Sunteți pe pagina 1din 14

TEMA 2

Controlul cu ultrasunete
Cuprins:

1. Scopul lucrarii: Cunoasterea principiului fizic al metodei, a metodologiei si aparaturii


necesare controlului cu ultrasunete a materialelor, realizarea imaginii 2 D a unei piese
prin cartografierea cu ultrasunete si prelucrarea in Matlab a imaginilor obtinute.
2. Domeniul de aplicare: inginerie mecanica, domeniul medical. Exemple concrete de
aplicatii cu imagini si explicatii.
3. Principiul fizic al metodei de control cu US:
a) Istoric;
b) Tipuri de unde: unde de volum, de suprafata, de placa;
c) Ecuatiile undei: solutiile ecuatiilor de propagare; semnificatia parametrilor;
d) Ultrasunetele: definitie, producerea US (natura si artificial), marimi acustice
parametri (perioada, frecventa, amplitudinea, lungimea de unda, viteza, impedanta
acustica, intensitatea acustica), proprietati fenomene care insotesc propagarea;
e) Aplicatii ale ultrasunetelor (active si pasive);
4. Controlul cu US:
a) Definitia controlului cu US;
b) Scheme de principiu (explicatii);
c) Tipuri de control nedistructiv cu US: metoda impuls-ecou, impuls transmis, prin
contact, fara contact, incidenta normala, impuls reflectat ( teorie, scheme de
principiu, exemple de aplicatii);
d) Controlul nedistructiv cu US in imersie (principii, exemple);
e) Tipuri de prezentare a rezultatelor controlului cu US: A-Scan, B-Scan, C-Scan, D-
Scan (explicatii si scheme de principiu);
f) Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie US;
g) Echipamente utilizate la controlul cu US (tipuri de traducatori utilizati pentru
producerea/receptia US (in cercetare receptia se poate utiliza si prin citirea
reflexiei undei pe o suprafata oglinda lipita de piesa, modul de oscilatie fiind
inregistrat optic), modul de producere al US (in cercetare de exemplu laserul poate
produce ultrasunete prin incalzirea foarte localizata si rapida urmata de
intreruperea fasciculului apoi iar incalzire), modul de inregistrare, modul de
cuplare al US);
h) Standarde internationale utilizate in controlul cu US.
5.
Controlul cu ultrasunete

1. Scopul lucrarii

Scopul lucrarii este de a cunoaste principiul fizic al metodei, realizarea imaginii 2D a


unei piese prin cartografierea cu ultrasunete si prelucrarea in Matlab a imaginilor obtinute, a
metodologiei si aparaturii necesare controlului cu ultrasunete a materialelor.

2. Domeniul de aplicare

Domeniile de aplicare sunt cele mai diverse sectoare ale industriei:

structuri feroviare;
industria petrochimic;
industria automobilelor (diferite piese);
industria aerospaial i militara;
arheologie;
aeronautic (aripile avioanelor, diferite piese de motor, etc);
industria energetic (reactoare, turbine, cazane de nclzire, tubulatur, etc);
industria naval (controlul corpului navei i a structurilor sudate);
conducte ngropate sau submerse sub ap supuse coroziunii;
construcii de maini (piese turnate sau forjate, ansamble i subansamble);
platforme marine.

3. Principiul fizic al metodei de control cu US

a)Istoric
nainte de WW2, sonarul;
1929-1935 Sokolov: folosirea ultrasunetelor pentru detectarea obiectelor metalice;
1931 Mullhauser-patent pentru utilizarea ultrasunetelor pentru detecia fisurilor;
1940 (Firestone) i 1945 (Simons), metda puls-ecou;
Dupa WW2, investigaii medicale (Japonia);
Testare nedistructiv: in timpul WW2 i dup;
Scopul principal: detectarea defectelor;
Probele trebuiau s fie fr defecte. n acea perioad se dezvolt i celelalte forme de
testare nedistructiv. Probele cu defecte erau eliminate din procesul de producie.
1970 discipline ca mecanica defectelor ncep s se dezvolte.

b) Tipuri de unde

Undele sunt generate de traductori piezoelectrici, uzual la frecvente de 1-10 MHz.


