Partea a II-a

Modalitatile, dinamica si stingerea obligatiilor

Titlul I
Modalitatile obligatiilor

Capitolul I. Consideratii generale asupra obligatiilor afectate de modalitati

Sectiunea 1. Clasificare

Modalitatile obligatiilor reprezinta de fapt elemente sau imprejurari exterioare ori

interioare care afecteaza fiinta sau exigibilitatea unei obligatii, subiectele ori obiectul lor,
conferind acestora anumite particularitati in ce priveste regimul lor juridic. Astfel, in functie de
elementul care da complexitatea raportului juridic, distingem intre :

- Obligatii afectate de modalitati, cand elementul suplimentar afecteaza fiinta sau

executarea obligatiei, adica exigibilitatea acesteia. Acestea sunt obligatii sub conditie sau
obligatii cu termen;
- Obligatii cu subiecte multiple , care au o pluralitate de subiecte. Acestea pot fi : obligatii
conjuncte, obligatii solidare si obligatii indivizibile.
Obligatiile conjuncte reprezinta regula comuna in material obligatiilor cu
pluralitate de subiecti, fiind definite de caracterul divizibil.
Obligatiile solidare si indivizibile formeaza o categorie distinct de obligatii , care
au ca trasatura particulara comuna faptul ca raman nedivizate, respectiv orice
creditor poate solicita plata creantei in integralitatea sa si oricare debitor este
tinut sa plateasca intreaga datorie.
- Obligatii cu obiecte multiple , care au o pluralitate de obiecte. Este cazul obligatiilor
alternative si al obligatiilor facultative. In ceea ce priveste aceste categorii, noul legiuitor
le reglementeaza distinct : art. 1461-1467 si art. 1468.

1
 Capitolul II

Modalitatile care afecteaza fiinta sau executarea obligatiilor

Sectiunea 1. Conditia

1. Conditia, ca modalitate a obligatiilor

Conditia este reglementata de art. 1399-1410. Art. 1399 : este afectata de conditie
obligatia a carei eficacitate sau desfiintare depinde de un eveniment viitor si nesigur.
Conditia este prezentata ca fiind un eveniment viitor susceptibil sau nesusceptibil a se
produce, de a carui realizare partile au facut sa depinda nasterea ori stingerea raportului
obligational cu efect retroactiv. De esenta obligatiei sub conditie este ca evenimentul sa se
realizeze in viitor, iar producerea lui sa fie nesigura.
Daca in cazul termenului este afectata executarea obligatiei, in cazul conditiei este
afectata insasi existenta acesteia si a dreptului corelativ. Acest eveniment viitor, ce primeste
consideratia de conditie este indoielnic, ceea ce face ca si obligatia afectata de o conditie sa fie
indoielnica in privinta perfectarii ei.

2. Clasificare

Conditiile se pot clasifica dupa mai multe criteria, si anume:

A. Dupa efectele pe care le produce, conditia poate fi :

a) Conditie suspensiva un eveniment viitor si nesigur de realizarea caruia depinde

nasterea retroactive a raportului juridic de obligatii. Rezulta ca, conditia este
suspensiva atunci cand de indeplinirea sa depinde eficacitatea obligatiei. Raportul
juridic obligational afectat de o conditie suspensiva este valabil constituit in ipoteza in
care are un izvor determinat, respectiv o conventie, are subiecte, continut juridic si un
obiect juridic specific. Cu toate acestea, in continutul acestui raport juridic exista doar
posibilitatea nasterii si manifestarii retroactive a unui drept subiectiv simplu si a unei
obligatii simple correlative. Aceasta posibilitate este pendent conditione un drept
rezervat creditorului (sa astepte materializarea , survenirea evenimentului viitor si
nesigur), respectiv o obligatie corelativa negativa de abstentiune a debitorului, de a nu
impiedica realizarea evenimentului. Eficacitatea raportului juridic obligational se
contureaza in momentul indeplinirii conditiei, cand se naste obligatia debitorului si
dreptul subiectiv corelativ. Exemplu : x se obliga sa-I doneze lui Y un apartament,
daca acesta din urma va absolve facultatea ca sef de promotie, ori T isi ia

2
 angajamentul de a incheia un contract de vanzare-cumparare a unui imobil, daca S va
obtine un credit de la o anumita banca.

b) Conditie rezolutorie un eveniment viitor si nesigur de care depinde desfiintarea

retroactiva a raportului juridic de obligatii. In acest caz, raportul juridic de obligatii
este nascut si , uneori, executat, insa existenta sa este provizorie , putand fi retroactiv
desfiintat daca se realizeaza conditia. Exemplu : unul dintre coproprietari ii vinde
unui tert fara acordul celorlalti coproprietari imobilul ce constituie proprietatea
comuna pe cote-parti. In aceasta situatie, tertul a dobandit un drept sub conditie
rezolutorie ca bunul imobil sa cada la partaj in lotul altui coindivizar decat
coproprietarul instrainator.

B. Dupa cauza de care depinde realizarea sau nerealizarea evenimentului:

a) Conditie cauzala aceea a carei realizare depinde de vointa unei terte persoane
nedeterminate.
b) Conditie mixta acea imprejurare a carei realizare depinde atat de vointa uneia dintre
parti, cat si de vointa unei terte persoane determinate.
c) Conditie potestativa aceea a carei realizare depinde de vointa uneia din parti. Este
formulata in felul urmator : daca voi vrea.. , daca ma voi hotari . Conditia
potestativa este de doua feluri :

Conditie potestativa pura atunci cand realizarea evenimentului viitor depinde

exclusiv de vointa uneia dintre parti. Aceasta conditie este reglementata de art.
1403 : obligatia contractata sub conditie suspensiva ce depinde exclusiv de
vointa debitorului nu produce niciun efect. Prin urmare, un angajament de
acest fel nu are nicio valoare juridica, fiind dat fara intentia ca persoana
respectiva sa se oblige juridiceste. Obligatia sub conditie pur potestativa
stipulate in favoarea creditorului este valabila, noul legiuitor mentionand ca
doar obligatia contractata sub conditie potestativa ce depinde exclusiv de
vointa debitorului este lipsita de efecte juridice.
Conditie potestativa simpla acel eveniment viitor a carui realizare sau
nerealizare depinde de vointa unei parti si de un fapt exterior ori de vointa
unei persoane nedeterminate. Ex : conditia prin care s-ar prevedea ca iti vand
autoturismul meu daca ma voi casatori pana la sfarsitul anului.

