IMPORTUL AMFORISTIC SINOPEEAN
LA CETATEA ANTICĂ КOŠARY, REGIUNEA ODESA, UCRAINA
Săpăturile arheologice la cetatea antică Košary au
început din 1955. Complexul arheologic Košary,
amplasat la circa 50 km de oraşul Odesa şi circa
90 km de renumita cetate antică Olbia, include
aşezarea întărită propriu-zisă, necropola, cenuşa-
rul. Actualmente majoritatea cercetătorilor con-
sideră că situl Košary este unul din cunoscutele
puncte greceşti Odessos 2, menţionate de către
autorii antici (primul aflându-se pe coasta de est
a Bulgariei contemporane). Totodată este susţi-
nută şi supoziţia ca Košary este şi cea mai de vest
localitate a chorei olbiote.
Materialul ceramic amforistic deţine partea leului
comparativ cu alte materiale descoperite la acest
sit. Până în prezent au fost recuperate vase întregi
şi fragmente amforistice din circa 10 centre gre-
ceşti producătoare şi exportatoare de marfă li-
chidă, pentru transportarea şi păstrarea căreia se
utilizau amforele. Deopotrivă cu centrele produ-
cătoare greceşti Heracleea Pontică, Chios, Thasos
Chersones etc. un rol important îl avea şi polisul
sud-pontic Sinope, întemeiat de către originarii
din Milet în sec. VI a. Chr.
Producerea amforelor la Sinope, începe de la
sfârşitul primului sfert al sec. IV a. Chr., iar de la
mijlocul sec. IV a. Chr. recipientele amforistice
ale acestui polis sunt supuse ştampilării de către
magistraţi. În sec. IV-II a. Chr. Polisul Sinope se
plasează în rândurile marilor exportatori de vin şi
ai uleiului de măsline, şi chiar a măslinelor sărate.
În regiunea sudică a Pontului Euxin doar la Sino-
pe şi în împrejurimile ei se cultiva măslinul (Stra-
bo XII, 3, 12). Este cunoscut, totuşi, că principala
marfă exportată de Sinope era uleiul de măsline.
În sec. IV- începutul sec. II a. Chr. Sinope devine
principalul realizator al acestei mărfi, ocupând lo-
cul polisului Samos, cunoscut, drept principal ex-
portator al uleiului în perioada arhaică şi clasică.
Până în prezent la Košary nu a fost recuperată
nici o amforă întreagă a Sinopei, însă fragmente-
le profilate şi în special ştampilele oferă o vastă
Tyragetia, s.n., vol. I [XVI], nr. 1, 2007, 299-305.
Evgeniya Redina
Natalia Mateevici
informaţie privind formele acestor recipiente ce
erau aduse la piaţa din această localitate pontică,
precum şi despre perioada de circulaţie a mărfii
sinopeene în această regiune. Pe parcursul cerce-
tărilor arheologice de teren la complexul Košary
au fost descoperite mai multe piese amforistice
profilate sinopeene (buze, picioruşe, toarte) şi
aproape 30 de ştampile amforistice ale acestui
centru producător.
Dacă din punct de vedere cantitativ ştampilele si-
nopeene de la Košary ocupă locul doi, după cele
ale Heracleei Pontice, atunci fragmentele profi-
late ale acestui centru, ocupă actualmente doar
locul cinci, cedând locurile din faţă altor centre
exportatoare greceşti ca Chios (care, practic, nu
aplica ştampila vaselor sale), Thasos, Chersones.
Începând cu a doua jumătate a sec. XX s-au făcut
mai multe încercări de elaborare a unei clasificări a
amforelor sinopeene (Зеест 1960, 91; Брашинский
1980; Moнахов 1992, 263-304). Actualmente cea
mai plauzibilă clasificare a ambalajului amforistice
sinopeean se consideră cea realizată de S.I. Mona-
chov (Moнахов 2003, 145-160).
Odată cu apariţia ştampilării în acest polis sud-
pontic, în special a ştampilării de magistraţi, începe
pătrunderea regulată a mărfii sinopeene în terito-
riul pontic şi nord-vest pontic. Drept cea mai con-
cludentă dovadă este descoperirea la Košary a mai
multor fragmente amforistice profilate, aparţinând
amforelor diverselor variante ale tipului II, printre
ele şi circa 30 de ştampile, majoritatea lizibile.
Cele mai vechi recipiente amforistice ale Sinopei
descoprite la Košary, sunt amforele pithoide, aşa-
numitul tip II, conform clasificării lui S.I. Mona-
chov. Cele mai timpurii exemplare ale acestui tip
mai păstrează picioruşul bitronconic, puţin ase-
mănător celui heracleot, cu cavitate în talpă (fig.
1/19 ). Vasele cu această trăsătură sunt datate de
obicei cu al doilea sfert - mijlocul sec. IV a. Chr. În
baza acestei constatări se poate afirma că această
datare reprezintă începutul importului sinopeean
 II. Materiale şi cercetări