Energia transmisa si/sau reflectata poate da informatii privind integritatea structurii (pozitia si
marimea eventualelor defecte).
Undele elastice se clasifica in functie de modul de vibratie al particulelor mediului, in
raport cu directia de propagare (unde longitudinale, transversale si de suprafata).

Unde longitudinale:

oscilatiile sunt in directie longitudinala (zonele de compresiune alterneaza cu cele de


dilatare);
se propaga in medii solide, lichide si gazoase.

Unde transversale (de forfecare):

particulele se antreneaza unele pe altele, deplasandu-se pe o directie perpendiculara pe


directia de propagare, la din viteza undelor longitudinale.

Unde de suprafata (Rayleigh):

apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer;


se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime aproximativ egala cu
lungimea de unda;
particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de propagare este de 90% din
viteza undelor transversale;
se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
2 2
2
c
t 2 x 2
c) Ecuatiile undei
2 1 2
2 2 0
x c t
2

Sau

1 2 2 2 2 2 2 2

c 2 t 2 x 2 y 2 z 2 x 2 y 2 z 2

1 2

c 2 t 2

Dac este lungimea de und, V viteza de propagare iar frecvena undei

atunci: V /

d) Ultrasunetele

Ultrasunetele sunt vibraii mecanice cu frecvene mai mari de 20 000 Hz. Ele au de obicei
intensitatea redus. Ultrasunetele cu intensitate mare se obin prin procedee electromecanice
care se bazeaz pe fenomenul piezoelectric i / sau pe fenomenul magnetostriciune. Pot fi
generate, de asemenea, cu fluiere. La om limita superioar a auzului tinde s scad cu vrsta
astfel c omul matur nu mai poate auzi acele sunete piigiate pe care un copil le aude.

Anumite companii de telefoane mobile folosesc acest lucru pentru a crea sonerii de telefon
care s fie auzite numai de cei tineri, dar ele sunt auzite cteodat i de cei n vrst din
motive diferite. Unele animale - cum ar fi cini, pisici, delfini, lilieci i oareci - au o limit
superioar a frecvenei mai mare dect cea a urechii umane i astfel pot auzi ultrasunete,
acesta fiind modul n care un fluier pentru caini funcioneaz. Propagarea ultrasunetelor este
utilizat la msurarea distanelor, a debitelor. Liliecii utilizeaz ultrasunetele pentru orientarea
n spaiu, prin emiterea or sunemnale i recepionarea ecoului generat de obstacole.

Ultrasunetele sufer reflexia i refracia la suprafaa de separare a dou medii diferite la


fel ca undele luminoase. Folosind acest fenomen au fost construite oglinzi concave sau lentile
speciale care s concentreze ntr-un punct fascicule de ultrasunete. Deoarece intensitatea
undelor sonore este proporional cu ptratul frecvenei, energia transportat de ultrasunete
este mult mai mare dect energia sunetelor de aceeai amplitudine. Pe de alt parte n cazul
ultrasunetelor fenomenul de absorbie care apare la propagarea tuturor oscilaiilor elastice
devine foarte important. Intensitatea undei elastice scade cu distana de la surs dup o lege
exponenial I = I0 e-kr. Se poate arta att teoretic ct i experimental c k depinde att de
caracteristicile mediului (densitate, vscozitate, cldur specific etc.) ct i de frecvena
undei care se propag crescnd cu ptratul frecvenei. Din aceast cauz practic nu putem
obine propagarea ultrasunetelor, de exemplu n aer, la o distan mai mare de un kilometru.