C. Dupa cum conditia consta in indeplinirea sau neindeplinirea evenimentului:

3
 a) Conditie pozitiva consta intr-un eveniment viitor si nesigur ce urmeaza sa se
indeplineasca (iti vand imobilul in care locuiesc daca ma voi stabili in strainatate)
b) Conditie negativa consta intr-un eveniment viitor si nesigur ce urmeaza sa nu se
indeplineasca (iti vand autoturismul daca nu ma voi stabili in strainatate)

D. Dupa alte criterii, cand nu produce efecte juridice valide, conditia poate fi :

a) Conditie imposibila aceea care consta intr-un eveniment ce nu se poate realiza

material sau juridic. Ex : x ii imprumuta lui y o suma de bani cu conditia ca acesta sa
atinga cerul cu degetul
b) Conditie imorala aceea care contravene regulilor de convietuire sociala;
c) Conditie ilicita aceea care contravene legii sau prin care se urmareste obtinerea unui
rezultat contrar legii.;
Toate aceste conditii atrag nulitatea absoluta a contractului.

3. Reguli cu privire la indeplinirea sau neindeplinirea conditiei

- Daca este vorba de indeplinirea conditiei, aceasta trebuie sa se faca asa cum au inteles
partile sau asa cum au dorit partile sa fie facuta;
- Daca in contract s-a stipulate un termen pana la care evenimentul sa aiba loc, iar termenul
a expirat fara ca evenimentul sa se fi produs, conditia se socoteste a fi indeplinita.
- Daca debitorul obligat sub conditie impiedica indeplinirea ei, conditia se considera
indeplinita.
- Obligatia se considera neindeplinita daca partea interesata de indeplinirea conditiei
determina, cu rea-credinta, realizarea evenimentului.

4. Efectele conditiei

4
 Efectele conditiei se produc, in principiu, retroactiv, adica din momentul nasterii
raportului obligational afectat de conditie, si nu acela al indeplinirii sau neindeplinirii conditiei.

a) Efectele conditiei suspensive

Anterior indeplinirii conditiei (pendente conditione) este intervalul de

timp dintre momentul nasterii raportului obligational si momentul realizarii
conditiei. In acest interval de timp se considera ca obligatia nu exista,
decurgand urmatoarele consecinte :
creditorul nu poate cere executarea obligatiei de la debitorul sau,
aceasta neexistand inca; ea poate chiar sa nu existe niciodata in
viitor, anume in cazul in care conditia nu se realizeaza;
daca debitorul plateste, el poate cere restituirea platii ca fiind
nedatorata;
nu se poate invoca compensatia ca mijloc de stingere a obligatiei,
deoarece aceasta nu se poate stinge prin plata.
Prescriptia extinctiva nu curge, ea fiind suspendata, neincepand sa
curga mai inainte de realizarea conditiei;
Riscul pieirii fortuite in cazul obligatiilor translative de proprietate
care au ca obiect un bun individual determinat apartine debitorului
obligatiei de predare, deoarece nu se transfera imediat proprietatea.
Prin pieirea bunului, obligatia se stinge, debitorul suportand riscul.

Creditorul obligatiei sub conditie suspensiva are recunoscute anumite

drepturi : are posibilitatea sa exercite toate actele conservatorii dreptului sau; poate cere
constituirea unor garantii pentru realizarea creantei sale dupa realizarea conditiei; poate cesiona
creanta prin acte intre vii sau sa o transmita prin succesiune, dar dobanditorii o vor dobandi tot
sub conditie suspensiva; creditorul poate renunta la dreptul sau sau se poate intelege cu debitorul
ca obligatia sa devina pura si simpla, adica nascuta si exigibila, fara a mai astepta realizarea
conditiei.

Dupa ce conditia s-a indeplinit (eveniente conditione) este situatia in care

conditia suspensiva s-a realizat. Ca urmare a acestui fapt, obligatia se
considera nascuta retroactiv , din momentul nasterii raportului obligational,
producandu-si efectele ex tunc. Art. 1407 : atunci cand conditia suspensiva
produce efecte retroactive , in caz de neindeplinire, debitorul este obligat la
executare ca si cum obligatia ar fi simpla. Actele incheiate de proprietarul sub
conditie suspensiva sunt valabile si in cazul neindeplinirii conditiei,
producand efecte de la data incheierii lor. Deci, daca conditia s-a indeplinit,
partile sunt obligate nu din ziua indeplinirii ei, ci din ziua in care ele au
contractat. Consecintele efectului retroactiv sunt urmatoarele :

5
 Plata efectuata de debitor pendent conditione devone o plata datorata si nu se
mai poate cere restituirea ei, intrucat prin realizarea conditiei aceasta este
validate, transformandu-se intr-o plata datorata.
Drepturile transmise pendente conitione de catre creditor la terte persoane sunt
validate, devenind pure si simple. Tot astfel, actele facute de debitor se
anuleaza retroactiv.
O ipoteca constituita si inscrisa pendent conditione este validate retroactiv.

De la caracterul retroactiv al efectelor conditiei suspensive indeplinite exista si

unele exceptii :

Prescriptia extinctiva incepe sa curga numai de la data realizarii acesteia;

Riscurile produse pendent conditione sunt in sarcina instrainatorului, cu
toate ca efectul retroactiv ar fi impus Solutia suportarii acestora de catre
dobanditor.
Fructele culese de instrainatorul bunului raman ale sale, desi dreptul sau
dispare prin indeplinirea conditiei, dobanditorul urmand a le culege din
momentul indeplinirii acesteia.
Actele de administrare facute pendent conditione de catre instrainator
raman valabile, caci el avand posesiunea lucrului pana la indeplinirea
conditiei trebuie sa poata sa-l administreze atat in intereseul privat al
partilor contractante, cat si in interesul general al societatii;
Partile pot conveni prin conventie sa inlature caracterul retroactiv al
conditiei suspensive.

Dupa ce conditia s-a implinit (deficient conditione) este situatia in care

conditia nu s-a realizat sau este sigur ca conditia nu se va realize. Astfel, daca
nu s-a realizat conditia suspensiva , se considera ca intre cele doua parti nu a
existat niciodata un raport obligational, astfel incat toate prestatiile se restituie,
iar garantiile constituite in favoarea dobanditorului se desfiinteaza retroactiv:
fideiusorii vor fi eliberati, prestatiile executate vor fi restituite; drepturile
constituite de debitor pendent conditione asupra bunului se consolideaza.