Fragmentele profilate de amfore sinopeene oferă

o datare care nu diferă de cea propusă de materi-
alul epigrafic amforistic.
2
3 Din lotul de ştampile amforistice sinopeene de
1 5
4 la Košary remarcăm şi câteva exemplare timpu-
rii, aparţinând grupei I (Papuci-Władyka & Ko-
korzhitskaia 2002), conform celei mai recente
clasificări de ştampile sinopeene elaborate de N.
Conovici (Conovici 1998). Dacă numele astyno-
6 7 9
8 mului Iστιαι̃ος este cunoscut bine în ştampilarea
10
sinopeeană, atunci numele producătorului Ορτος,
redat la genetiv, este întâlnit de noi pentru prima
dată (catalog, nr. 1).
Un lot de 9 ştampile se încadrează în grupa II cro-
nologică, care cuprinde perioada dintre anii 333
12 13 şi 295 a. Chr. Dintre ele două exemplare sunt exe-
11 cutate cu aceeaşi matrice (catalog, nr. 2, 3), apar-
14 15
ţinând magistratului Πρωτοφάνης şi producăto-
rului Ποσειδώνιος. Două ştampile nu au păstrat
numele eponimului, ci doar denumirea magistra-
turii şi numele producătorul Νειμήνιος (catalog.
16 nr. 5,6). Activitatea astynomului ’Eπὶελπος 1 este
reprezentată în acest lot de ştampila nr. 7. Ace-
luiaşi magistrat aparţine şi ştampila nr. 9. Ştam-
17 pilele acestui magistrat se întâlnesc frecvent pe
18 toartele vaselor, dar foarte rar pe ţigle (Conovici,
1998, 58). Simbolul strugure, prezent în această
ştampilă, este în cazul dat cel al eponimului. De
activitatea acestui magistrat este legată activita-
tea producătorului Πρυτάνιος (catalog, nr. 8). În
cazul acestui exemplar nu putem fi siguri că ar
putea fi o ştampilă a lui ’Eπὶελπος 1, întrucât nu-
mele eponimului, păstrat parţial, se termină în ος,
pe când în toate ştampile cunoscute ale magistra-
19 20 tului ’Eπὶελπος 1 numele lui este redat la genetiv.

Fig. 1. Košary. Fragmente de amfore sinopeene.
la această localitate antică, de la gurile râului Asi-
ak (Tiligul).
Analiza fragmentelor profilate permite evidenţie-
rea câtorva variante ale tipului II de amfore sino-
peene. Printre ele e şi varianta II-C (fig. 1/20), ce
poate fi încadrată cronologic între sf. sec. IV - mij.
sec. III a. Chr. (Moнахов 2003, T. 102/3, 150).
Câteva fragmente au fost atribuite variantei II-D
(fig.1/3), având repere cronologice similare celor
ale variantei II-C. Varianta II-E, datată între mij.
sec. IV – sf. sec. IV a. Chr. (Moнахов 2003, 153),
este reprezentată doar prin câteva fragmente de
buze (fig. 1/1, 13).
Opt ştampile aparţin grupei III, datată între anii
295-280 a. Chr. Patru ştampile ale acestei gru-
pe aparţin magistratului Μνησικλη̃ς 1, având
numele diverşilor producători cu care activase:
Φιλοκράτης, Πίθης, Τεύτρας (catalog, nr. 11-14).
Activitatea eponimului Βόρυς 1 este prezentată
prin două ştampile, cu numele a doi producători
diferiţi: Πίθης şi ‛Iκέσιος (catalog, nr. 16, 17). Este
interesantă ştampila nr. 17, unde alături de sim-
bolul eponimului cap bărbătesc, apare suprapus
un alt cap, care ar putea fi capul lui Helios, repre-
zentându-l pe producătorul ‛Iκέσιος.
Reconstituirea ştampilei nr. 15 ne-a permis să
citim numele astynomului Ζωπυρίων, cunoscut
în grupa III, dar fără a putea reconstitui numele
producătorului.