Mai mult, un ultrasunet de o frecven de cca. 3000 kHz este practic absorbit complet, la o
distan de cca. 0,6 cm. n lichide coeficientul de absorbie este de 2-3 ordine de mrime mai
mic dect n aer, iar n solide i mai mic, intensitatea ultrasunetelor fiind mult mai puin
atenuat. Un fenomen interesant care apare la propagarea ultrasunetelor n lichide este
fenomenul de cavitaie care const n apariia unor bule care se ridic la suprafa i se sparg.

Aceasta se explic prin faptul c dilatrile i comprimrile extrem de rapide care se succed
n lichid duc la apariia unor mari tensiuni n anumite zone care fac s se rup moleculele de
lichid. Astfel iau natere bulele care conin vaporii i gazele dizolvate n lichid. Bulele mici se
contopesc n bule mai mari care ncep s vibreze i apoi se sparg dnd natere unor presiuni
locale foarte mari care se manifest sub form de ocuri hidraulice n volume foarte mici.

Deteriorarea paletelor turbinelor i a elicelor vapoarelor se explic prin fenomenul de


cavitaie produs de ultrasunetele generate de vibraiilor mainilor. nainte de a discuta cteva
din aplicaiile practice ale ultrasunetelor s vedem cum pot fi produse. Vom trece peste
procedeele mecanice (fluier ultrasonor, sirena ultrasonor) i termice (cu ajutorul vibraiilor
unui arc electric) deoarece ultrasunetele produse de acestea au n genere amplitudini mici i
sunt mai puin importante practic. S analizm generatorul piezoelectric.

Efectul piezoelectric const n faptul c supunnd un cristal la deformri de traciune sau


comprimare dup anumite direcii, pe feele sale apar sarcini electrice egale de semne contrare
care i schimb rolul dac nlocuim traciunea prin comprimare i invers. Exist i efectul
piezoelectric invers sau electrostriciunea, pe care se bazeaz producerea ultrasunetelor, care
const n dilatri i comprimri succesive ale cristalului sub aciunea unui cmp electric
alternativ.

Partea esenial a generatorului const dintr-o lam piezoelectric de obicei de cuar pe


feele creia sunt aplicai doi electrozi, sub forma unor straturi subiri metalice, legai la o
surs de tensiune alternativ. Sub aciunea cmpului electric alternativ lama ncepe s vibreze
cu o frecven egal cu cea a tensiunii aplicate. Vibraiile lamei sunt transmise n mediul
nconjurtor sub form de ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge pn la 5
frecvene de cca. 150 000 kHz i la intensiti ale radiaiei ultrasonore de la cteva zeci de
wai pe cm2 pn la cteva sute de wai pe cm2.

Se pot produce ultrasunete i cu ajutorul efectului magnetostrictiv care const n


deformarea corpurilor feromagnetice (fier, nichel, cobalt) sub aciunea unui cmp magnetic.
Introducnd o bar dintr-un astfel de material (Ni) ntr-un cmp magnetic, paralel cu lungimea
ei (produs de exemplu de o bobin n care e introdus bara), aceasta se scurteaz. Cnd
cmpul magnetic variaz periodic (curentul care strbate bobina este periodic) bara se va
scurta periodic. n cazul unor frecvene mari ale cmpului alternativ vibraiile capetelor barei
dau natere la unde ultrasonore. Pentru a obine amplitudini mari se aleg dimensiunile barei
astfel ca s avem rezonant ntre vibraiile elastice proprii i frecvena curentului alternativ
excitator. Generatorul magnetostrictiv este avantajos pentru producerea ultrasunetelor de
frecven joas (de la 20 60 kHz) i energii considerabile.

