Sunteți pe pagina 1din 33
Asa. ‘ACK VFETE ‘34 Invatati TEMEINIC, obtindnd rezultate sigure, infornindua precis, devening] capa £4 operat eguos cu informatie aimiate; Invi EFICACE odd la nvatatrd exact rezutatele sontate; + st invita ECONOMICOS, neti nu efor tmp + et invatat BINE, dbndedesla mal Inao perforant soire poste, ATUNCI, 'STRADUITLVA SA INVATATI CAT MAI SISTEMATIC. 2.0.3: Ce Insoamna “a tnvata sistomati"? ‘54 ne inchiguim un elev care Tnvsld Inseam dat a proeds rational. Def sietomate. Cum procedeaza a? seees, of rus! Incope riodata studul | |i pimul rnd, elvu care Invatassto- iainte de a se gnd bite la ceea ce are [1 War tna ese gincene la chatarea Umpulul ce maximum do Too6 61, Tl] congecit, if PLANIFICA STUDIUL 1, pot eats madul optim pe cre il va sdopta pentru a putea obfne rezutatle pe care le deste sl pin uma, fi ORGANIZEAZA STUDIUL. I In fino, s@ spuct de studul elect; ave otis ca, In OESFASURAREA| |STUnWILUN <4 umeze intocmal etneleolaniete orocedind conform ecaanizas conte IV, Daca stil s@ dostasoard in presi unorexamene, ivr serse, evaute ec, elvul care vat sstematc age in vedere modul optim de VALORIFICARE A REZULTATELOR STUDIULUL Desgun, abordawea telonaics a Gesliguare GW valoihcwe @ stud actvtat.de Invatae Tn fell acesta ou Dincola do modul sistomatc de border poate fi Gua la bun srg dacdtdacd se col care Invaleiiont curs tn focare vor inebunta Instrumente gi thiol” etapa a studi act putin eovate ce planes, oiganzare, In pagina ce umeazt sugertm lleva tonic si procadee stintice rin care orcine poate transpune afcent In practcd indemurianteoare. 3.1. PLANIFICA-TI STUDIUL IN MOD RIGUROS | Aj auzt, dosiur, desea pe coogi vost pldnginduse do ips doting”. Ba, poate visa Tndmplat i voud sa nu av "imp sufclen™ pen & va prgat Ia © ‘ator sau ata, Timput este caa ral reveasa resuss de care aapunem. 06 azeea, pert inveaga noasia viata ¢ actvtate, $0 cere $8 depiadom 0 asovarata “ant de lolosko a timpulur ‘Accasta ne poate aja s& evi mute siuatinoplcuta pe care le provoaca aga uta “ea do tmp" s8u “ipsa do tino” Primal Wwetu pe care rebue st ependem in acest eons este aco do 8 Timp irttdeauna actvttie po caro lo 8) acta: porate; ©) activ mai pun importante; 6) activi noimpetante, Porirua face economis de timp trebuie sa considera prirtare activate din prima categorie et le desicam can maimare pate a timp ésponibi rest exicand celor ain categoca wmatoare; pe cale cin utima categorie te pute ‘desea ignora invest invatarea constuie 0 acta le umand fundamental, a va fi note una clasiiatala-catogoria “acta im CCatogorilo 2) si b) vor putea 1 la 196 ‘nd tor, swsimpartte tn 1) urgent g 2) mal putin upon. Se subirtloge c& actitaie importan- te si ugomte au'maximum do prorat: {impulva fi chat cu maximum 6o flos act ne vom dcica mal Iti or. Tn elie, ata do foie! impul ne vate nu runal cum e& nu fei timpul, isi cum 68 edgugam tmp. Pentru acesta sunt suerte cdteva procedee simple. Esto destul 62 invert fiom momentob ¢ activo zl care ne big aparert sa renuntim la acai imporarte si ugent. Burdoara,dopasa: roa do acasd la gcoala i inves, posto totalize 00 o81 chi 60 de minute. In timpul unl sagtaméni tinpul rapt $0 va rica la $0 x Seav 60 x5; aia inte 9 gi 6 ore Intro nd, acest timp piordut va putea ahunge pina Ia 180 do oro, casa ce Inseam pesto 7 nll Desigr,63c8 ne- 2 spune cneva e& 72e din lund poecem in dum spr scoala eau sero 238, ru ne-ar von £4 cradom. St, apa eee! Cum floim tous! acest timp? La prima yedore, 1 flosim eiint Tatrucit taco 00a 08 este necoear! Daca andi asl, va statuim 52 mal reflect), ude In considraré especie + ode eto of ne alm pe un scaun tom et sau eel + ode ete ot ndoplnim o actuate automata care solctamtinle sau icloarle, putem gAnd,Imagina sau re- ‘Asada, fo dum spre scoala cau spre’ asd puter adesea gl, imaging, re ‘memora sau char et; in inp co esep- ‘im la rind 84 cumparam o prjtura sau Timpul, masurat conventions), este ‘cds! pentru tof. Dacd uni “au tine pent toate, cauza porormaniel lor “mracuoase" nu este dloe misiioaes, In principal, 03 consid tntro. usta ‘evaluare gi ropa a impulidispon ‘Care este bugetul de timp obisnuit al fiecarui elev? S2 lam in calew 0 sptamdra, Bupotl otal de timp va f do 7x 24 » 168 ore. Vor presipune ot 0 ‘vee din acest timp este consumata de ae acti ae va aia la scaalt de reguid cite 6 or. Dac vom caleva toate cesta activa vom constata e& rimine {imp sufciont perry stu individu Sf hm un exemph esas fou Spepamsee: 3D schon: 70a Daca in teal do 168 ore sctdem ¢alo 137, sjungor 1a untimp teorete un ile ta spectaco! putem Indep umeroase sev telat ar ipa do imp ru prove doar din faceste “nevinovate™ pardon de vere, ‘urea cea mal imporarta © constivie cl mai adesoa Ipse unel panics cov punestoare a impull dlsponib ‘Asadar, lat un prim fat Intlept entra an fer de lpsa de tm: 8.1.1. Nu tneope si studiez fra 68 evaluen!tmpul disponibil! isponibl de 31 ore care at putes fi folost pert studul indvual elect ‘Acnasta Inseamna caval la éapoite rie 45 ore de study do lui pind stata, daca excudom orce alt rogram de imp liber (cut, spony, oteeut cu prcteni et.) In anuite 2 timpuldeponii pase mai mar, tn atele mai mie. In princi, va puto evalua timp deponis pe slptamna, urmand 4 repartzatin functie de cra coir Retinet Este Tsien ea Tacat acnaaa| eperats etmbats dupa amiaca| sau, cel ie, dominic dimineat Numan acest fl vt putea peeve 1a vreme percoll ea in veuna dn zee saptamani co urmeaza, empl spon de studs 68 ru fe sul cert pani indepinvea saci lea ova a 8.1.2. Nu Incepe sf studioz ara 68 invontariozi mastia do studi g 188 84 idontitc difculstilo acosteia ! Intenetatea, volumul scuttle stud variaza do la 0 sdptiming fa ‘ta, ba char gl de la 0 2 la ata. De asemanea ole varia’ doa o disci ia ata; in tne, a aceeasi cpins, le vatlara de la olecie la ata. In geri, tinpul spoil do tnvataro amoe namocsiat oc, esontial ca simbats dup aviara sau duminicg diminoata £8 ore ua eorect testo ccutatle materials ‘de studit to saptamana umatoare. th rma acest! evalu stabil) car care dit lo eptmni vor fai “glomerat’ Fé-tiun CALENDAR DE STUDIU ! Avind invaders orant gcolar al stptimani ce urmeaza, —dfcutgtie materi ge stulat si timpul éepontl de Tnvajaro, pute reakza un calendar studi 6 felulurmator Calgndarul do stusiu al saptamaci a a ee Ta] To S| Te | Ta CObsewvatis ealondarul evemiaza c& tn zee de man gi vine! a! necesare hte 4 ofe gh 30” gh respect 5 O70 pentru a f bine progetto lected le tespectve. Pin urmare tn aele-de ll = Jol eleva ar. webui sf fact fertur 8.1.4, Asigura-un “timp do rezorva (ait Trtelapeune consis in a mu pianiica pentru vatare tt timp Giponbl, O pato a acesa trebuie pista de rzowa". AL Ta co0a cp ‘vest planu zine do stu, cts ceea cm priveste calendar saptamanal. Nat Imtotdeauna consumim mal mut timp deft ce planet. De sea, cind aver (0 “ezeri, rtioreaTnegistrats Tn v0 area ynorsarcini do study planiiate dspertel Nu ar M1 mai Teelept a, 18 iincata zl de duminica 8 fe pregete Toile la Roane mba stain (pont rman), peecum, si matomatca (pent Viner, ddictnd acestor cine In ttl soe? ru ne perturb tn nil un fol activate. (nd int nu aver aceasts rezerrd de timp, nacazutie apar_ imedat 91 ariveneaza, ular, un lant Ttreg J0 eat, cbstacole ‘Sugeram ca, In cooa ce prveste calendar do std" 8 considera di neata ziei do dominic dept "imp do tezerv. Vet observa uso cde v8 poste sat de mute Ineeatur nepal, 3.2, ORGANIZEAZA-TI $TUNTIFIC STUDIUL t Nu esto sulente8 aet un calendar siptamnal de stu. Trebue 58 v8 of ‘ganzali sini studl In ocare 2} dae roi ea et s&s incneicurezutatstbone. ‘Aceasta ineoarnnd cd vobuie sv 0- temeiat actvtatea de fnvatare pe temelun 3.2.1. Fai un plan do studi | Tint de a tncope efectv 28 stuat sabi) cum vet Gos timput do Hnvetaro slectat figcret discipline, precizandu-va "integra cu facare matore pe care 0 vet de stdit fo zua reapectva, obioc- tale pe caro vos le reaiza resu- thle necosaro realizar acostrobiectve, rationale sist nu o sat s8 se dest soar la iar. In pip, aceasta Tnsearma 8 tran stoma fo deprindera ndoml care u- conéitile potivte pentu @Wers, miloacele de stu adecvate, modu in care vet vores daca rezuatele studi coincide obocvee uma, Esto recomandabi ca planul de stud Fe, fa nceput, chia nso. ute flsi, tn acest Eon, umatoareaechomds Plan do study I. ‘ee 9 em val ralza ObGeHVaNT Comma ve ‘ votica daca a rafaat Cana Tajpace | oecvae? rr studi treble 2 capabi oes. Ost upd co va voli obinui sa va Totemeiati tm acest fel stud, puto renunta la redactarea pianulul do stusiu 1 ere. Eeaniil ete «8 rémtnt eu eprinderea do a nu va apuca de nici © setitate de. tmvatar tara a uma ‘blectve clare gl fra a vorca la icho= loreaacesteia daca loti reat. Numal acest fl va vei dezabisul de deprn- eres grepta de a proceda In grab, spontan, hace sae de cole mai multe ot 50 cisirango nagativ asupra rezualer studi, Odata ormata copindgrea do a impede, vet ina Ta posesia unu instr rent do munca itelectuaia trea ve apreiavaloart Inastimabla toa ita, De seca, a ettova sugestl gl mal concrete pontrufoemare sa 3.2.1.1 Inante de a taco once acevastablete-oblectve clara! ‘Actvtatea de Ivatare are ganso sto ‘efcieta nual dacd este congtiets. © activate nu este consterta decat decd 01 cae © Indoplnesteantcipoazé tinge o rezutatee cu caro 0a trbuie £8 se Inchele altel spus. neva nu Tndopinasto e depin ecnstent 0 activate decat daca ei focalzeara lore to ccf! unee “Vote recs. “Tintle™tnvatarl sunt capac. g ‘cunobtnte pe care trobui sa le posede ol care fovat la Trchoioren activa do twvatare Cunogtinole sunt, do regu, normati ‘oi, memorate si ineese; capacttie sunt posit do a opera eu acest ner. mat Asada, nu vi apucat! do stulu docs up coal raspuns a tvebarea: "Ce ob ‘ctve unmarose?™, Acnasta este sina u. spune: “buco rezutat rable £8 I hei sus? Co va webui aA pty sau fu fac dupa co voi terminate Ivatat™ (data stabit co webvio aa ath su 9 stil si facet Ia Tcheieres studi, ‘cerca! s4 mal raspundo lao itebare: “Care cu ce vol eaiza aesteobictve”: Va vor 1) necesare anumte rosurse intern 9 exteme de tvatara, Prima gate- Dole de resurso se retera la postltto do tnvatare do care dispuna. Vet gts) ‘mute informa ule tn logitur cu ee Tn captotl imtor (vex mai als Inu fle 7.1 “Respects ruil, egies condi odo bazd alo tnvatarlefcionte” gi 7.2 “Tova a provi utarea), A dova catego- io prvestoresurselo care facta iva. area pun la espenie informal, exer i, probleme te. Ele sunt de roguld rnotele wate Tn cass, manual, ate sur se bbiogrates, ‘Aidt resurie intern cit cao exter ‘no tabu bine alese. Nu exagerat tktnd ipa de