0,5 g; 17,5 mm.
Christina Augusta Vaza (1632-1654)
Livonia
Schlling
1632
132. BI  0,4 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 882.
AV. - Monograma reginei. C (HRIS)
TINA·D·G·R·S·
RV. - Stema Livoniei. SOLIDUS LIVO (NIAE) 3·2
1634
133. BI  0,5 g; 15 mm, cf.Fedorov 1966, nr. 882.
AV. - Ca mai sus. (CHR) ISTINA·D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDUS LIVON (IAE) 34
1640
134. BI  0,4 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 882.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·DGRS RV. - Ca
mai sus. (SO)LIDUS LIVONIAE 40
135. BI  0,5 g; 15 mm, Fedorov 1966, nr. 887.
AV. - Ca mai sus. CHRIS(TIN)A D·G· R S
RV. - Ca mai sus. SOLID(US LIVON) IAE 41 
1645
136-137. BI  0,5 g; 15 mm;  0,4 g; 15,5 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 863.
AV. - Ca mai sus. CHRICTINA·D·G R S RV. - Ca
mai sus. S(OL)IDUS·LIVONIAE 45
1647
138-148. BI 0,4 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 
0,4 g; 14 mm;  0,4g; 15 mm (3),
0,4 g; 15 mm (2); 0,6 g; 15,5 mm;  0,3 g; 15
mm, cf. Fedorov 1966, nr. 870.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLID(US LIVON) IAE 47 
1648
149-154. AE  0,6 g; 16 mm (2);  0,5 g; 16 mm;
 0,4 g; 15 mm,  0,5 g; 15 mm;  0,5 g; 15,5 mm,
cf. Fedorov 1966, nr. 877.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOL(.IDUS LIV) ONIAE ·48
1649
155-168. BI  0,4 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm
(5); 0,6 g; 15,5 mm,  0,4 g; 15,5 mm;  0,5 g;
15,5 mm;  0,6 g; 15,5 mm;  0,6 g; 15 mm (2),
cf. Fedorov 1966, nr. 878.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·(S)
RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS)·LIVONIAE 49 
1650
169-170. BI  0,5 g; 15 mm(2), cf. Fedorov 1966,
nr. 879.
AV. - Ca mai sus. CH(RISTI)NA D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS LIVO) NIAE · 50 ·
1651
171-176. AE  0,4 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15 mm
(2), cf. Fedorov, nr. 880.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·LIVONIAE·5·1
1652
177-181. BI  0,6 g; 14 mm (2);  0,4 g; 15 mm; 
0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966,
nr. 881.
AV. - Ca mai sus. CRISTINA·D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·LIVONI(..)5·2·
105
 II. Materiale şi cercetări
1653
182-187.BI  0,5 g; 15 mm (2);  0,4 g; 14 mm;
 0,6 g; 15 mm (2);  0,4 g; 15 mm, cf. Fedorov
1966, nr. 882.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LIVONIAE·5·3·
1654
188-190. BI  0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm; 
0,3 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 883.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDU)S LIVONIAE·54
F.A.
191-215. BI  0,5 g; 15 mm (2);  0,5 g; 15 mm
(4);  0,5 g; 15 mm (4);  0,6 g; 15 mm (3), 0,4
g; 15 mm (5);  0,7 g; 15 mm;  0,6 g; 15,5 mm;
 0,4 g; 16 mm;  0,7 g; 15,5 mm;  0,5 g; 15,4
mm;  0,5 g; 16 mm;  0,5 g; 15,5 mm, cf. Fedo-
rov 1966, nr. 877.
AV. - Ca mai sus. (CHRISTI)NA·D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LI (VONIAE) 9
Riga
Schilling
1535
216-223. BI  0,5 g; 16 mm;  0,6 g; 14,5 mm; 
0,6 g; 15 mm (2);  0,7 g; 16 mm (2);
 0,5 g; 15 mm;  0,7 g; 15,5 mm, cf. Fedorov
1966, nr. 767.
AV. - Monograma reginei. (CHR)ISTINA D(G)RS
RV. - Stema mică a or. Riga. SOLIDU)S CIVI RI-
GENS 35
1636
224–225. AE  0,6 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 768.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D(GR)S
RV. - Ca mai sus. SOLI(DUS) CIVI RIGENSIS 36
1637
226-227. AE  0,4 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 769.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G D R S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CI RIGENSIS 37
1638
228-231. AE  0,6 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm,
cf. Fedorov 1966, nr. 770.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CI RIGENSIS 38
1640
232-238. AE  0,6 g; 15 mm (4);  0,5 g; 14,5
mm;  0,8 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm, cf. Fedorov
1966, nr. 776.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·C·RIGENSIS 40
106
1641
239-244. AE  0,4 g; 15 mm (2);  0,7 g; 13 mm;
 0,6 g; 14 mm (2);  0,7 g; 14 mm , cf. Fedorov
1966, nr. 778.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G:D R S·
RV. - Ca mai sus. (S)OLIDVS CIVI:RIG 41
1642
245. AE  0,5 g; 14 mm, cf. Fedorov 1966, nr.
779.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G D R S
RV. - Ca mai sus. SOL(IDUS CIVI RIGE) N 42
1643
246-257. AE  0,7 g; 16 mm;  0,6 g; 14,5 mm; 
0,6 g; 15 mm (2);  0,4 g; 15 mm,  0,5 g; 16 mm;
 0,6 g; 14 mm;  0,7 g; 14,5 mm;  0,5 g; 14
mm;  0,6 g; 16 mm ;
 0,5 g; 15 mm;  0,4g; 15 mm, cf. Fedorov 1966,
nr. 784.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·D·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·CIVI·RIG·43
1644
258-262. BI 0,6 g; 15 mm (3);  0,5 g; 15 mm