Datorit frecvenei mari i a energiei mari pe care o transport, ultrasunetele produc o


serie de efecte fizico-chimice dintre care menionm : distrugerea strilor labile de echilibru;
nclzirea mediului; formarea de sisteme disperse (emulsii i suspensii) i distrugerea de astfel
de sisteme (coagulri); influenarea potenialelor electrochimice i a pasivitii metalelor;
voalarea plcilor fotografice; creterea vitezei unor reacii chimice; explozia substanelor
puin stabile (de exemplu iodura de azot) etc.

e) Aplicatii ale US

Proprietile ultrasunetelor permit folosirea lor ntr-o mare varietate de aplicaii


practice. Ultrasunetele produc nclzirea i redistribuirea substanei din celulele vii ceea ce
duce la folosirea lor n terapeutic (nclzirea anumitor esuturi i masaje adnci) precum i la
conservarea alimentelor (prin folosirea unor ultrasunete de frecven i intensitate potrivit
care distrug microorganismele).

O alt aplicaie a ultrasunetelor este legat de msurarea adncimii mrilor. n esen


procedeul este acelai ca i n cazul folosirii sunetelor obinuite, prezentnd ns avantajul
fasciculelor dirijate. De asemenea se pot produce semnale foarte scurte ceea ce mrete
precizia msurrii intervalului de timp dintre producerea semnalului direct i nregistrarea
celui reflectat.

Ultrasunetele se folosesc n diferite procese tehnologice cum ar fi : splarea, curarea,


uscarea sau sudarea unor corpuri i de asemenea pentru prelucrarea unor piese. n principiu,
prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor const n urmtoarele : se introduce piesa (sau poriunea
de pies) care trebuie prelucrat ntr-un lichid n care se gsesc n suspensie particule de praf
abraziv dur. Sub aciunea unei surse de ultrasunete n lichid apare fenomenul de cavitaie.

Datorit ocurilor hidraulice particulele de abraziv sunt lovite cu putere de suprafaa


piesei smulgnd achii din aceasta. Pe acest principiu se bazeaz construirea unor maini
unelte care s taie filetele i dinii pinioanelor fine, care rectific piese complicate, taie i
guresc plci etc. Dintre numeroasele aplicaii ale ultrasunetelor nu vom mai meniona dect
defectoscopia ultrasonor.

Controlul ultrasonor permite stabilirea existenei unor defecte (fisuri, goluri) n


interiorul unor piese metalice masive. Principalele tipuri de defectoscoape ultrasonore
utilizeaz transmisia sau reflexia.

4. Controlul cu US

a) Definitia controlului cu US
Utilizeaza proprietatea fizica a ultrasunetelor, de intensitati mici si frecvente mari de
ordinul megahertilor) de a se reflecta, atunci cand intalnesc pe directia de propagare un mediu
cu densitate diferita de a celui corespunzator inceputului propagarii.

Printre metodele de control nedistructiv cu ultrasunete, metoda de examinare cu impuls


reflectat are o larga utilizare.

b) Scheme de principiu

Defectoscopia cu ultrasunete const n transmiterea unor vibraii elastice n domeniu


ultrasonic produse de un generator de unde n piesa care se examineaz.

Schema de principiu a controlului cu ultrasunete

n pies, aceste vibraii se modific ntr-o form oarecare, iar rezultatul primit de
sistemul de msur receptor este redat printr-o indicaie ce trebuie interpretat de operator.

Defectoscopia se bazeaz pe interpretarea unor modificri ce apar ntr-un cmp de


oscilaii care traverseaz un material ce conine defecte. Undele ultrasonice sunt oscilaii cu
frecvene mai mari de 16 kHz i mai mici de 107 kHz.

Propagarea undelor ultrasonice se face numai n medii elastice i ntre medii elastice i
este nsoit de fenomene de reflecie, refracie, dispersie, difuzie, absorbie, difracie.

n practica industrial se utilizeaz n principal urmtoarele trei metode: - metoda prin


impuls reflectat; - metoda prin transmisie; - metoda prin rezonan.

c) Tipuri de control nedistructiv cu US

Metoda puls-ecou este o tehnica pentru detectia fluxului in beton, bazata pe propagarea
undelor. Un impuls tranzitoriu se introduce in proba printr-un impuls mecanic pe suprafata.
Impulsul de stres mecanic se propaga in proba de-a lungul fronturilor de unda.
In figura de mai sus se prezinta metoda puls ecou pentru analiza in frecventa bazata pe
principiul reflexiei, in care unda P are reflexii multiple intre suprafetele reflectoare. Unda P
vine de la suprafata testata la intervale periodice de timp, iar curba de frecventa rezultata are
forma undei in functie de distanta fata de suprafata de reflexie. De aceea, grosimea stratului
de material se determina prin metoda puls ecou.