Renuntarea la conditie partea in al carei interes exclusiv a fost stipulate

conditia este libera sa renunte unilateral la aceasta atat timp cat conditia nu s-a
implinit, obligatia transformandu-se intr-o obligatie simpla.

b) Efectele conditiei rezolutorii

6
 Pendente conditione pana la realizarea conditiei rezolutorii, obligatia sub o
astfel de conditie s-a nascut, exista si isi produce toate efectele, ca si cum ar fi
pura si simpla, neafectata de nicio modalitate. Cu alte cuvinte, creditorul este
indreptatit sa exercite toate prerogativele care fac parte din continutul
dreptului sau si toate actiunile ce insotesc creanta. De aici decurg urmatoarele
consecinte :
Debitorul trebuie sa-si execute obligatia asumata, creditorul putand
cere executarea ei.
Dobanditorul sub conditie rezolutorie al unui bun individual
determinat suporta riscul pieirii sale daca preluase bunul.
Dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte
intre vii sau mortis causa; creanta va intra in patrimoniul
dobanditorului afectata de aceeasi conditie;
Fructele culese sau incasate inaintea indeplinirii conditiei se cuvin
proprietarului sub conditie rezolutorie;

Eveniente conditione -in cazul in care evenimentul s-a realizat, obligatia este
desfiintata cu efect retroactiv. De aici decurg urmatoarele consecinte :
Obligatia se desfiinteaza retroactiv, din momentul incheierii
contractului, desigur, cu exceptia cazului in care , din vointa partilor,
natura contractului ori dispozitiile legale nu rezulta contrariul.
Partile trebuie sa fie repuse in situatia anterioara , urmand ca fiecare
parte sa-si restituie prestatiile executate pendente conditione;
Drepturile constituite cu privire la un bun pendente conditione, de
catre dobanditorul unui bun individual determinat, se desfiinteaza
retroactiv.

De la principiul efectului retroactiv al conditiei rezolutorii, exista si

unele exceptii :
Riscurile produse pendent conditione sunt suportate de
dobanditorul proprietar sub conditie rezolutorie, urmand ca el
sa plateasca pretul bunului, desi dreptul sau dispare retroactiv,
insa numai in cazul in care a intrat in posesia bunului;
Actele de administrare facute de dobanditor raman valabile.
Fructele culese de dobanditor raman in proprietatea sa;
Retroactivitatea nu este o regula de ordine publica, partile
putand conveni ca in situatia in care conditia se va realiza, ea
sa produca efecte numai pentru viitor.
Deficiente conditione in cazul in care conditia rezolutorie nu s-a indeplinit,
raportul juridic obligational se va consolida definitive, fiind considerat pur si
simplu din momentul nasterii sale. Prin urmare, toate prestatiile datorate si

7
 executate, in virtutea acelui raport juridic , vor fi considerate definitiv
executate.

Sectiunea a II-a. Termenul

Termenul, alaturi de conditie, reprezinta una din modalitatile care afecteaza fiinta sau
executarea obligatiilor. Spre deosebire de conditie, care este un eveniment viitor si nesigur ca se
va produce, termenul este un eveniment viitor si sigur ca se va implini. De asemenea, conditia
afecteaza insasi fiinta obligatiei, existenta ei fiind incerta, in timp ce termenul afecteaza
exigibilitatea, in sensul ca suspenda executarea pe o perioada de timp sau, dupa caz, face sa
inceteze durata obligatiei pentru viitor.
Definitie : termenul este un eveniment viitor si sigur ca se va produce, care afecteaza fie
executarea, fie stingerea unei obligatii.

1. Clasificare

a) Dupa efectele pe care le produce cu privire la obligatia afectata :

Termen suspensiv care suspeinda executarea obligatiei pana la indeplinirea unui
eveniment viitor si sigur. Cu alte cuvinte, dreptul de creanta devine exigibil si datoria
devine scadenta la implinirea termenului. Deci executarea obligatiei, de principiu, nu
poate fi ceruta inainte de implinirea termenului suspensiv. Exemple : obligatia de
plata a pretului cu termen; obligatia de restituire la termen a unui imprumut.
Termen extinctiv acela la a carui implinire, obligatia civila se stinge pentru viitor.
Acest termen stabileste durata in timp a raportului obligational. Este specific
obligatiilor cu executare succesiva, cum este locatiunea, comodatul, renta viagera.
(spre exemplu, x ii inchiriaza lui y apartamentul pana la data de 1 ianuarie a anului
viitor).

Art. 1412 : termenul este suspensiv atunci cand, pana la implinirea lui, este amanita
scadenta obligatiilor; termenul este extinctiv atunci cand, la implinirea lui, obligatia se stinge.)

b) Dupa momentul cunoasterii sau necunoasterii implinirii sale :

Termen cert cand data implinirii este cunoscuta din momentul nasteiri raportului
juridic obligational, cum ar fi o anumita data din calendar, o sarbatoare fixa, un
eveniment situate cu precizie in timp.
Termen incert cand data implinirii nu este cunoscuta in momentul nasterii
raportului obligational, dar aceasta data sigur se va implini in viitor. Un exemplu
elocvent este in cazul rentei viagere, in cadrul caruia debirentierul va fi obligat sa
plateasca renta la anumite interval de timp, pana la moartea credirentierului ziua

8
 mortii nu este cunoscuta la momentul incheierii contractului, insa acea zi va veni
cu certitudine.

c) Dupa originea, izvorul sau etiologia lui, termenul poate fi :

Conventional stabilit prin acordul de vointa al partilor; poate fi express au tacit;
Judiciar fixat de catre instant de judecata, printr-o hotarare.

d) Dupa persoana care beneficiaza de termen :

Termen in favoarea debitorului;
Termen in favoarea creditorului;
Termen in favoarea ambelor parti;

In cele mai multe cazuri, termenul este stipulat in favoarea debitorului.

Art. 1413 : termenul profita debitorului, afara de cazul in care din lege,
vointa partilor sau imprejurari rezulta ca a fost stipulat in favoarea
creditorului sau al ambelor parti.
Numai prin exceptie termenul este fixat in interesul creditorului, exceptie
care poate sa rezulte nu numai din conventie, dar si din imprejurari si din
natura contractului.
Termenul poate fi stipulat in favoarea ambelor parti, atat in interesul
creditorului, cat si al debitorului. Acest lucru se intampla de obicei in cazul
contracttului de imprumut cu dobanda, in care, daca debitorul are interes
de a pastra capitalul imprumutat pana la expirarea termenului, spre a se
folosi de el, si creditorul poate sa aiba interes a nu fi platit inainte de
termen,neputand sa gaseasca un mod avantajos si sigur de fructificare a
capitalului sau.

e) Dupa modul in care a fost precizat in raportul juridic obligational :

Termen expres este prevazut de parti direct in raportul juridic obligation;

Termen tacit este dedus din natura raportului juridic obligational sau din alte
imprejurari.