(2), cf. Fedorov 1966, nr. 792.
AV. - Ca mai sus. CRISTINA·DG·D·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS·CIVI·RIG 44
1645
263-271. BI  0,6 g; 15 mm (2);  0,6 g; 16 mm; 
0,5 g; 13 mm;
 0,5 g; 15 mm(2);  0,7 g; 17 mm;  0,5 g; 15,5
mm;  0,8 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 796.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D:G:R·S·S:
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:45:
1646
272-273. BI  0,7 g; 16 mm;  0,8 g; 15 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 803.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D·G·R·E·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:46
1647
274-275. BI 0,4 g; 15 mm ; 0,3 g; 15 mm , cf.
Fedorov 1966, nr. 805.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D:G:R:E:S:
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG:47:
1648
276-278. BI  0,5 g; 14,5 mm; 0,4 g; 14 mm; 
0,6 g; 16 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 808.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D:G R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI:RIG·48
1649
279-281. BI  0,5 g; 15 mm (3), cf. Fedorov 1966,
nr. 810.
AV. - Ca mai sus. C(HRI)STINA D G R·S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI (RIG)49·
 A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei
1650
282-285.BI  0,5 g; 15 mm (3);  0,6 g; 16 mm,
cf. Fedorov 1966, nr. 811.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG ·50·
1651
286-291. BI  0,6 g; 15 mm;  0,7 g; 15 mm; 
0,8 g; 15 mm; 0,5 g; 15 mm;  0,6 g; 14,5 mm; 
0,5 g; 14,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 812.
AV.- Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S
RV.- Ca mai sus. SOLIDVS ·CIVI· RIG · 5·1·
1652
292-293 BI  0,4 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 814.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA:D: (G):R:S:
RV.- Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG ·5·2·
1653
294-300. BI  0,6 g; 14 mm;  0,5 g; 14,5 mm
(2); 0,5 g; 15 mm.
 0,5 g; 15 mm (2);  0,4 g; 14 mm, cf. Fedorov
1966, nr. 815.
AV. - Ca mai sus. C(H)ISTINA·D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI (RIG) 53
1654
301. BI  0,6 g; 15 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 815.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA·D·G·R·S
RV. - Ca mai sus. SOLID(US CIVI) RIG ·54·
F.A.
302-331. BI  0,5 g; 14,5 mm;  0,5 g; 15 mm
(10);  0,4 g; 15 mm (4).;
 0,7 g; 15 mm;  0,6 g; 15 mm (5);  0,6 g; 14,5
mm (2);  0,6 g; 14 mm (2);
 0,3 g; 15 mm (2);  0,6 g; 15,5 mm;  0,6 g; 16
mm;  0,7 g; 15,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 808.
AV. - Ca mai sus. CHRISTINA D G D R S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS C RIGENSIS 3 
Elbing
Schilling
1634
332-333. BI  0,5 g; 16 mm;  0,4 g; 16,5 mm, cf.
Szwagrzyc 1973, nr. 913.
AV. - Monograma reginei. CHRIS · D ·G REG SVE)
RV. - Stema or. Elbing. SOLIDVS (CIVI
ELBI)NG 34
1635
334-335. BI  0,5 g; 16,5 mm;(2) .
AV. - Ca mai sus. CHRIS · DG REG SVE
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI ELBING 38 
F.A.
336-339. BI  0,5 g; 15 mm;  0,4 g; 16 mm; 0,4
g; 16,5 mm (UNIFAŢĂ)
 0,4 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr. 911.
AV. - Ca mai sus. CHRIS · DG (REG)G SVE
RV. - Ca mai sus. SO(LIDUS) CIVI ELBING(..)
Atelier nedeterminat
Schilling
340-342. BI 0,6 g; 14,5 mm; 0,6 g; 15 mm; 0,5 g;
13,5 mm.
AV. - Ca mai sus (...)
RV. - (...)
Carol X Gvstav (1654-1660)
Riga
Schlling
1654
343-345. BI 0,6 g; 15 mm; 0,4 g; 14 mm; 
0,6 g; 14,5 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 898.
AV. - Monograma regelui. (CAROLUS)VS GV-
STAV DGRS
RV. - Stema mică a or. Riga. SOLIDVS CIVI RIG 54
1656
346-347. BI  0,5 g; 14,5 mm;  0,5 g; 14 mm, cf.
Fedorov 1966, nr. 901.
AV. - Ca mai sus. CAROLVS GVSTAV · DGRS
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS CIVI RIG · 5 · 6
F.A.
348-353. BI  0,7 g; 15 mm;  0,5 g; 15 mm; 
0,4 g; 15 mm (3);
 0,5 g; 14 mm, cf. Fedorov 1966, nr. 901.
AV. - Ca mai sus. CAROLVS GVSTAV (D)GRS
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDVS CIVI · RIG (...)
Livonia
Schilling
354-355. BI  0,6 g; 15 mm (2); cf. Reabţevici
1977, 218, tab. 59, nr. 3.
AV. - Monograma regelu. CAROLIS·GVSTAV:
D·G·R·S
RV. - Stema Livoniei. SOLIDVS·LIVONIAE ·55 
1656
356. BI  0,7 g; 15 mm, cf. Reabţevici 1977, 218,
tab. 59, nr. 3
AV. - Ca mai sus. CAROLIS ·GVSTAV ·D G R S
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS LIVON(I)AE ·5·6·
1657
357-359. BI  0,4 g; 15 mm (2); 0,6 g; 15 mm,
cf. Reabţevici 1977, 218, tab. 59, nr. 3.
AV. - Ca mai sus. CA(ROLIS) GVSTAV D·G·R·S·
RV. - Ca mai sus. SOL(ID)VS LIVONIAE ·5·7·
F.A.
360-361. BI  0,4 g; 15 mm(2); cf. Reabţevici
1977, 218, tab. 59, nr. 3
AV. - Ca mai sus. (CAROLIS) GVSTAV DGRS
RV. - Ca mai sus. (SO)LIDVS LIVONI(AE)
107
 II. Materiale şi cercetări