Este cea mai utilizata metoda.


Energia undelor se transmite prin intermediul unui cuplant (uzual, ulei sau vaselina)
intre traductor si suprafata structurii de testat.
Cand undele calatoresc prin material, la intalnirea unei discontinuitati, o parte a
energiei lor se reflecta, o parte se transmite mai departe in structura.
Amplitudinea ecourilor scade.
Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se analizeaza semnalul transmis cu
ajutorul unui al doilea traductor aflat la celalalt capat al structurii.

Metoda de examinare cu impuls transmis

Examinarea prin tehnica cu impuls reflectat poate utiliza fie un singur traductor
avand functia de emitator si receptor, fie un traductor dublu.
Examinarea se poate efectua manual sau cu ajutorul aparaturii semiautomatizate si
poate utiliza tehnica prin contactdirect, fara contact sau in imersie, folosind metodele
corespunzatoare de cuplare.

Examinarea cu ultrasunete este poate cea mai complexa metoda de examinare


nedistructiva, care consta in introducerea in piesa de examinat a unor vibratii mecanice in
domeniul ultrasunetelor cu frecventa de 1,0-25MHz si analizarea pe ecranul unui osciloscop a
modificarilor acestor vibratii datorate discontinuitatilor interne de material.

Metoda de examinare cu impuls reflectat

Are la baza identificarea defectelor prin diferentierea dupa timpul parcurs al


impulsului ultrasonic refelectat de defect si de suprafata exterioara ale piesei; se foloseste un
singur palpator emitator-receptor.

Trenul de unde emis parcurge piesa si se reflecta fie catre eventualele defecte fie pe
peretele opus revenind catre palpator care le receptioneaza si le transmite pe ecranul
oscilatorului. Pe ecranul oscilatorului apare o succesiune de impulsuri indicand semnalul de
intrare I semnalele de fund F si intre ele semnala de defect D1 si D2.

d) Controlul nedistructiv cu US in imersie

Se utilizeaza pentru piese care au conguratie complexa. Se utilizeaza pentru


controlul materialelor compozite care nu au suprafata plana , pentru materialele metalice si
nemetalice relative mici.

Folosind metoda controlului cu US in imersie putem detecta defecte in piese cu


conguratie complexa, material care nu au suprafata plana.

e) Tipuri de prezentare a rezultatelor controlului cu US

A scan: amplitudinea ecourilor este prezentata in functie de timpul parcurs de unda


in structura; traductorul are o pozitie fixa.
B scan: traductorul aluneca dupa o linie de pe suprafata obiectului testat; se obtine
o evaluare in sectiunea piesei, cu informatii privind lungimea si adancimea unui
eventual defect.
C scan: este o reprezentare plana a tuturor ecourilor; se utilizeaza pentru detectia
coroziunii in conducte sau vase sub presiune si pentru identificarea delaminarilor in
structuri compozite.
Analiza in imersie: avantajul unui cuplant uniform (apa) pe suprafata structurii si
posibilitatea generarii undelor longitudinale si transversale prin modificarea orientarii
traductoarelor.
Aplicatii ale metodelor ultrasonice de control: structuri sudate, piese metalice si
nemetalice, identificarea fisurilor aparute in functionare, evaluarea coroziunii, etc.
Avantaje: se inspecteaza o mare parte a structurii, rezultatele sunt imediate, costurile
sunt relativ scazute fata de alte metode.
Limitari: penetrare scazuta in anumite materiale, tehnicianul operator trebuie sa fie
bine pregatit pentru interpretarea datelor.

f) Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie US

In natura, in tehnica, pretutindeni dealtfel, permanent urechile omului sunt expuse la


cele mai diferite sunete, zgomote si pocnete. Astfel exista un univers sonor in care omul este
asaltat de cele mai diferite vibraii provenite de la cele mai diferite surse sonore. Orice corp in
stare de vibraie intr-un mediu dat, produce miscari ondulatorii care se propaga din aproape in
aproape sub forma de unde asemntoare undelor ce iau natere pe suprafaa unei ape pe care
a czut o piatra. Acordurile unui pian, sueratul vntului sau freamatul frunzelor ajung la
urechea noastr sub forma de vibraii sonore ce provoac aa-numita senzaie auditiva.
Vibraiile mecanice, care ajung la urechea omului sub forma de vibraii longitudinale, nu vor
provoca senzaii auditive dect daca frecventa lor este cuprinsa intre16 si 20000 herzi.

Literatura de specialitate mparte domeniul vibraii in trei categorii. Prima categorie


este aceea a sunetelor. Ele sunt produse de vibraii ale cror frecvente sunt cuprins intre cele
doua limite amintite mai sus (16 si 20000 herzi). Din categoria a doua fac parte infrasunetele,
care au frecvente mai mici de 16 Hz. In jurul nostru ntlnim sunete de frecvente joase si
foarte joase pe care nu le auzim, dar le percepem cu simul tactil ca vibraii. Vibraiile
infrasonore, la intensitati mari, influenteaza comportarea, reaciile si sntatea omului.
Efectele infrasunetelor sunt cumulative, produc o falsa stare de euforie, senzaie de
voma, irascibilitate, senzaie de oboseala si ameeala. Mediul nconjurtor conine nenumrate
surse de infrasunete, de exemplu: aparate de uscare prin ventilaie, automobile, tramvaie,
elicoptere, furnale etc. Cele mai active surse le ntlnim deci in orae mari si in apropierea
acestora.

Din categoria a treia fac parte ultrasunetele, produse de vibraii de aceiai natura cu
cele care reprezint sunetele, dar cu o frecventa mai nalta dect 20000 Hz ; limita superioara
domeniului pentru care este sensibila urechea omeneasca. Din cele artate, constatam ca
impartirea vibraiilor acustice in trei domenii este convenionala, limitele fiind dictate de
simul nostru auditiv. La persoanele cu auz excepional, aceasta limita se extinde pana la
25000, chiar 30000 Hz.

Ultrasunetele cu frecvente mai mari de 100000 kHz se numesc hipersunete, iar


domeniul lor se ntinde pana la valori de mii de megaherzi. La nivelul actual al tehnicii,
frecventele ultrasonice cele mai nalte produse pana in prezent sunt de 40000 MHz. Din punct
de vedere fizic nu se poate trasa un hotar rigid intre sunete si ultrasunete. Uneori se mai
utilizeaz si denumirea de supersunete.

In acest caz este vorba de o clasificare a vibraiilor acustice dup intensitatile lor.
Astfel, vibraiile acustice care au intensitatea superioara pragului dureros fac parte din
domeniul supersunetelor. La definirea domeniului nu se in seama de limitele de frecventa.

g) Echipamente utilizate la controlul cu US

Echipamente ale firmelor de specialitate din intreaga lume sunt astazi folosite pe scara
larga pentru testarea calitatii si sigurantei produselor:

detectoare ultrasonice universale pentru defecte, cu folosire in regim mobil sau


stationar;
instrumente de masura pentru detectarea ultrasonica a grosimilor materialelor si
testarea duritatii acestora, putnd fi utilizate si pe santiere, in regim mobil;
sonde, accesorii si aplicatii software pentru o gama larga de instrumente de masura;
instrumente pentru masurarea conductivitatii electrice a materialelor si a curentilor
turbionari din aceste materiale;
instrumente pentru determinarea adncimilor fisurilor din materiale;
sisteme integrate pentru testarea automata a semifabricatelor si produselor finite in
timpul procesului de productie.