2. Efectele termenului

A. Efectele termenului suspensiv acest termen nu afecteaza existenta obligatiei, care exista ca si
cum ar fi pura si simpla, ci numai exigibilitatea acesteia, care este amanita pana la implinirea
termenului suspensiv. Termenul da debitorului dreptul sa opuna creditorului , care arc ere

9
 anticipat plata, o exceptie, cel putin in cazul in care termenul este stipulate in favoarea
debitorului. De aici rezulta urmatoarele consecinte:

Pendente termine, creditorul poate lua masuri de conservare a patrimoniului

debitorului sau , ca : inscrierea unei ipoteci, separatia de patrimoniu etc. nu
poate insa , promova actiunea oblica, dar are dreptul sa intenteze o actiune
pauliana.
Daca debitorul executa obligatia inainte de implinirea termenului, el face o
plata veritabila, si nu una nedatorata, si, ca urmare, nu poate cere restituirea ei,
acest fapt reprezentand, de fapt, o renuntare la beneficiul termenului.
In cazul obligatiilor care au ca obiect transmiterea dreptului de proprietate
asupra unui bun determinat, creditorul devine proprietar din momentul nasterii
raportului juridic. Creditorul nu suporta si riscul pieirii fortuite a bunului,
deoarece transferul riscurilor opereaza abia cu ocazia predarii bunurilor.
Pana la implinirea termenului suspensiv nu curge prescripitia, aceasta
incepand sa curga de la implinirea termenului sau de la data renuntarii la
beneficiul termenului stabilit exclusiv in favoarea creditorului.
Creditorul nu poate cere debitorului executarea obligatiei inainte de termen.

B. Efectele termenului extinctiv termenul extinctive marcheaza momentul stingerii obligatiei. In

acest caz, raportul juridic obligational isi va produce efectele doar pana in momentul implinrii
termenului extinctiv. Asadar, tot ceea ce se datoreaza si se executa de parti pana la implinirea sa
este definitiv si ireversibil , de asemenea, drepturile nerealizate si prestatiile neexecutate de catre
parti inainte de implinirea lui continua sa existe sau sa se datoreze. Exemplu: locatorul are
dreptul sa ceara locatarului plata chiriilor restante datorate de acesta pentru bunul care i-a fost
inchiriat pe perioada cat a durat contractul de localtiune.

C. Efectele specifice termenului de gratie acesta are ca efect amanarea sau chiar esalonarea pe o
anumita perioada de timp a platii datoriei catre debitor, dispusa prin hotarare judecatoreasca. Prin
urmare, termenul de gratie produce acelasi efect suspensiv ca si termenul legal sau conventional,
cu deosebirea ca acesta se acorda de instant numai in favoarea debitorului, tinand cont de situatia
sa patrimoniala. Efectul acestui termen este ca obligatia nu este considerate exigibila, ceea ce
duce la impiedicarea executarii silite. Sunt prevazute anumite situatii in care nu se poate acorda
termenul de gratie, precum :
In cazul contractului de depozit;
In cazul in care partile au prevazut un pact comisoriu expres;
In cazul rezolutiunii vanzarii de imobile;
In rezolutiunea vanzarii de producte si bunuri mobile

3. Renuntarea la termen

10
A. Renuntarea la termen. Partea in folosul careia a fost prevazut termenul, poate renunta la
beneficiul acestuia, neavand importanta faptul ca acesta este un termen conventional, legal sau
judiciar. Art. 1413 : cel ce are beneficiul exclusiv al termenului poate renunta oricand la acesta,
fara consimtamantul celeilalte parti. In consecinta :
Daca termenul a fost stipulat in beneficiul debitorului, ceea ce se prezuma daca nu
sunt stipulatii sau circumstante contrarii, debitorul poate renunta la termen si, in
consecinta, poate oferi creditorului plata, adica poate oblige pe creditor sa
primeasca executarea obligatiei. Plata trebuie facuta, chiar si in aceasta situatie
anticipativa , in intregime, ea fiind indivizibila.
Daca termenul a fost stipulat in beneficiul creditorului, acesta poate renunta la
termen si poate solicita debitorului executarea imediata a obligatiei.
Daca termenul a fost prevazut in beneficiul ambelor parti, ele pot renunta la acesta
numai prin acordul lor de vointa si, in acest caz, suntem in prezenta unui act
bilateral, a unei conventii.
Renuntarea la termen produce efecte ca si implinirea acestuia, respectiv obligatia
devine imediat exigibila, adica pura si simpla si creditorul poate sa uzeze de toate
caile de drept pentru a dobandi de indata plata creantei sale.

B. Decaderea din beneficiul termenului debitorul decade din beneficiul termenului, daca se afla in
una din urmatoarele situatii :
Daca se afla in stare de insolvabilitate sau insolventa declarata in conditiile legii;
Cand, cu intentie sau dintr-o culpa grava, diminueaza prin fapta sa garantiile
constituite in favoarea creditorului sau nu constituie garantiile promise;
Cand , din culpa sa, debitorul ajunge in situatia de a nu mai satisface o conditie
considerata esentiala de creditor la data incheierii contractului;

Decaderea debitorului din beneficiul termenului nu opereaza de plin drept, ci ea se

pronunta de instant de judecata care este competent sa aprecieze in particular importanta miscarii
garantiilor si riscul la care este expus creditorul de a nu-si putea realiza creanta la termenul
convenit cu debitorul.

Capitolul III. OBLIGATII COMPLEXE

Pluralitatea de subiecte exista atunci cand un raport juridic obligational are fie mai multi creditori
si un singur debitor, fie mai multi debitori si un singur creditor, fie mai multi creditori si mai multi
debitori. In cazul in care obligatia are mai multi creditori sau mai multi debitori, ea se numeste
obligatie conjuncta, situatie in care datoria se imparte in atatea fractiuni cati debitori sau creditori
sunt.
La obligatiile cu pluralitate de subiecte, regula in dreptul civil este divizibilitatea drepturilor si
obligatiilor. De la aceasta regula exista si exceptii, respectiv obligatiile solidare si cele indivizibile,
unde datoriile sau creantele nu se mai divid intre subiectele pasive sau active.

11
 Obligatiile divizibile (conjuncte)

Obligatia conjuncta sau divizibila este acea obligatie cu pluralitate de subiecte, intre care creanta
sau datoria se divide de plin drept. Fiecare creditor nu poate cere debitorului/debitorilor decat cota sa
parte din creanta , iar fiecare debitor nu poate fi urmarit de catre creditor/creditor decat pentru cota-
parte din datoria la care s-a obligat.
In cele mai multe cazuri, obligatiile conjuncte apar ca efect al mortii debitorului sau creditorului
raportului juridic obligational, caz in care obligatia se imparte atat in privinta laturii active, cat si in
privinta laturii pasive intre mostenitori. O alta modalitate de nastere a unei obligatii divizibile, la un
moment ulterior initierii raportului juridic, este remiterea de solidaritate, operatiune prin care
inceteaza caracterul solidar al obligatiei, fara a se stinge si raportul obligational, datoria
transformandu-se din solidara in pro parte.
Art. 1424 NCC instituie prezumtia de divizibilitate: Obligatia este divizibila de plin drept, cu
exceptia cazului in care indivizibilitatea a fost stipulata in mod expres ori obiectul obligatiei nu este,
prin natura sa, susceptibil de divizare materiala sau intelectuala.
Art. 1423 NCC: Daca prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligatii
divizibile sunt tinuti fata de creditor in parti egale. Aceasta regula se aplica, in mod similar, si in
privinta creditorilor.