IMPERIUL ROMANO-GERMAN 1629

Elizabeta Lucreţia (1625-1653)
Teschen (Widno)
Obol
1653
362. BI  0,4 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
1372.
AV. - Monograma reginei. SILEZI ANNO: 53
RV. - Acvila. OB(VLVS) RINCIPAT: TES +
1654
363. BI  0,5 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
1372.
AV.- Ca mai sus. SILE(SIA) ANNO:1654
RV. - Ca mai sus. OBVLVS ·PRINCIPAT: TES +
F.A.
364. BI  0,5 g; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, nr.
1372.
AV. - Ca mai sus. ANNO: DOMINI: 1(...)2
RV. - Ca mai sus. OBVLVS PR(INCIPAT) : TES
PRUSIA
368. BI  0,6g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
nr. 42 d.
AV. - Ca mai sus. GEO (RGH WILH) + MAR· B
(R·S·R·I·EL)
RV. - Ca mai sus. SOLI(VS) PR(VSSIAE) 1629
1633
369-371. BI  0,5 g ; 15 mm;  0,4 g ; 16 mm; 
0,4 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122, nr. 42 d.
AV. - Ca mai sus. + GEO(RGH WILH)
MAR·BR·S·R·I·EL
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS PRVSSIAE 1633
1639
372. BI  0,5 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
nr. 42 d.
AV. - Ca mai sus. GEOR(GH WILH MAR BR S)
R(I) EL
RV. - Ca mai sus. SO(LIDVS) PRVSS 1639
F.A.
373. BI  0,4 g ; 15 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122,
nr. 42 d.
AV. - Ca mai sus. GEO(RGH WILH) MAR·
BR·S·R·I·EL
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS· PRVSS (IAE)

