UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA, FACULTATEA DE DREPT ,, SIMION BRNUIU,

SIBIU

STUDENT: GROZAVESCU CLAUDIA- ILINCA

ANUL I, ID- IFR

SIBIU

2016

SPEA 1

1
 Negustorul grec Palamas, peregrin obinuit, sosete n anul 10 Hr. La Roma pentru a
comercializa vinuri. n noaptea sosirii sale, ceteanul roman Titus i fura crua cu vinuri.
Houl este urmrit de sclavii negustorului care, astfel, afl unde acesta locuiete. Palamas i
solicit lui Titus napoierea cruei dar acesta refuz s dea curs cererii. n consecin,
Palamas decide s-l cheme pe Titus n faa justiiei.
a. Unde i n faa cui se va judeca procesul?
b. Ce procedur de judecat se va utiliza?
c. Prezentai desfurarea procesului.
d. Dai o sentin. Clausula arbitraria

REZOLVARE
a) Procesul va avea loc la Roma, deoarece procesul se desfoar ntre un peregrin
obinuit (negustorul grec Palamas) i un cetean roman (Titus). Magistratul care va organiza
procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
Litigiile dintre cetenii romani i peregrini vor fi judecate n continuare de ctre
recuperatores.
b) Se va utiliza procedura formular de judecat.
c) n aceast epoc procesul se desfoar n dou faze: in jure i in judicio.

A Faza in jure
In urma citarii cetateanului roman Titus , acesta era obligat s se prezinte la proces. In
cazul n care Titus nu se va prezenta la proces i nici nu va indica un garant (vindex) n
favoarea lui, magistratul l va putea obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti.
Deasemenea, exista posibilitatea ca paratul sa fie adus prin folosirea for ei, dup ce refuzul
paratului era constatat cu martori.
Fata de pretentiile reclamantului, Titus putea sa adopte trei atitudini : s recunoasc , s
nege sau s nu se apere cum trebuie. Deoarece preteniile reclamantului Palamas vor fi
justificate (ntrucat el va dori napoierea cruei cu vinuri care de drept i apar inea dar i
fusese furat), pretorul i va nmna o aciune civil dac o astfel de aciune va exista n
dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in fata
magistratului si anume litis contestatio. Litis Contestatio, consta in remiterea unei copii de
pe formula sau din dictarea ei de catre reclamant paratului. litis contestatio producea trei
efecte: efectul extinctiv, efectul creator si efectul fixator.
-efectul extinctiv: dup ce avea loc litis contestatio, dreptul dedus de ctre reclamant
n justiie se stingea.
-efectul creator: n virtutea dreptului creator, n locul dreptului ini ial, se n tea un nou
drept care purta n mod invariabil asupra unei sume de bani; acea sum de bani la care
judectorul l condamna pe parat. Deci, indiferent de obiectul preteniilor reclamantului, n
cazul n care acesta ctiga procesul, urma s primeasc o suma de bani, de unde decurge
principiul condamnrii pecuniare.
-efectul fixator: n momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv att elementele
reale( afirmaiile prilor) , precum i elementele personale (identitatea parilor i cea a
judectorului) . Dac una din pri murea dup litis contestatio, motenitorii acesteia nu se
puteau prezenta n faa judectorului, aa nct trebuia operata o modificare a formulei.

2
 B.Faza in judicio
Se desfoar n forum, n zilele considerate faste i n faa unui judector unic. In
aceast faz a judecii, dezbaterile judiciare fiind libere, prile i expuneau argumentele,
singure.
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Att negustorul grec, peregrin obinuit Palamas ct i ceteanul roman Titus vor
depune un jurmnt prin care se vor obliga s spun numai adevrul. Va urma proba scris
care va consta n menionarea n scris a tuturor faptelor care au avut loc. Apoi va urma proba
cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat la cunostinta despre furtul
carutei cu vinuri (sclavii negustorului care, la indemnul acestuia, l-au urmrit pe Titus pn la
domiciliul acestuia).
Avnd att declaraiile negustorului ct i ale martorilor (sclavii negustorului) dar i
proba cea mai puternic (crua care nc se afl n posesia lui Titus), n final se trece la
mrturisirea faptelor.
ntruct n perioada principatului sanciunea putea fi doar plata unui echivalent bnesc
al dreptului pretins, ceteanul roman Titus va fi pedepsit prin obliga ia de a-i plti o anumit
sum de bani negustorului grec Palamas. Dar, cum reclamantul revendic un bun, magistratul
va introduce n formula o clauz special (clausula arbitraria), prin care ordona ca paratul s
fie condamnat numai dac nu restituie lucrul.
Deoarece suma prevzut n condemnatio era de regula mult mai mare decat valoarea
obiectului, paratul va alege sa restituie caruta cu vinuri. In cazul lipsei uneia din pri fr
ncunotinarea judex-ului , sanciunea va consta n pierderea procesului. Fiind legat de
formula, judectorul va da hotrrea raportndu-se la momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta).
Dac paratul (Titus) nu-i va executa voluntar obligaia prevzut n sentina
judectoreasc, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silit a hotrrii utiliznd
unul din cai:
- debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile pentru a-i plati reclamantului.
Daca nu-si va indeplini aceasta obligatie, magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces,
la plata dublului valoric al debitului initial.
- consta in vanzarea la licitatie publica a intregului patrimoniu al debitorului, la cel mai bun
pret.
d. Sentin

Dup ascultarea prilor, judectorul ddea sentina. Sentina era pronunat oral, fr
formaliti i era, probabil, redactat n scris. Cum darea sentintei era supusa unor reguli
foarte
stricte, la darea acesteia, judecatorul trebuia sa respecte cu strictete formula de judecata. In
formula de judecata introdusa in faza in jure, negustorul Palamas solicita restituirea bunului.
In
aceasta perioada toate condamnrile erau pecuniare,indiferent c obiectul litigiului era un bun,
o
prestaie sau o sum de bani dar tinind cont de faptul ca pretorul a introdus n formul o
clausula
arbitraria prin care preciza c se va recurge la condamnarea pecuniar doar dac prtul nu

3
restituia n prealabil bunul litigios, sentinta va fi restituirea carutei cu vinuri de catre Titus. In
cazul nerespectarii sentintei, Titus va fi obligat la plata unei sume de bani echivalenata a
citeva
ori valoarea bunului revendicat.

SPEA 2

Ceteanul roman A.A. mprumut ceteanului roman N.N. suma de 100 sesteri n
anul 2 dHr. cu scadena la 2 ani.
n anul 3 dHr. prile convin ca rambursarea sumei s se fac n anul 5 dHr. i nu n
anul 4 dHr. aa cum se convenise iniial.
Totui, n anul 4 dHr. A.A. pretinde napoierea sumei datorate. N.N. refuz, invocnd
lipsa scadenei. A.A. l d pe N.N. n judecat pentru neplat.

a. Ce procedur de judecat se aplic?

b. Expunei desfurarea procesului.
c. Ce sentin se poate da?

REZOLVARE

a) Se va aplica procedura formulara de judecata.

b) In aceast epoc magistratul care organiza procesul civil (ordo judiciorum privatorum)
pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Prile vor avea posibilitatea de a-i alege un judecator de pe albumul pretorului.
Procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A. Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N.N. - in jus
vocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in justitie, cetateanul roman A.A. isi va
expune oral pretentiile in fata magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa
recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita,
pretorul crea o noua actiune numita in factum. Va avea loc ultimul act procedural in fata
magistratului si anume litis contestatio. Prin aceasta procedura i se va inmana cetateanului
A.A. o formula care va fi acceptata si remisa catre paratul N.N..
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea actiunii
intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti), se vor stabili
definitiv partile litigante, persoana judecatorului si obiectul procesului.
B. Faza in judicio
In aceast faz a judecii, dezbaterile judiciare fiind libere, prile i vor pleda cauza
singure:
- faza in judicio const n aceea c ambele pri litigante trebuiau s se prezinte n fa a
magistratului, procesul neputant avea loc n lipsa unei pri.
- in fata magistratului folosind anumiti termeni solemni reclamantul isi prezenta
pretentiile.Fata de pretentiile formulate de reclamant paratul putea sa aibi 3 atitudini: sa
recunoasca pretentiile reclamantului, sa nege pretentiile reclamantului, sa nu se apere in mod
corespunzator.