EFECTE:

a) daca sunt mai multi debitori, fiecare este tinut si poate fi urmarit numai pentru plata partii sale
din datorie;
b) daca sunt mai multi creditori, fiecare poate urmari pe debitor numai pentru partea sa din
creanta;
c) insolvabilitatea unuia dintre debitori este suportata de creditor, deoarece ceilalti codebitori nu
pot fi urmariti pentru partea celui insolvabil;
d) punerea in intarziere a debitorului si intreruperea cursului prescriptiei efectuata de unul dintre
creditori nu produce efecte si in favoarea celorlalti creditori care au ramas pasivi;
e) plata facuta de catre un debitor a cotei sale parti din creanta nu are efect liberator pentru
ceilalti debitori;
f) in cadrul individualizarii pentru fiecare debitor, respectiv pentru fiecare creditor a partii din
obligatia care ii revine, se instituie o prezumtie de egalitate a codebitorilor, respectiv a cocreditorilor
obligati in mod divizibil;
g) in cazurile in care obligatia solidara este cuprinsa in obiectul transmisiunii succesorale,
succesibililor li se aplica regulile divizibilitatii de drept a obligatiilor.

Obligatiile indivizibile

Obligatia indivizibila este acea obligatie cu pluralitate de subiecte, al carei obiect nu este
susceptibil de divizare prin natura sa ori prin conventia partilor.
Izvoarele indivizibilitatii:
a) natura prestatiei- obligatia unei persoane de a pune la dispozitia altei persoane un lucru
determinat; obligatia de a se abtine de la o anumita activitate (obligatia de a nu face). Aceasta

12
obligatie trebuie executata in intregime, chiar daca debitorul ar inceta din viata si ar avea mai multi
mostenitori;
b) vointa partilor. In acest caz, indivizibilitatea este voluntara, desi obiectul obligatiei este
divizibil, executarea ei nu se poate face decat in intregime, deoarece asa au convenit partile, cum este
cazul obligatiei de restituire a cheltuielilor de scolarizare.
Manifestarea de vointa trebuie sa fie clara, acordul privind indivizibilitatea obligatiei trebuind sa
fie stipulata in mod expres, daca obiectul obligatiei nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare
materiala sau intelectuala.

EFECTE:

Efectul principal al indivizibilitatii obligatiei consta in faptul ca orice creditor poate pretinde de
la oricare dintre debitori executarea in intregime a prestatiei si oricare debitor poate fi constrans la
executarea prestatiei la care are drept creditorul. Plata nerealizata de oricare dintre debitorii obligatiei
indivizibile stinge datoria pt ceilalti codebitori.

A. Indivizibilitatea activa- se produce ca urmare a mortii creditorului unei creante cu obiect

indivizibil, titulari devenind mai multi mostenitori.
a) obligatia nu se divide intre creditori nici macar prin succesiune;
b) fiecare dintre debitori sau dintre mostenitorii acestora poate fi contrans separat la executarea
intregii obligatii si, respectiv, fiecare dintre creditori sau mostenitorii acestora poate cere executarea
integrala;
c) punerea in intarziere sau intreruperea prescriptiei efectuata de unul dintre creditori produce
efecte in beneficiul tuturor creditorilor;
d) novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtita sau care opereaza fata
de un creditor nu stinge obligatia decat pentru partea din creanta ce revine acestuia.

B. Indivizibilitatea pasiva.
a) fiecare codebitor poate fi obligat sa execute in intregime prestatia datorata;
b) obligatia indivizibila prin natura ei va ramane asa si intre mostenitorii debitorului;
c) daca executarea obligatiei se face in natura, creditorul nu este indrituit a solicita si primi de la
fiecare debitor prestatia datorata decat in intregime;
d) daunele-interese suplimentare nu pot fi cerute decat debitorului vinovat de neexecutarea
obligatiei; ele se cuvin creditorilor numai in proportie cu partea din creanta ce revine fiecaruia dintre
ei;
e) novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confuziunea consimtita sau care opereaza in
privinta unui debitor stinge obligatia indivizibila si ii libereaza pe ceilalti debitori, acestia ramanand
insa tinuti sa plateasca celui dintai echivalentul partii lor;
f) debitorul urmarit, daca este chemat in judecata pentru totalitatea obligatiei, poate cere un
termen pt a-i introduce in cauza pe ceilalti debitori, cu exceptia cazului in care prestatia nu poate fi
realizata decat de cel chemat in judecata, care, in acest caz, poate fi obligat sa execute singur intreaga
prestatie, avand insa drept de regres impotriva celorlalti debitori;
g) punerea in intarziere a unuia dintre debitori nu produce efecte asupra celorlalti debitori;
h) efectul suspendarii sau intreruperii prescriptiei fata sau in privinta unuia dintre creditorii sau
debitorii unei obligatii indivizibile, care produce efecte si fata de ceilalti.

13
 Obligatii solidare

Termenul de solidaritate exprima ideea de interdependenta si de comunitate de interese intre

creditorii ori debitorii dintr-un raport de obligatii.
Obligatia solidara este acea obligatie cu subiecte multiple, in cadrul careia fiecare creditor solidar
poate cere debitorului intreaga datorie sau fiecare dintre debitorii solidari poate fi obligat la
executarea integrala a prestatiei datorata creditorului.

Solidaritatea activa
Art. 1434 NCC: Obligatia solidara confera fiecarui creditor dreptul de a cere executarea
intregii obligatii si de a da chitanta liberatorie pentru tot.
Pentru a exista solidaritate activa, trebuie sa existe cel putin 2 creditori. Solidaritatea activa
implica o singura obligatie fata de toti creditorii care sunt considerati in mod colectiv. Aceasta poate
lua nastere numai dintr-un act juridic, contract sau testament.

EFECTE:

A. Raporturile intre creditorii solidari si debitorul lor comun:

a) fiecare dintre creditori are dreptul sa pretinda si sa primeasca plata integrala a creantei, care
libereaza pe debitor fata de toti creditorii;
b) debitorul poate plati intreaga creanta oricaruia dintre creditori, atata timp cat nu a fost chemat
in judecata de catre unul dintre creditorii solidari;
c) remiterea de datorie facuta de unul dintre creditorii solidari libereaza pe debitor numai pentru
partea acestuia, debitorul ramanand in continuare obligat fata de ceilalti creditori.

B. Raporturile dintre creditorii solidari: fiecare creditor are dreptul de a conserva creanta si de a
o incasa, drept care rezulta in baza mandatului tacit existent intre creditori, dar nu poate face nimic de
natura a inrautati situatia celorlalti creditori solidari.