Gama variata de aparate produse in acest domeniu, a aparut ca o necesitate ceruta de


numeroasele cazuri particulare de masura si control intlnite in practica si au in vedere tipul
materialului testat (metal, plastic, fibra de sticla etc.), forma acestuia (plana, tubulara etc.)
precum si metoda de testare folosita (testare in regim stationar sau mobil).
Una din companiile care si-au consolidat puternic, pe piata mondiala, pozitia de
producator de echipamente in domeniul defectoscopiei ultrasonice a materialelor metalice (si
nu numai a acestora), este Krautkr mer GmbH & Co din Germania.

Aceasta companie produce la ora actuala o gama variata de aparate si accesorii pentru
detectarea discontinuitatilor materialelor metalice sau a defectelor de alta natura. Calitatea
acestor echipamente a fost atestata constant de catre Inspectoratul Tehnic German (T V),
inca din anul 1993 ca fiind concordanta cu standardele DIN EN ISO 9001-9002.

Sunt prezentate in continuare cteva tipuri de aparate si accesorii utilizate in mod


curent in defectoscopia ultrasonica, si c teva din caracteristicile lor tehnice de baza. Sistemul
modular MIPA-LT (Modular Inspection System for Portable Area Scan). Este un sistem
integrat de control, folosit in special pentru testarea automata a cordoanelor de sudura,
completul fiind format din urmatoarele componente:

un scanner cu urmatoarele posibilitati tehnice:


posibilitatea de deplasare dupa doua axe (X-Y);
cursa de scanare: X = 1.000 mm; Y = 300 mm.;
viteza de scanare: max. 300 mm/s, cu o rezolutie de 0,1 mm;
dispozitiv pentru controlul servomotorului, programabil prin intermediul unei
interfete seriale;
instrument ultrasonic tip USD 15, avnd o interfata seriala si iesire pentru inregistrarea
rezultatelor masuratorilor;
calculator PC Pentium, minim 133 Mhz, 16 Mb RAM.

Este folosit pentru controlul scannerului si al instrumentului ultrasonic mentionat


anterior si pentru stocarea si evaluarea datelor obtinute in urma masuratorilor.

h) Standarde internationale utilizate in controlul cu US

SR EN 473/2003 - Examinri nedistructive. Calificarea i certificarea personalului


pentru examinri nedistructive (END). Principii generale.
SR EN 583-1/2001 - Examinri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 1:
Principii generale.
SR EN 583-5/2002 - Examinri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete. Partea 5:
Caracterizarea i dimensionarea discontinuitilor.
SR EN 1330-4/2003 - Examinri nedistructive. Terminologie. Partea 4: Termeni
utilizai la examinarea cu ultrasunete.
SR EN 1712 / 2002 - Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete
a mbinrilor sudate. Niveluri de acceptare.
SR EN 1713 / 2000 - Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete. Caracterizarea indicaiilor din suduri.
SR EN 1714 / 2000 - Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete
a mbinrilor sudate.
SR EN 12062 / 2001 - Examinri nedistructive ale mbinrilor sudate. Reguli generale
pentru materiale metalice.
SR EN 12223 / 2001 - Examinri nedistructive. Examinarea cu ultrasunete.
Specificaii privind blocul de calibrare nr. 1
SR EN 25817 / 1993 - mbinri sudate cu arc electric din oel. Ghid pentru nivelurile
de acceptare ale defectelor.
SR EN 27963 / 1995 - mbinri sudate din oel. Bloc de calibrare nr. 2 pentru
examinarea cu ultrasunete a mbinrilor sudate.
SR EN ISO 6520-1999 - Clasificarea imperfeciunilor geometrice din mbinrile
sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire.