Curs 8 13.11.

2014

Capitolul IV

Criteriile de aplicare a amendamentelor

Gradul de saturatie in baze influenteaza o serie de insusiri fizice si chimice ale solului
care conditioneaza fertilitatea solului si conditiile de nutritie.Nivelul de saturatie in baze de la
care se considera amendarea necesara este cel al valorilor mai mici de 75%.

Continutul in aluminiu constituie un criteriu esential in stabilirea nevoii de amendare.In

acest sens, amendarea intervine numai in situatia in care continutul in aluminiu mobil este mai
mare de 0,3me/%.

Justificat de faptul ca efectul fitotoxic al ionului de aluminiu este dependent de continutul

bazelor de schimb, in ultimul timp pentru aprecierea necesitatii de amendare se lucreaza cu
raportul dintre aluminiu mobil supra suma bazei de schimb inmultit cu 100. In acest sens,
atunci cand valoarea acestui raport este mai mare 6 se considera ca pe plantatiile pomicole si
viticole pe adancimile de 0-20 si 20-40 cm se impune amendarea.

Pentru suprafetele destinate cultivarii legumelor in camp, amendarea este necesara atunci
cand valoarea raportului este mai mare de 2,5.

Materiale utilizate pentru corectarea reactiei acide a solurilor

In scopul corectarii reactiei solurilor acide se folosesc o gama larga de materiale care
contin calciu si magneziu sub forma de oxizi, hidroxizi sau carbonati.

Aceste materiale pot fi clasificate dupa :

a)Principiul activ:

-amendamente cu calciu

-amendamente cu magneziu

-amendamente cu calciu si magneziu

b) Dupa provenienta

-amendamente native sau naturale- calcare, dolomite,tufuri calcaroase,marne

-deseuri industriale-spuna de defecare, zgura de la furnale, carbonat de calciu rezidual

Calcarele pot fi sub forma de:

-agrocalcar(piatra de var)

-var ars

-var stins

Agrocalcarul- se obtine in urma macinarii rocilor calcaroase formate prin

sedimentare.Continutul in carbonat de calciu variaza intre 75-100.Ca amendament trebuie sa se
prezinte sub forma fin macinata astfel ca 50% sa treaca prin sita cu ochiul de 0,15 mm. Cu cat
solul are o textura mai fina cu atat materialul folosit pentru amendare trebuie sa fie mai fin
macinat. Are o culoare alba, cenusie sau galbuie. Solubilitatea in apa este redusa. Se va pastra in
spatii uscate fiind predispus la cimentare. Are o putere de neutralizare(PNA) de 75 pana la 100
%. Recomandat pe toate categoriile de sol acide.

Varul ars- se obtine in urma calcinarii pietrei de var la temperaturi 950-1000 grade. Are
o solubilitate mai mare, motiv pentru care efectul este mai rapid.Se recomanda in special pe
solurile argiloase si mai putin pe cele nisipoase sau sarace in humus.Odata aplicat pe teren se va
amesteca bine cu solul deoarece in caz contrar absoarbe apa formand granule cu cruste de
carbonat de calciu care raman mult timp fara efect asupra aciditatii solului. Fata de agrocalcar
prezinta avantajul ca se foloseste cu circa 40% mai putin, fapt ce il face mai eficient in situatia in
care amendamentul trebuie transportat la distante mai mari.Prezinta dezavantajul ca in timpul
administrarii se aseaza pe corpul muncitorilor avand efect caustic din care cauza , in mod
obligatoriu se impune purtarea costumelor de protectie. PNA este de 150-185%.

Varul stins- se obtine din var ars prin stingerea acestuia cu apa.Are o actiune rapida
apropiat de varul ars.Valoarea de neutralizare PNA este de 138%.

Dolomitul-este un carbonat dublu de calciu si magneziu.Pentru utilizare ca amendament

se impune a fi macinat fin sub un mm deoarece este mai putin solubil decat carbonatul de
calciu.Datorita continutului in magneziu se recomanda in asolamentele cu cartof, varza si
radacinoase. PNA este de 80-110%.

Tufurile calcaroase- se prezinta sub forma unor depozite in zonele premontane si

montane formandu-se in urma precipitarii partiale a carbonatului de calciu si a celui de magneziu
din apele izvoarelor care au ajuns la suprafata.Contin intre 70-98% carbonat de calciu.Se
prezinta ca o masa spongioasa de culoare gri deschis sau gri inchis ce se faramiteaza foarte
usor.Se foloseste sub forma macinata avand o actiune mai rapida decat agrocalcarul.

Marnele- sunt roci sedimentare ce pot fi calcaroase, gipsoase sau salinizate.Pentru

amendarea solurilor acide se folosesc marnele calcaroase care au un continut de 25-50%
carbonat de calciu.Material, se transporta toamna pe camp si se lasa in gramezi.In timpul iernii se
produce dezagregarea datorita inghetului si dezghetului iar primavara se imprastie/incorporeaza
in sol.Prezinta dezavantajul ca sunt necesare cantitati mari pe unitate de suprafata(100-140 la
hectar).

Spuna de defecare- se obtine de la fabricile pentru zahar in urma purificarii siropului

pentru zahar.In general compozitia:31,65 carbonat de calciu, 0,81 azot, 0,40 fosfor.La evacuare
din instalatii se prezinta ca un namol cu un continut de 15-25% apa. Din acest motiv se usuca in
prealabil pe platforma pana cand ajunge la circa 70% substanta uscata.Are un efect ameliorativ
chiar din primul an.Efectul ameliorativ se imbina cu cel de ingrasamant. Valoarea de neutralizare
este de 50%.

Zgura de la furnalele inalte- se obtine in urma producerii fontei.In acest proces

carbonatul de calciu din minereu datorita temperaturii ridicate se descompune in oxid de calciu si
dioxid de carbon.Oxidul de calciu se combina cu .si rezulta zgura ce se ridica la suprafata.Este
culeasa, racita la aer, macinata si cernuta. Contine 20 pana la 70% oxid de calciu. PNA este de
75%.

Carbonatul de calciu rezidual-se obtine in urma producerii ingrasamintelor complexe

de tip nitrofosfati.Are o valoare de neutralizare de 70%.Aplicarea lui zs face esalonat in 2 -3
reprize in functie de marimea dozei calculate.

Puterea sau valoarea de neutralizare a amendamentelor (PNA)

Un amendament se considera cu atat mai bun cu cat o unitate de greutate din el

neuralizeaza o cantitate mai mare din aciditatea hidrolitica a solului.

Conventional s-a stabilit ca valoarea de neutralizarea sa fie raportata fie de carbonatul de

calciu pur fie de oxidul de calciu pur a caror valoare de neutralizare considerata este de 100.

Pentru calcularea PNA: CaCo3 +2HCl------->CaCl3 +H2O+CO2

MgCO3 +2HCl------> Mg Cl 2+H2O +CO2

CaCo3=100

MgCO3=84

Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase

 In scopul stabilirii dozelor sau cantitatilor de amendamente calcaroase se folosesc o serie
de insusiri chimice ale solului, unele servind la aprecierea calitativa a necesitatii de amendare ,
altele oferind posibilitatea stabilirii cantitative a dozelor necesare corectarii reactiei acide.

Din prima grupa(grupa celor orientative) fac part ph determinat intr-o solutie apoasa sau
ph determinat intr-o solutie normala.

Din cea de a 2 a categorie mai importante sunt:aciditatea hidrolitica a solului , suma

bazelor de schimb si gradul de saturatie in baze.

Ah-aciditatea hidrolitica a solului

Aciditatea poate fi actuala data de (H3O)+ si potentiala data de hidrogen ( aciditate de

schimb si aciditate hidrolitica)

Aciditatea hidrolitica include aciditatea de schimb si aciditatea actuala.

In vederea stabilirii corecte a dozelor de amendamente calcaroase se are in vedere suma

bazelor de schimb si gradul de saturatie in baze.In acest scop, doza de amendament calcaros este
egala cu(formula).

SBi-suma bazelor de schimb initial a solului

Vd gradul de saturatie in baze dorit a fi realizat in urma amendarii in functie de modul de

utilizare a terenului

Vi-gradul initial de saturatie in baze

H-grosimea in cm a stratului ameliorat

In general dozele de amendament sunt cuprinse intre 2-8 tone /ha. Se considera ca pentru
a modifica reactia solului cu o unitate ph in conditii obisnuite sunt necesare 2-2,5 t/ha carbonat
de calciu pentru solurile cu textura usoara si 3-3,5 t/ha pentru solurile cu textura argiloasa.

Administrarea amendamentelor

Amendamentele calcaroase se administreaza de regula cu ajutorul masinilor in vederea

realizarii unei distributii uniforme pe suprafata solului.

Incorporarea lor poate fi facuta in orice perioada a anului, tehnologie de administrare

fiind conditionata de dozele aplicate.In cazul dozelor normale ce corespund la 3 patrimi pana la 1
pe 1 din aciditatea solului , distributia amendamentelor se face pe toata suprafata toamna de
regula odata cu lucrarea respectiva.
 In cazul dozelor mici ce corespund de la 1 pe 4 pana la 1 pe 10 din valoarea activitatii
hidrolitice, amendamentele se vor aplica local pe randurile plantelor , la cuib sau odata cu
plantarea rasadurilor.

In cazul dozelor mai mici ce corespund de la 1 pe 5 pana la 1 pe 10 , amendamentele pot

fi aplicate odata cu ingrasamintele minerale, respectandu-se schema posibilitatilor de amestec.In
acest sens ele nu se vor amesteca cu ingrasamintele amoniacale( azotat de amoniu, clorura de
ammoniu, sulfat de amoniu si gunoi de grajd) datorita faptului ca au loc pierderi de azot ,
substanta acida. Se amesteca dar numai inainte de incorporare cu uree si saruri de potasiu. Se pot
amesteca oricand cu termofosfatii si sarea potasica.

Adancimea de incorporare prezinta mare importanta in eficacitatea de neutralizare a

aciditatii.Deplasarea ionilor de calciu din straturile superioare ale solului spre cele mai adanci are
loc foarte lent.Din aceasta cauza se recomanda ca aceste amendamente sa fie incorporate la
adancimea maxima de dezvoltare a sistemului radicular.

Atunci cand pe aceeasi suprafata se incorporeaza amendamentele si se face si fertilizarea

cu gunoi de grajd se va proceda in felul urmator:

-se imprastie mai intai amendamentul care va fi incorporat in sol printr-o lucrare superficiala cu
grapa cu discuri dupa care se va administra gunoiul de grajd care va fi incorporat in sol printr-o
aratura adanca.

In acelasi mod se va proceda si atunci cand administrarea amendamentelor calcaroase se

face concomitent cu ingrasamintele chimice cu care nu se pot amesteca.