Prima serie de consecinte rezulta din imprejurarea ca fiecare creditor solidar a fost imputernicit
sa conserve creanta:
a) fievcare creditor solidar poate primi plata creantei in intregime si sa dea chitanta liberatorie
debitorului. Cat timp nu este urmarit, debitorul poate alege pe oricare dintre creditori pt a-i face plata;
b) daunele moratorii cerute de catre unul din creditori profita si celorlalti creditori. Daunele-
interese moratorii sunt datorate, in principiu, din ziua intentarii cererii de chemare in judecata a
debitorului;
c) punerea in intarziere a debitorului de catre unul din creditorii solidari foloseste si celorlalti
creditori;
d) intreruperea prescriptiei facuta de unul din creditorii solidari profita si celorlalti creditori
solidari.

A doua serie de consecinte decurge din imprejurarea ca imputernicirea primita se refera numai la
conservarea creantei, niciunul dintre creditori neputand face nimic de natura a inrautati situatia
celorlalti:

14
 a) niciunul dintre creditori nu poate face singur acte de dispozitie, precum novatia, remiterea de
datorie, darea in plata, cu privire la intreaga datorie, fara consimtamantul celorlalti creditori solidari.
Daca unul dintre ei face un astfel de act, efectele sale se vor produce numai fata de acesta;
b) daca unul dintre creditori a obtinut o hotarare judecatoreasca, efectele ei vor profita si
celorlalti numai in cazul in care este favorabila creditorului urmaritor. Efectele nefavorabile nu pot
dauna creditorilor care nu au figurat in proces;
c) alegerea debitorului: debitorul plateste oricaruia dintre creditorii solidari, liberandu-se astfel
fata de toti, insa numai atat timp cat niciunul dintre creditori nu l-a urmarit in justitie;
d) cand debitorul devine mostenitorul unic al unuia dintre creditori sau unul dintre creditori
devine mostenitorul unic al debitorului, va opera confuziunea, avand loc stingerea partiala a datoriei,
adica isi produce efectele doar in privinta drepturilor active si pasive proprii ambelor persoane, din
care una mosteneste pe cealalta;
e) remiterea de datorie, fiind consimtita de unul din creditorii solidari, nu il libereaza pe debitor
decat pentru partea din creanta ce ii revine acelui creditor; debitorul va ramane astfel obligat pentru
rest fata de ceilalti cocreditori solidari;
f) creditorul solidar care a incasat intreaga plata, creanta debitorului fiind considerata stinsa, este
obligat sa o imparta cu ceilalti cocreditori, proportional cu partile ce li se cuvin.

Solidaritatea pasiva

Prin obligatie solidara pasiva intelegem obligatia cu mai multi debitori, la care creditorul este
indreptatit sa ceara oricarui codebitor executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul
obligatiei.
Art. 1443 NCC: Obligatia este solidara intre debitori atunci cand toti sunt obligati la aceeasi
prestatie, astfel incat fiecare poate sa fie tinut separat pentru intreaga obligatie, iar executarea
acesteia de catre unul dintre codebitori ii libereaza pe ceilalti fata de creditor.
Un argument care subliniaza importanta acestei obligatii este reprezentat de posibilitatea
recunoscuta creditorului de a alege pe debitorul care, dupa parerea sa, este cel mai solvabil, evitand
astfel riscul ce insoteste obligatia divizibila de a fi urmarit un codebitor insolvabil. In acest fel, gratie
existentei solidaritatii pasive, insolvabilitatea unui debitor va fi suporttata de catre codebitorii
solvabili. Prin urmare, creditorul are drept de gaj general asupra a doua sau mai multe patrimonii in
functie de numarul codebitorilor solidari.
Obligatia solidara nu se prezuma. Creditorul va introduce o clauza in contract, prin care va
stipula solidaritatea debitorilor.
Izvoarele solidaritatii: vointa partilor si legea.

o Cazuri de solidaritate pasiva legala:

a) cand mai multe persoane prin fapta lor ilicita au cauzat, in comun, un prejudiciu altei
persoane, raspund solidar fata de victima;
b) daca autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudicii nu poate fi determinat si prejudiciul a fost
cauzat prin actiunea simultana sau succesiva a mai multor persoane, toate aceste persoane vor
raspunde solidar fata de victima;
c) executorii testamentari ai aceleiasi mosteniri sunt raspunzatori solidar pentru bunurile mobile
incredintate;

15
 d) antreprenorul sau arhitectul raspund solidar pentru ruina edificiului datorata unui viciu de
constructie sau a terenului pe care a fost amplasata.

o Conditiile de existenta a solidaritatii pasive:

a) toti debitorii trebuie sa fie obligati a presta acelasi lucru, altfel ar exista o sg obligatie;
b) codebitorii trebuie sa fie obligati in acelasi timp si prin acelasi act;
c) fiecare codebitor trebuie sa fie obligat pentru toata datoria;
d) plata facuta de unul dintre debitori trebuie sa libereze pe toti.
Debitorii impreuna nu sunt obligati sa plateasca datoria decat o singura data. Fiecare dintre
debitori este obligat catre creditor pentru toata datoria ca si cum el ar fi singurul debitor.

o Trasaturile caracteristici ale solidaritatii pasive:

A. Obligatia solidara are unul si acelasi obiect, cu toate ca exista mai multi debitori.
B. Exista o pluralitate de raporturi obligationale distincte intre fiecare debitor solidar si creditorul
sau. Astfel:
- obligatia unuia dintre debitori poate fi anulata, fara ca aceasta imprejurare sa atraga si anularea
obligatiilor celorlalti codebitori.;
- daca debitorul actioneaza impotriva unui creditor, el nu pierde dreptul la actiune impotriva
celorlalti;
- obligatia unui codebitor solidar se poate stinge fara a se stinge si obligatiile celorlalti;
- obligatiile unor debitori solidari se pot stinge, de exemplu, prin confuziune sau remitere de
datorie, fara ca obligatiile celorlalti debitori solidari sa se stinga, cu reducerea corespunzatoare a
obligatiei cu partea celui care a beneficiat de confuziune sau remitere de datorie.
C. Obligatia solidara este divizibila prin transmiterea ei pe cale de succesiune. Daca unul dintre
codebitorii solidari moare, datoria se divide intre mostenitori, fiecare fiind tinut de obligatia solidara
proportional cu partea care-i revine din mostenire.

o Efectele solidaritatii pasive:

A. Intre creditor si codebitorii solidari.

Efecte principale:

a) obligatia oricarui debitor de a plati in intregime datoria, ei fiind tinuti de o prestatie unica.
Din dreptul care apartine creditorului de a cere plata integrala de la oricare dintre debitorii
solidari rezulta pentru fiecare debitor dreptul corelativ si reciproc de a plati toata datoria si de a-l
obliga pe creditor la primirea platii integrale.
In afara de cazul in care creanta s-a stins, urmarirea unui debitor solidar nu impiedica urmarirea
si a celorlalti. In cazul in care debitorul urmarit este insolvabil, creditorul poate urmari pe oricare
dintre codebitori, pana la realizarea intregii creante.
Daca unul dintre codebitorii solidari moare, datoria sa trece la mostenitori, dar aceasta va fi
divizibila, creditorul putand urmari pe fiecare dintre mostenitori, proportional cu partea sa din
mostenire.