300
 E. Redina, N. Mateevici, Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Košary, regiunea Odesa, Ucraina

Patru ştampile cu datare certă aparţin grupei IV, Nu avem certitudine deplină în citirea corec-
datate cu anii cca 279-258 a. Chr. Două aparţin tă a ştampilei nr. 22, dar sigur este că numele
eponimului Αι̉σχίνης 3, care avea drept simbol Καλλισθένης, la genitiv, aparţine producătorului,
ghioaga (catalog, nr. 19, 20). activitatea căruia este atestată în grupele III-IV.

Mai puţin obişnuită pentru ştampilele sinopee-
ne pare a fi piesa nr. 21, care este o ştampilă de
producător, ce conţine două nume proprii, nici
unul dintre ele nu reprezintă funcţionarul de stat
– astynomul. Primul rând din legenda acestei
ştampile indică meseria persoanei, în cazul dat
cea de olar „κεραμέυς,” numele căruia urmează
în rândul doi ‘Eρμων, mai jos, în cel de al treilea
rând, apare numele Mητροδόρος, la genitiv, care
ar putea fi, în acest caz, patronimicul lui ‘Eρμων.
Numele acestui producător (olar) este cunoscut
în grupa IV şi chiar la începutul grupei V (Cono-
vici 1998, 87).
Păstrarea insuficientă a unor ştampile nu a per-
mis reconstituirea lor integrală. De exemplu,
ştampila nr. 23, în care s-a putut citi parţial nu-
mele Ποσειδώνιος, nu oferă multe şanse pentru
o datare certă. Acest nume propriu este cunoscut
la toate etapele ştampilări la Sinope, aparţinând
atât producătorilor, cât şi eponimilor.
Cel mai târziu exemplar de epigrafie amforistică
sinopeeană la Košary, este ştampila de producă-
tor (nr. 21), care datează cu anii ‘50 ai sec. III.
Este posibil că anume acest diapazon cronologic
reprezintă sfârşitul pătrunderii recipientelor am-
foristice ale acestui centru la această cetate.

Catalog de ştampile sinopeene1

1. Ιστιαι̉ο(υ)1
’αστυ(νόμου).
’΄Ορθου vulturul pescar
Gr. I, după Conovici. În prima publicaţie a piesei Ewdoksia
Papici-Władyka, Kokorzhitskaia 2003, p. 320, fig.12/1, auto-
rii ei susţin, în linii mari, aceeaşi datare. Întocmai la Пругло
1967, 46, № 2.

2. [Πρωτ]οφάνους
[’αστυ]νόμου.
[Ποσειδ]ωνί(ου) floare de rodie→
Magistrat din grupa II după Conovici, cca 329-328
a. Chr. Întocmai la Пругло 1967, 47, № 39.

3. Πρωτοφά[νους]
’αστυνό[μου].
Ποσει[δωνί(ου)] (floare de rodie) →
Magistrat din grupa II după Conovici, cca. 329-328
a. Chr. Întocmai la Пругло 1967, 47, № 39.

4. Ποσείδωνιου
’αστυνόμ(ου). tripied↑
[Διονυσίου]
Aceeaşi ştampilă la Conovici, 1998, nr. 662, pe ţiglă. Întocmai
la Придик 1917, № 711; Пругло 1967, № 39, 576. Astynom
din sub grupa IIb Poseidonios 2, activitatea căruia poate fi
încadrată între 323-319 a. Chr.

1
Ştampilele marcate cu * au fost citite şi datate cu ajutorul domnului dr. Y. Garlan, căruia îi aducem sincere mulţumiri şi cu
această ocazie.

301
 II. Materiale şi cercetări

5. ................
’αστυνόμ.
Νευμηνί[ο] [strugure]
Activitatea acestui producător începe în grupa a II, cca 333-
296 a. Chr.

6.………….
[’α]στυνό.
[Νε]υμηνί[ο] strugure
Activitatea acestui producător începe în grupa a II, cca 333-
296 a. Chr.

7. [’Eπιέ]λπου
[’ασ]τυνό(μoυ). strugure(?)
[Διονυσ]ίου
Gr.II (după Conovici). cca 333-296 a. Chr. Întocmai la
Пругло 1967, 46, № 11; Cu un alt producător la Irimia 1980,
108, nr. 3.

8.* ....ος
’αστυνόμου.
Πρυτάνιος
După aranjarea legendei se poate presupune un producător
care activase în grupa II, cca 333-296 a. Chr.

9.*[’Eπιέλπο]υ
[’αστ]υνό(μου]).
[Νικο]στρ[ά](το) tolbă↑
Gr.II, cca 333-296 a. Chr. Eponimul Epielpes 1.

10.* [‛Ηρωνύ]μου
[’αστυνό](μου).
[Μανέω] spic, tripied↑
Gr. II cca 333-296 a. Chr.

11. ’αστυ[νόμου]
Μνησικλέους. [strugure]
[Φιλοκρά]τους]
Gr. III, cca 295-280 a. Chr.

12. [’αστυ]νόμου
[Μνη]σικλέους. [strugure]
[Φιλο]κράτους
Gr.III, Litere mari (cca 295-280 a. Chr.). Придик 1917, 75,
nr. 285-287; Conovici 1998, nr. 81. Strugurele este simbolul
astynomului.

13. ’αστ[υνόμο[υ̃ν]
τος Μνησικλη̃ς.
Τεύτρας strugure →
Gr. III, cca 295-280 a. Chr. Eponimul Mnesikles I. Întocmai la
Conovici 1998, nr. 78-80.

302
 E. Redina, N. Mateevici, Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Košary, regiunea Odesa, Ucraina

14. ’αστυνομου̃ντος
Μνησικλέους. strugure
Πυθέο[ν]
Gr. III, cca 295-280 a. Chr.

15. ’αστ[υνόμου]
Ζωπ[υρίων]. (?)
Ε...
Dacă într-adevăr este Zopirion, atunci ar fi o ştampilă din
grupa III cca 295-280 a. Chr., când este menţionată activita-
tea acestui eponim.

16.* [Β]ό[ρ]ιος [’ασ]τυ

νομου̃ντος.
Πυθέω[ν] cap bărbos →
Gr. III, după Conovici, cca 295-280 a. Chr. În prima publica-
ţie a piesei Ewdoksia Papici-Władyka, Kokorzhitskaia 2003,
320, fig. 12/2, prezintă o datare analogică.

17.* ’αστυνoμου̃ντος
Βόρυος.
Ικεσιος capul lui Helios cu raze şi →
Acivitatea producătorului Hikesios este atestată în perioada
cronologică cuprinsă între sfârşitul sec. IV şi începutul sec.
III a. Chr. În această perioadă este semnalată şi activitatea
astynomului Borios 1.

18.* [Θεδωριδου]
’αστυνόμου.
[Επιχάρ]ους cap de satir→
Gr. III, Eponimul Theudôres, producător Epichares I.

19. ’αστυνόμου
Αι̉σχίνου. ghioagă↓
’Άττάλου
Gr. IV, după Conovici. Ghioaga este emblema astynomului.
În unele cazuri ea este îndreptată în sus. Asemănător (cu alţi
producători), la Conovici 1998, nr. 87. Producătorul Attalos
îşi începe activitatea pe la mijlocul gr. III până la debutul
grupei IV.

20.* [’αστυνόμου]
Aισχί[νου]. [strugure]
Πυθέω
Gr. IV, cca 279-258 a. Chr. Strugurele este simbolul eponi-
mului.

21. κεραμέυς
Eρμων (του)̃ emblemă lipsă
Mητροδώρ[ου]
Ştampilă de producător. Datează cu sf. gr. IV - înc. gr. V.

303
 II. Materiale şi cercetări

22.* [’Επιδήμου]
[’α]στυνόμ(ου).
[Κ]αλλισθένου
Dublă imprimare. Ar putea fi producătorul Kallisthénès din
grupa III, cca 295-280 a. Chr. Asemănător la Rădulescu, Băr-
bulescu, Buzoianu, Cheluţă-Georgescu Pontica, 1988-1989,
cu simbol cornul abundenţei, care este emblemă eponimică.
Asemănător la Talcott ş.a.1956, 165, nr. 161.

23. Ποσει/δώ[νιος]
Legenda dispusă în jurul emblemei care nu s-a păstrat ?
Posibil că est e vorba de producătorul Poseidônios (?)

24. .....ο
....ωνι pilos ( ?) kantharos↑

25. ......
[’αστυνoμ]ου̃ντος simbol lipsă

26. …………ος
……….μ
………..υ..

27. [’αστ[υνό[μ]
.........σοτη
........o..

Bibliografie

Conovici 1998: N. Conovici, Les timbres amphoriques, 2 Sinope (tuiles timbrees comprises) (Bucarest-Paris
1998).
Irimia 1980: M. Irimia, Date noi privind aşezările getice din Dobrogea în a doua epocă a fierului, Pontica XIII,
1980, 66-118.
Papuci-Władyka, Kokorzhitskaia 2002: E. Papuci-Władyka, T.N. Kokorzhitskaia, Greek Amphorae from the
Polis-Ukrainian Excavations at Koshary, Odessa District (Fourth and Third Centuries B.C.) First Presentation.
In: Transport and Trade in the Eastern Mediterranean, Acts of the International Colloquium at the Danish In-
stitute at Athens September, 26-29, 2002, Athens 2003, 313-324.
Rădulescu ş.a. 1988-1989: A. Rădulescu, M. Bărbulescu, L. Buzoianu, N. Cheluţă-Georgescu, Importuri amfo-
rice la Albeşti: Sinope. Pontica XXI-XXI, 1988-1989, 23-89.
Talcott ş.a. 1956: L. Talcott, B. Philippaki, G. Roger Edwards, V. Grace, Small objects from the Pnyx: II. Hesperia:
Supplement X (Princeton, New Jersey 1956).
Брашинский 1980: И.Б. Брашинский, Греческий керамический импорт на Нижнем Дону (Ленинград
1980).
Зеест 1960: И.Б. Зеест Керамическая тара Боспоры. МИА 83, 1960.
Монахов 1992: С.Ю. Монахов, Динамика форм и стандартов синопских амфор. В сб.: Греческие амфоры
(Саратов 1992), 263-304.
Монахов 2003: С.Ю. Монахов, Греческие амфоры в Причерноморье. Типология, каталог-определитель
(Москва-Саратов 2003).

304
 E. Redina, N. Mateevici, Importul amforistic sinopeean la cetatea antică Košary, regiunea Odesa, Ucraina

Придик 1917: Е.М. Придик, Инвентарный каталог клейм на амфорных ручках и горлышках Эрмитажного
собрания (Петроград 1917).
Пругло 1967: В.И. Пругло, Синопские амфорные клейма из Мирмекия. КСИА 109, 1967, 42-47.

Sinope amphorae at Košary site, Odessa district, Ukraine

Abstract
Amphoral ceramics constitute the majority of all artefacts discovered at the Greek site Košary. The study of am-
phoral material made it possible to identify ten Greek centres which delivered their goods to the local market in
amphorae. In the 4th-2nd c. BC Sinope becomes the main supplier of olive oil to the markets of the North-western
Pontic area. Sinope amphorae are identified not only by its profile fragments but also by approximately 30 stamps
which allow a reconstruction of a comparatively realistic picture of the distribution of the goods from Sinope. Am-
phoral fragments and stamps suggest that the 4th – first quarter of the 3d c. B.C. was a peak in the development of
relations between Sinope and the inhabitants of Košary.

List of illustrations:
Fig. 1. Košary. Fragments of Synop amphorae.

Синопский амфорный импорт на городище Кошары, Одесская область, Украина

Резюме
Керамический амфорный материал составляет львиную долю всех артефактов найденных на греческом
городище Кошары. Изучение амфорного материала позволил выделить 10 греческих центров производи-
телей, которые ввозили на местный рынок свои товары в амфорах.
В IV-II вв. до Р.Х. Синопа становится главным поставщиком оливкового масла на рынки северо-западного
Причерноморья.
Синопский амфорный материал представлен не только профильными фрагментами, но и около 30-ю клей-
мами, которые позволяют воссоздать, сравнительно реальную, картину распространения товаров Синопы
на данном городище. Фрагменты амфор и амфорные клейма позволили предположить, что пик поступле-
ния амфор Синопы на Кошарское городище приходился на конец IV в.- первую четверть III в. до Р.Х.

Список иллюстраций
Рис. 1. Кошары. Фрагменты синопских амфор.

02.03.2007

Evgeniya Redina, Muzeul de Arheologie din Odesa, str. Lanjeronovskaia 4, Ucraina, e-mail: eugeniya_redina@
mail.ru;
Dr. Natalia Mateevici, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, st. 31 August, 121-A, Chişinău,
Republica Moldova, e-mail: amforaelada@yahoo.com

305