4
 Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi
procesul civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat, (sarcina probei
cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si reus in exceptione actor est
(pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa, proba cu martori
(testimonia) si marturisirea.
Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un juramant prin care se
vor obliga sa spuna numai adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au
avut loc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman N.N. suma
de 100 sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da in
judecata pentru neplata pe cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu va nega ca ar fi primit o suma de
bani, dar afirma ca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu
privire la rambursarea sumei de bani, aceasta urmand sa se realizeze in anul 5 dHr., si nu in
anul 4 dHr. asa cum convenisera initial. Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati
(daca exista) eventualii martori care au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi
cetateni romani.
In final se trece la marturisirea faptelor.
In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului , sanctiunea va consta in
pierderea procesului. Fiind legat de formula, judecatorul va da hotararea raportandu-se la
momentul lui litis contestatio. Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si
redactata (scripta).
In concluzie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 3 dHr., ca termenul de
scadenta sa nu fie in anul 4 dHr. ci in anul 5 dHr., cetateanul roman A.A. si conform litis
contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti) N.N. va fi absolvit
de plata celor 100 sesterti.
c. Sentin
Deliberind in baza propriei constiinte judecatorul poate lua sau nu in considerare
probele prezentate de parti. Neputind sa modifice termenii formulei de judecata, nici sa scoata
sau sa adauge un anume element la darea sentintei judecatorul trebuie sa respecte cu strictete
formula de judecata. Sentinta in aceasta speta poate fii respectarea intelegerii facute in anul 3
de efectuare a rambursarii imprumutului in anul 5.

SPEA 3

Patricianul Marcellus este cstorit cum manu cu Silvia i are 4 copii:Sabinus,

Cornelius, Emilia i Eusebia.
La 20 de ani Sabinus se cstorete cum manu cu Lucreia i are 2 copii: Laureniu i
Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se cstorete sine manu cu Flavia i are un copil: Primus.
La 15 ani Emilia se cstorete cum manu cu Marius i are o fiic Corina.
La 16 ani Eusebia se cstorete sine manu cu Antoniu.
La 25 de ani Sabinus ncercnd s-i ucid tatl, este alungat din familie.
La 30 de ani Cornelius este dat n adopie cu efecte depline patricianului Paulus.
a. Stabilii familia agnatic i pe cea cognatic.
b. Calculai, n baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite.

5
c. Ce loc i ce statut juridic au n familie aceste persoane?
d. Cum se realizeaz alungarea din familie a lui Sabinus?
e. Care sunt efectele adopiei cu efecte depline a lui Cornelius?

REZOLVARE

a) Familia agnatica este format din: Patricianul Marcellus (pater familias), Silvia (sotia
casatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu), Laurentiu,
Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul), Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica, casatorita sine
manu).
Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus, Sabinus, Laurentiu,
Sebastian, Cornelius, Primus.

b) Gradul de rudenie se stabilete n mod diferit n funcie de linia de rudenie.

La rudenia n linie dreapt, gradul de rudenie se socotete dup numrul
naterilor. Astfel, fiul i tatl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu i bunicul sunt rude
de gradul II.
La rudenia n linie colateral, gradul de rudenie se stabilete dup numrul naterilor,
urcnd de la una dintre rude pn la ascendentul comun i cobornd de la acesta pn la
cealalt rud. Astfel, fraii sunt rude de gradul al doilea, unchiul i nepotul sunt rude de gradul
al treilea, verii primari n gradul al patrulea.
Trebuie remarcat faptul c pe linie colateral nu exist rude de gradul I.
Prin urmare, rude de gradul I, in speta in discutie sunt: Marcellus, respectiv Silvia cu
fii si fiicele lor.
Fratii si surorile, Sabinus,Cornelius,Emilia si Eusebia, sunt rude de gradul II, acelasi
grad de rudenie existand si intre Laurentiu si Sebastian. Deasemenea rude de gradul II sunt
parintii Marcellus si respectiv Silvia fata de nepotii lor: Laurentiu, Sebastian, Primus si Corina
Pe linie colaterala , rude de gradul III, sunt:
Sabinus fata de Primus si Corina;
Cornelius fata de Lurentiu, Sebastian si Primus;
Emilia fata de nepotii sai: Laurentiu, Sebastian, si Primus;
Eusebia si Laurentiu, Sebastian, Primus si Corina;
Rude de gradul IV, sunt: Laurentiu, respectiv Sebastian, cu verii lor primari: Primus si
Corina.

c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater familias
si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu deplina).
Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris) deoarece erau
casatoriti cum manu.
Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia (casatorita fiind sine manu cu
Antoniu) intra in grupul juridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu Marius.
d) Aflandu-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin
emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat).
e) Adopia cu efecte depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus va avea urmatoarele
efecte:

6
- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine i intra sub puterea noului
pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii sai raman n familia de origine.
- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, n vechea familie i se dobandesc n
cadrul noii familii.

BIBLIOGRAFIE:

1. GUAN M., Drept roman, Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2009