16
 b) oricare dintre codebitorii solidari poate oferi creditorului plata in intregime a datoriei, o
asemenea plata liberand pe toti debitorii solidari fata de creditorul lor comun;
c) obligatia solidara are in componenta acelasi obiect unic, respectiv prestatia datorata de toti
codebitorii. Aceasta implica o pluralitate de raporturi obligationale din care pot rezulta o serie de
efecte in functie de anumiti factori:
- obligatia unui debitor poate fi anulata fara ca aceasta sa conduca implicit la o reactie in lant;
- obligatia unui debitor se poate stinge fie prin confuziune, fie prin remiterea individuala de
datorie, fie prin novatie, insa fara sa aiba ca efect stingerea obligatiilor celorlalti codebitori;
- in cazul mortii unuia dintre codebitori, obligatia solidara este divizibila.
d) in conditiile in care debitorul este urmarit, acesta poate sa-i opuna creditorului o serie de
mijloace de aparare, respectiv o serie de exceptii:
-exceptii invocate de debitorul solidar opozabile creditorului sunt mijloace de aparare prin care
se are in vedere incetarea urmaririi exercitate de creditor.

Art. 1448 NCC: Debitorul solidar poate sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare
care ii sunt personale, precum si cele care sunt comune tuturor codebitorilor. In acest demers legal,
acesta nu poate folosi mijloacele de aparare care sunt pur personale altui codebitor.

exceptiile personale pot fi opuse numai de catre unii codebitori solidari, ceilalti codebitori
solidari neputand sa le invoce.

Exceptiile pur personale, care pot fi invocate numai de catre un codebitor solidar si profita numai
lui, sunt:
-cauzele de nulitate relativa care opereaza numai in privinta unuia dintre codebitorii solidari, cum
este un viciu de consimtamant;
-modalitatile (termenele, conditiile) consimtite numai unuia dintre codebitorii solidari.

Exceptiile personale care folosesc si celorlalti codebitori:

-remiterea de datorie consimtita unuia dintre codebitorii solidari profita tuturor codebitorilor
solidari;
- confuziunea care stinge obligatia pentru partea din datorie ce revine codebitorului fata de care a
operat, ceilalti codebitori fiind tinuti solidar numai pentru partea de datorie nestinsa;
- compensatia partii unuia dintre codebitorii solidari libereaza pe ceilalti pentru acea parte;
- renuntarea la solidaritate facuta de creditor in favoarea unuia dintre codebitorii solidari face ca
obligatia sa ramana solidara fata de ceilalti, micsorata cu partea codebitorului respectiv.
Codebitorul solidar care beneficiaza de renuntarea la solidaritate ramane tinut pentru partea sa
atat fata de creditor, cat si fata de ceilalti codebitori in cazul regresului acestora din urma.

exceptiile comune pot fi invocate de catre oricare dintre codebitorii solidare:

a) cauzele de nulitate care afecteaza acordul de vointa al partilor;

b) modalitatile comune tuturor acordurilor de vointa, cum este cazul in care toti debitorii s-au
obligat sub o conditie sau sub rezerva aceluiasi termen, oricare dintre ei poate invoca neindeplinirea
conditiei sau neajungerea la termen, paralizand astfel urmarirea creditorului;
c) cauzele de stingere a obligatiilor:

17
 - plata facuta de catre un codebitor solidar constituie o exceptie care poate fi invocata de oricare
dintre ei;
- darea in plata facuta de catre un codebitor stinge intreaga obligatie;
- compensatia care opereaza asupra intregii datorii este o alta exceptie comuna, care opereaza in
situatia in care unul dintre codebitori are o creanta fata de creditor certa, lichida si exigibila asupra
unor fungibile de aceeasi natura.
d) alte exceptii comune: realizarea conditiei rezolutorii, cand toti codebitorii s-au obligat sub
rezerva aceleiasi conditii; pierderea fortuita a bunului individual determinat si niciunul dintre
codebitori nu a fost pus in intarziere; prescriptia, etc.

Art. 1451 NCC: Remiterea de datorie consimtita unuia dintre debitorii solidari nu ii libereaza
pe ceilalti codebitori, cu exceptia cazului n care creditorul declara aceasta in mod expres sau remite
de bunavoie debitorului originalul inscrisului sub semnatura privata constatator al creantei.
Art. 1450: (1) Compensatia nu opereaza intre creditor si un debitor solidar decat in limita
partii din datorie ce revine acestuia din urma. (2) In acest caz, ceilalti codebitori nu sunt tinuti
solidar decat pentru partea ramasa din datorie dupa ce a operat compensatia.

Efecte secundare:
a) intreruperea prescriptiei extinctive;
b) punerea in intarziere a unui codebitor produce efecte fata de toti ceilalti codebitori solidari;
c) riscul pieirii lucrului obiect al prestatiei din culpa unui debitor angajeaza raspunderea tuturor
codebitorilor;
d) tranzactia: in cazul in care un codebitor solidar tranzactioneaza cu creditorul, daca este
nefavorabila, nu poate fi opusa celorlalti codebitori solidari, deoarece reprezentarea reciproca a
codebitorilor se aplica numai actelor care au drept scop micsorarea sau stingerea datoriei;
e) hotararea judecatoreasca pronuntata impotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are
autoritate de lucru judecat fata de ceilalti codebitori.

B. Efectele solidaritatii pasive in raporturile dintre (co)debitorii solidari.

Ori de cate ori un codebitor solidar plateste intreaga creanta, prestatia executata se imparte de
plin drept intre codebitori, intre acestia neexistand solidaritate, obligatia lor fiind divizibila.
Art. 1456 alin. (2) NCC: Partile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale,
daca din conventie, lege sau din imprejurari nu rezulta contrariul. Dupa efectuarea platii datoriei
dispare solidaritatea, debitorul care a platit va trebui sa-si divida urmarirea pt partea fiecarui
debitor solidar.

Codebitorul solidar care a platit intreaga datorie are la indemana 2 actiuni pt a obtine restituirea
de la ceilalti codebitori a cotei lor de contributie:
a) actiunea derivand din subrogarea legala in drepturile creditorului platit;
b) actiunea personala intemeiata pe mandat sau gestiunea de afaceri, caz in care codebitorul
platitor devine un simplu creditor chirografar al codebitorului pentru care a platit.