Gheorgh Wilghelm (1619-1640) Friedrich Wilghelm (1640-1688)

Brandemburg (Köln) Brandemburg (Köln)

Schlling Schilling
1625 F.A.
365. BI  0,6 g; 16 mm, cf. Szwagrzyc 1973, 122, 374. BI  0,5 g ; 15 mm, cf. Szwagrzy 1973, 122,
nr. 42 d. nr. 42 f.
AV. - Monograma regelui. + GEORG WILH: AV. - Monograma regelui. FRID WILH·
MAR:B· R· S· R· I· EL MAR·BR·S(R ·I· EL )
RV. - Acvila. SO(LID)VS PRVSSIAE:1625 RV. - Acvila. (SOLIDUS ) PR(VSSI)A 16(.)3
1628
366-367. BI  0,5 g; 15 mm ;  0,4 g; 15 mm, cf. Monede nedeterminate
Szwagrzyc 1973, 122, nr. 42 d. 375. BI 0,5 g; 16 mm
AV. - Ca mai sus. + GHEORGH WILH · MAR AV: (...)
B·R·S·R·I·EL RV: (...)
RV. - Ca mai sus. SOLIDVS PRVSSIAE 1628 376. BI (fragment)

108
 Structura tezaurului de la Ciocâlteni

Nr. Nr. Nr. Nr.

Ţara % Emitentul % Atelierul % Nominalul %
monede monede monede monede

Riga 44 69,8
Gustav II Adolf
63 21,5 Elbing 14 22,2 Schilling 63 100
1611-1632
Atelier neprecizat 5 8

Riga 116 54,9

Christina Augusta Livonia 84 39,8
Suedia 293 78 211 72 Schilling 211 100
1632-1654 Elbing 8 3,7
Atelier neprecizat 3 1,4

Carol X Gustav Riga 11 57,9

19 6,5 Schilling 19 100
1645-1660 Livonia 8 42,1

Riga 7 11,9
Lituania 36 61 Groş 7 11,9
Sigismund III
59 86,8 Lobzan 5 8,5 Schilling 47 79,7
1578-1632
Coroană 11 18,6 Ternar 5 8,4
Polonia 68 18

Ioan Cazimir
9 13,2 Lituania 9 100 Schilling 9 100
1648-1668

Gheorg Wilhelm
9 90 Brandenburg 9 100 Schilling 9 100
1619-1640
Prusia 10 2,7
Friedrich Wilhelm
1 10 Brandenburg 1 100 Schilling 1 100
1640-1688

Elizabeta Lucreţia
Silezia de Sus 3 0,8 3 100 Widno 3 100 Obol 3 100
1625-1659
A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Monede
2 0,5 - - - - - - - - -
nedeterminate

Total : 376 monede

109
 II. Materiale şi cercetări

1 5 7

8 13 17

20 29 54

60 69 115 117

138 219 334

343 359 363

365 374

Fig. 1. Monede din tezaurul de la Ciocâlteni.

110
 A. Chiroşca, Un tezaur monetar din sec. al XVII-lea descoperit la Ciocâlteni, raionul Orhei

Bibliografie

Bolocan 2003: A. Bolocan, Depozitul de şilingi descoperit la Chişinău (sec.XVI-XVII). In: Simpozion de numis-
matică dedicat centenarului Societăţii Numismatice Române (1903-2003). Programul şi rezumatele comunică-
rilor, Chişinău, 26-28 noiembrie 2003.
Butnariu 1994: V. Butnariu, Tezaure din muzeele oraşului Chişinău, sec. XVI-XVIII (Chişinău 1994).
Butnariu 1995: V. Butnariu, Tezaurul de la Malinovca. Anuarul Institutului de Istorie ”A.D. Xenopol” XXXII,
1995.
Buzdugan et al. 1977: G.Buzdugan, O. Luchian, C.C. Oprescu, Monede şi bancnote româneşti, (Bucureşti
1977).
Chiroşca, Bolocan 2006: A. Chiroşca, A. Bolocan, Tezaurul monetar din secolul al XVII-lea de la Slobozia-Duş-
ca, raionul Criuleni. In: Simpozion de numismatică organizat cu ocazia jubileului Institutului de Arheologie
„Vasile Pârvan” (1956-2006). Programul şi rezumatele comunicărilor, Chişinău, 30 noiembrie-2 decembrie
2006, 11.
Duţu 2002: M.Duţu, Un depozit de şilingi din vremea lui Dabija Vodă descoperit în judeţul Galaţi. In: Buletinul
Societăţii Numismatice Române (1996-1997) (Bucureşti, 2002).
Gumowski 1960: M. Gumowski, Handbuch der polnischen Numismatik (Graz 1960).
Iliescu 1960: O. Iliescu, Solidi valachici vulgo dumnicze. Studii şi Cercetări de Numismatică III, Bucureşti,
2006.
Niculiţă 1998: A. Niculiţă, Un tezaur medieval monetar, găsit în oraşul Chişinău, Tyragetia VI-VII, Chişinău,
1998.
Szwagrzyk 1973: J.A. Szwagrzyk, Pieniadz na Ziemiach Polskich X-XX w. (Warszawa 1973).
Нудельман 1976: А.А. Нудельман, Топография кладов и находок единичных монет (Кишинёв 1976).
Рябцевич 1977: В.Н. Рябцевич, О чём рассказывают монеты (Минск 1977).
Фёдоров 1966: Д. Фёдоров, Монеты Прибалтики XIII-VIII столетия (Таллин 1966).

17th c. coin hoard discovered in Ciocâlteni village, Orhei district

Abstract
The National Museum of Archaeology and History of Moldova keeps a medieval 17th century hoard discovered in
1957 in Ciocâlteni village, Orhei district. The hoard is composed of 376 coins, including 7 groschen, 4 ternarijs, 3
oboloi, 360 shillings, and 2 unknown coins and dates back to 1612-1657. The first report about the Ciocâlteni hoard
“Topography of hoards and single coin finds”, Chisinau, 1976was published by A. Nudelman. The author pointed
out 374 coins in the hoard. According to the author, the earliest coin dates back to 1612 and the latest coin dates
back to 1660.
The hoard includes 293 Swedish coins, 68 Polish coins, 10 Prussia-Brandenburg coins and 3 coins of the Holy Ro-
man Empire. The hoard has the following sequence of kings and queens: Gustav II Adolf (1611-1632) – 32 coins,
Christina Augusta (1632-1654) – 211 coins, Carl X Gustav (1654-1660) – 19 coins, Sigizmund III (1587-1632) – 59
coins, Ian Cazimir (1648-1668) – 9 coins, George Wilhelm (1619 - 1640) – 9 coins, Friedrich Wilhelm (1640 - 1648)
– 1 coin and Elizabeth Lucretia (1625-1655) – 3 coins.

Fig. 1. Coins contained in the Ciocâlteni hoard.

Монетный клад XVII-го века, найденный в с. Чокылтень, район Орхей

Резюме
В Национальном Музее Археологии и Истории Молдовы хранится средневековый клад XVII в., найденный
на территории республики в 1957 г. в с. Чокылтень, район Орхей. В нём насчитывается 376 монет, в том
числе 7 грошей, 4 тернария, 3 обола, 360 шиллингов и 2 неопределённые монеты. Временное пространство
определяется 1612-1657 гг.
Первое сообщение о Чокылтенском кладе содержится в книге А. Нудельмана «Топография кладов и нахо-
док единичных монет» (Кишинёв 1976), где автор отмечает 374 монеты в составе этого клада, определяя
самую раннюю монету 1612 г., a самую позднюю – 1660 г.
В состав клада входят: шведская монета, которая насчитывает 293 ед.; польская монета – 68 ед., прусско-
бранденбургская монета – 10 ед.; священно-римская монета насчитывает 3 единицы. Таким образом, в

111
 II. Materiale şi cercetări

кладе представлены денежные эмиссии следующих правителей: Густав II Адольф (1611-1632) – 63 монеты,
Кристина Августа (1632-1654) – 211 монет, Карл X Густав (1654-1660) – 19 монет, Сигизмунд III (1587-1632)
– 59 монет, Ян Казимир (1648-1668) – 9 монет, Георг Вильгельм (1619-1640) – 9 монет, Фридрих Вильгельм
(1640-1648) – 1 монета и, наконец, Елизавета Лукреция (1625-1655) – 3 монеты.

Рис. 1. Монеты из Чокылтенского клада.

01.03.2008

Adelaida Chiroşca, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, str. 31 August, 121-A, MD-2012 Chişinău,
Republica Moldova

112