resurse@ il nu adeovab mal La unele decpine de tnvatamant ~ cum este limba i lteratura romtnd - itl raspunde usr ia aceasta itrabare, Tntwet oblectvela stu sunt enurtate chiar in manual. La ate decpino este mai dil. Tot, este recomandab 58 consulta) note. Profesor’ au obsgaia ‘8 onurte tn clasdobictvle inti. ‘Dac ascutallatont va nota In eit. nurture lor, stun problema limpet bictvelor studi indvival va esto mut aciata, 9.2.1.2, Anaizoazaatont resurselenecesare realizar oblectivelor! utne recuse dock este necesar pert ‘tala cbectivole uma, ‘Daca trebuie s& realize o analza propio port llStlan cel Maren ‘pera ll Grgore Ureche nu este necesar 8 stucal 20e0 autor, cl £8 ct! de ma ‘mute oi ext espoctv din efoie 838 revedet note de tesla iertur: coli timp va tebul £4 va solctat capactaile doa identifica elemente orig nao, dea dscrmina carters stisico ewttce 91 do 2 expima sitet Iudecdtle do vals pe care anaiza le face poste; ar oxagorat 3 toca! cv! de erie soletind memoria ontrs deta care depagesc sau chiar cooleseobietv stabi. 9.2.1.3. Creazi- condile porivte de stucul Locu! de munca, momentul in care studies, starea pstica tn aro te gdsen av © important captald. oe repercutan- ue loret sau neler asupra rezute- telor. Ider do mal sus to soit £8 ops © anumta “glen & muncr (vez! rogulle 9 aspectele descrise tn capo 1, subeap.7 ear est col patna fe de Iimponanta pectr senate t,ca¢ligio- 1 obisnuta, Téate reguile de iiend a ‘munci intelectual suet folosoare i, de acoea, webuie $8 to straits ores ect po toate resp cu rogua eae} 218 sl pu Tel Tn timp opti, con- Aiund cu acoea sare te ovata cum 8 ayoz!sursa do luring tn timp ce chest, avi cu cole caro W arata cum £8 ov surmeralu. desl par, a prima vedere “eo- pilog™ sau “bana, toate te Invta st ‘studies numa in end coraspunztoa care te sa 8 nu rises energie Zadar 91 $0 concatrezi elect asupra activa importante pe care 0 destagor. 9.2.1.4. Alege miloace de studlu adecvate! ‘Acest_ndemh Ti sugeroaza cd cbioctvele po aro Jo-istabit te obigd ‘52 lop! anumte miloace de rafzare, Nu 20 poate, proceda Inver, desi adeaca ‘camer procedeaz8 ast rept Srtdu lepte-te 68) log. agodar, exact inst ‘mentolenecesare pent a reaiza obec volo smu schimba ebicvele In funete io insrumentel a care a acces comod, acd tebvie 54 eesti romanut "Socal vechi gh not dar ru 11a tn bibotecd, ‘tunel Imprumuts! dn vreme oo la Dbctace gcoll, ru renunta ta lect, prgatea a dlscpina cea mal mponants dn geoall $i ii ny ct at oman local cbt const do profesor, inte pin aceasta rspep! timpul sponte Tovatare 9.2.1.5. VoriicdInoldeauna dacd al realzatceea co teal prepus! Nu considera 8 studul eo tnchele ecdt stun! cn i relat utimul cbiee- ti pe caro Fa propus. Floseste timp ie rezerva peru a mai via tact 0 ata reatzares ‘ture obietvele. Mai Tewreabate 0 dat: “Oare gt bine (au ‘lu fc bine) coe ce vebula, Ato- contolazate et mal obietv eu putts in logaturt eu fecare rezutat pe care Urebuia st bf, Dacd vrevnul dine obectve nu sa realzat corespunater, corecteazttl Nu tea nimiénedvs la bun Sarg. Oice obicty erealizat sau rae ca, ta tr, aie a lcul rn oo ata irre or, 2a necorespunzior consul iacund In progatia ta in pricina ol, la loctia umétoare vei Inloge mai gu expieatie pofesoniss 4 vei tnvata mai lent, vel Tampina Sica ine in ce mai marl care, nu upd muta veme, t@ vor determina sé lori rimul eae. Vei citing in ura, 3.9. STUDIAZA EFECTIV | ‘Odata stat calendar do studs pe baza lui. plant (programuly ie do ba ciar incom ca malta wind. In acest fot se nase ceea ce profesor names “eseescoa” 9 “nsuecos la rvtetrat al preven’ autosvaudndute duns faca- *e gecina de stud, De aceea, nu uta 38 Inscltnplanul de sua sarchi pin care 1 oblgis& mal “repat tnd 0 dat” ceea co al sudat stud, rebule 58 eopl, rane un fo de mans, stu efociv. 9.3.1. Respectd cu tonacitato calondarut si planul de studi | ‘tc ste ugor sa facem plano, dar ‘este grou sl punem in apicare, Totus, eal mai grou tuers mu este ppunerea in apicara,e&t continuarea cul incopet. Daca vat aeut un ealen- dar do studu i planur pe car le- res pect o siptamina. nu rerun la le ‘sdptamtna umatoare sl it caaiata stp ‘amdnal $i .. svacui-va respect) hotarrea pe care a lato do a studa sSstomate tot timestr, ba chiar ot anu, La incoput este greu On co Tne, ttl va ever! obignunta. Candva vat att de cbigut 2 etal seta, net dacs Sheva way, cere 54 procodathaot, var space potas ti mal putea face, 3.3.1.1. Fl perseveront | Consecverta este caltatea doa Porista into activate pang la ebinerea Fezutatelt proconizate.” "Se poate Esto asadoresenial 8 dat! dovada do nactate la Tncoput. uy cada lanoezat. ma ale, nu amina. Dacd ai aminat 0 singurd data vt aman do ‘mai multe of, StabStivasingui 0 ‘anctune in eazu Tn car vel coda iste ea aména puneres in aplicare a planus o suc sav do amu ospecta calendars! de stu. Invaatva 8 fact din vointa 98 mal Importanta caractristea a personal voastre. Un om ave atta alae ita voins ae ae a dice la bun slg planucle pe caro si lea propus ‘Autate peri aceasta de Ince doud statu concrete: Inttmpla ca tn prima 2i sau in prima saptamina ono ibut. Tn calea porsoverntel nu posto sta riciodata nimi. Oi do eBte or ru xb, Nu spune nicodat: “Eu nu pot sau “Eu ny som, capabir. Acostoa sunt expres caro eu £0 potivesc cind este votba de capaciatea de invatao, Tot! foameni normall pot. vata tolu Pstiltagle de tnvatar ale erica tints mene sunt de eStova 20d da mi de ‘mai mari decét soietarie gcoare. Fi inereztor n aceste reurse pe care, cu squat Je al. Toul eso fa voila do poreovera suliont pina la a le Tgémnurie recaderte pot f mal usar urate daca vo proceda siti. In acest despre mecanisme pshice impicate to actvtatea de Invitro pont a lo putea contola mal riguos: 6e asemenea, este necesar st sti 88 momorea sist lupt cu 1a. la “in calcu mécanismoto (pute) de tavatare de care cispui! gw care sunt mocanismele de Invatare de care spun, toat fintole comenesti gi caro sunt solctate de procesul do Tnvatamant cin scoala? ‘Acestea sunt In numer de nua: Tipu | INVATAREA OE SEMNALE (oh care invata, vata st doa un 208 9.9.1.2. Nut plore tncrderea In tine Inu! 3.8.2 InvatA 68 aplc tohnic tintitice de munca intaloctuala | 9.9.2.1. Respacta lg, repulle¢ conde do baza ale tnvatart ofcient | Tngearnd cA nu ati persverat dest: Nu ia! aceet ru ed at un og. eclanga, Oda deccatusate, vl Invita totul ugor sh cu placer, Ino zi vel ‘escopa umusea dsciptne pe care © studiezi gl ru vel mai avoa nevole do voit. Cuiekaten gl placoroa de a ala 2 g0 gases in profurzimea mater de tdi vor Fat de mat fact nu te vel putea opune tur lor. Toul este 8 fu abandonesta ata abstacellrinren- te ae nceputut fonomanu uti 624] cunosti apts panty lets pent a ct stinitc 6a. ent to copinds 8 ohogt feat rapid 8 fac att, ab ii ratte, st Tmocmasti fee do loctur, 58 zum, 68 consult biblograterecomandata raspuns itz, general a un somal. Este un mecariem pe care il poseda gi mute speci de srimale, Pe aceasth cao se {ormeazd rane condtonate si deprindt Tul it - INVATAREA STIMUL RASPUNS Evol ovata sa doa un rapuns pres 1 un stil serial. Ire stimuli spins 96 roalzeaza © logstura sola. ‘cast macanism esto, do asemonea,. prozent la animale, In scoala este so Cat mai ales in acto do esvcato ‘ale cau cele care urmaresc formar nor spt! pshomotr pul i -INLANTUIREA Un si do mal mute logaturt stil - spun logate intro, aleatuind un “lant motor, ca In cazul formaei verter ita psromotor. $1 acest mecanism fete prezent la mute animale, dar a fom. Aga atl Tovaat Int, morsul pe ‘cea, ba chars! mersul biped. Da tere (hia daca aoesta mal mpc i ato element) Tpal lV ASOCIATIA VERBALA [Nu clora esontal do cel precodet. Esto 0 “hlanuire vorbalat dec. post ‘umal la om. Esto przert in “nvatarea pe rata". Dagi necosar_ memorai ifermatior, mu trebuia solctat tn exces. Acost mecaniem pare accesbit si unor pia procum stnevta ..papagall Tod V - INVATAREA PRIN DISCRT. MARE (Col care vat poate da aspunsur do identiicare iorte la mal mul) stimu \ aseméndtor, Este un mocaniom sotetat de oblectvele instruct - edvestve care umarese formarea capaci do a clas fica sau do a ovdenia deosebir, aspecte caractoistice, satu specie 6. Thul Vi-INVATAREA DE CONCEPTE (Ce ear tevata 68 un easpuns comun 1a cast de obieto, fonomane eau po- ‘ese care au cel putin 0 caracteriicd e2mund. Este mecarismul care face posh bia gonoratzaroa gi abstracizares. Este soletat of do cite orl trobuie deinte roto, eau g8ste concente ports a corda © denumia uiea une! vrata de luarud, aspecte, fenamene, probleme, ‘evecimerte g.ams. Tipu Vil- INVATAREA DE PRINCIPH Prince - eu roguile (etn et), sunt logtur do concopte egaurte cine ‘concepto so reazeaza prin asa dee “eopute logic”. udecatie do valoam se realzoaza po bazaacesti mocanism Til Vil= REZOLVAREA DE PRO- sLeMe Rezohatle de problome sunt “ent e princi. Oinr> see do pincpl (udecdt date, considerate premise, co lute und proces loge nuit dedi 8 poate alunge la jdecdt) nol name ‘oneal. Modell dupa care se pratuce rezolvarea de probleme este ratonamen {ul logi, Este larg soletat, te tnvjarea evar, In roalzaroa orcaror oticcive care umeee formarea capactater do a ‘plea informal tingic, de a analiza, de ‘a sittza eau 60a useca rues. ‘Tpul IX -INVATAREA PRIN DESCO- PERIRE ‘Acest mecanism este rlatv analog cu precedent. in promise iniiie cerva one nol. Procesa caro tactiaza wocorea da premise la concuzi nt est, 207 ‘ ae deduct logic, ci un fenomen curios, a canal natura Au a fost Inet peroct ‘Sucidata:“iuminatea bused” rumita gi "sight sau "wacia Evra. Acot moca- nism este foarte scat in reaizarea sarcnlor gcolare care cbiga a eroatiitata personal, contibue prope, erignaltate sisieezs Esto bine do tut c@ inte. aceste mocanisme (tpt) exsta 0 legitura psi hologica eu caractor lope. Toul 1X este ol ma complex ol cere a premise pen wy a se destasura oicent, exerci do ‘pul Villa rnd sau, pu Vi care ca promise exorsr de ipl Vi: sam. 1 asemenea, esto utl £8 go st cd ‘Saistacile Tati ese prporianal cu radu de complostate al tutor de in vitae implicate. Rezevaie de probleme _Tovaarea prin descopae coner eau care Invals sattacti foana intense Dimpotiva, asociyile verse, ntntile sau logturio mecance S-R, sunt obos- toare, pltstoarp gi neplacuta. Oo aceea este avantajs 52 Invatam caletv, pro Dlomatzat $1 $4 evitm sa memorim fepeténd ca 0 “mong pent a repro ©. Nu plordeti in vodore cuba Inver cura vital Poni acoasta este sufi 8 piv cu ator gua care umeaza ‘ce ‘papageicoste nlormati: De exe iu a Herat este peeterab compu ‘Sngur un earentaryfterar Gitar pin scope dactt

S-ar putea să vă placă și