Incetarea solidaritatii pasive

18
 Solidaritatea pasiva inceteaza:
a) prin plata intregii datorii facuta creditorului;
b) prin remiterea totala de datorie care opereaza fata de toti debitorii si astfel stinge intreaga
datorie;
c) in cazul imposibilitatii fortuite de executare;
d) prin moartea unuia dintre codebitorii solidari, cand datoria se divide intre mostenitori
proportional cu intinderea drepturilor succesorale ale fiecaruia, desigur cu exceptia cazului in care
obligatia este indivizibila;
e) prin renuntarea totala la solidaritate, facuta de catre creditor, care are ca efect intervertirea
obligatiei solidare intr-o obligatie divizibila, conjuncta.

OBLIGATIILE ALTERNATIVE

Obligatia alternativa este acea obligatie al carui obiect consta in doua sau mai multe prestatii,
dintre care, la alegerea uneia din parti, executarea de catre debitor a unei singure prestatii duce la
stingerea obligatiei.
Cu titlu de exemplu, mentionam situatia in care debitorul se obliga sa predea un autoturism, un
teren sau o casa de locuit. El se va considera liberat de aceasta obligatie prin predarea unuia din
aceste bunuri. In concluzie, debitorul datoreaza creditorului mai multe prestatii, dar este tinut sa
execute doar una din ele.
Obligatia alternativa trebuie stipulata in mod expres, ea neprezumandu-se niciodata, deoarece
obligatia pura si simpla constituie regula, pe cand cea alternativa constituie exceptia.
Art. 1462 alin. (2) NCC: Obligatia ramane alternativa chiar daca, la momentul la care se
naste, una dintre prestatii era imposibil de executat. Cu alte cuvinte, obiectul alternativ al obligatiei
era imposibil de executat, dar a devenit posibil in viitor.
In privinta creditorului, obligatia alternativa indeplineste si rolul unei garantii, deoarece are
posibilitatea sa obtina plata chiar si atunc cand executarea uneia dintre prestatii a devenit imposibila
datorita fortei majore, cazului fortuit, culpei debitorului sau scoaterii din circuitul civil.
Indivizibilitatea optiunii- cel indrituit sa aleaga prestatia nu poate solicita doar o parte din fiecare
prestatie a obligatiei alternative.
Irevocabilitatea- odata executata una dintre prestatiile alternative, se considera ca optiunea
realizata are caracter irevocabil.
Transmisibilitatea- dreptul de a opta asupra prestatiei alternative se transmite succesibililor celui
indrituit sa o faca, dar care nu si-a manifestat optiunea in timpul vietii.

EFECTE:

A. Cand alegerea obiectului prestatiei apartine debitorului, acesta va preciza singur ce prestatie
executa, fara consimtamantul creditorului. Optiunea odata facuta devine irevocabila.
Aceasta facultate de a alege lucrul datorat sub o obligatie alternativa nefiind personala, trece la
mostenitorii debitorului.

a) daca la scadenta debitorul nu opteaza asupra prestatiei care va fi executata, creditorul poate
cere executarea silita pt oricare dintre prestatiile datorate, dar numai pt una;

19
 b) daca obligatia are 2 obiecte, iar unul dintre ele este imoral, ilicit sau imposibil, aceasta va fi
calificata drept o obligatie pur si simpla, avand un singur obiect care urmeaza a fi prestat;
c) daca obligatia are 2 obiecte si unul dintre ele piere sau nu mai poate fi predat din orice alta
cauza, chiar imputabila debitorului, obligatia alternativa devine pura si simpla. Debitorul va fi obligat
sa execute cealalata prestatie; daca ambele obiecte au pierit, unul din caz fortuit, iar celalalt din culpa
debitorului, acesta va fi obligat sa plateasca valoarea prestatiei care a devenit ultima imposibil de
executat, neputand sa ofere pretul lucrului care a pierit intai, acest lucru fiind presupus ca n-a facut
niciodata obiectul obligatiei.

B. Cand alegerea obiectului prestatiei ii apartine creditorului.

Creditorul poate face alegerea numai daca acest drept i-a fost recunoscut in mod expres in
conventie. Odata facuta alegerea, aceasta este irevocabila.

a) daca una din prestatii a devenit imposibil de executat, fara culpa vreuneia dintre parti,
creditorul este obligat sa o primeasca pe cealalta;
b) daca creditorului ii este imputabila imposibilitatea de executare a uneia dintre prestatii, el
poate fie sa pretinda executarea celeilalte prestatii, despagubindu-l pe debitor pt prejudiciile cauzate,
fie sa il libereze pe acesta de executarea obligatiei;
c) daca debitorului ii este imputabila imposibilitatea de a executa una dintre prestatii, creditorul
poate cere fie despagubiri pt prestatia imposibil de executat, fie cealalta prestatie;
d) daca debitorului ii este imputabila imposibilitatea de a executa ambele prestatii, creditorul
poate cere despagubiri pt oricare dintre acestea.

OBLIGATIILE FACULTATIVE

Art. 1468 NCC: (1) Obligatia este facultativa atunci cand are ca obiect o singura prestatie
principala de care debitorul se poate insa libera executand o alta prestatie determinata. (2)
Debitorul este liberat daca, fara culpa sa, prestatia principala devine imposibil de executat.
Exemplu: in cazul in care debitorul se obliga sa predea creditorului un utilaj agricol, dar prin
conventie el are dreptul sa plateasca o suma de bani determinata, in locul acestuia.

Comparatie cu obligatia alternativa:

- daca la obligatia alternativa creditorul poate cere oricare dintre lucrurile datorate, implicand
pluralitate de obiecte, la cea facultativa exista o sg prestatie, cealalta fiind doar o facultate;
- daca la obligatia alternativa imposibilitatea fortuita de executare nu duce la stingerea ei, in
privinta celor facultative, imposibilitatea fortuita de executare a prestatiei principale duce la stingerea
acesteia;
- natura mobiliara sau imobiliara a obligatiei alternative ramane nedeterminata pana la alegere, in
timp ce la obligatia facultativa, ea este determinata imediat ce obligatia s-a format;
- daca unul din lucrurile cuprinse in obligatia alternativa este un fapt ilicit sau care nu exista in
comert, obligatia nu este nula, ea fiind restransa la celalalt obiect, in ipoteza unei obligatii facultative,
daca obiectul care este in obligatione este un fapt ilicit sau un lucru care nu exista/nu este in comert,
obligatia este nula.

20
 EFECTE:

Primul si principalul efect care se raporteaza la singularitatea prestatiei obiect al obligatiei

facultative este acela ca prerogativa creditorului se rezuma la a solicita numai executarea prestatiei
principale, executarea unei alte prestatii determinate care il libereaza pe debitor este o facultate a
acestuia din urma, chiar dupa ce a fost obligat prin hotarare judecatoreasca sa execute.
Daca obiectul obligatiei piere din caz fortuit sau forta majora sau este scos din circuitul civil, el
este liberat de executare. In schimb, daca prestatia principala piere din culpa debitorului, atunci el
este obligat sa plateasca contravaloarea lucrului.
In ipoteza in care obiectul obligatiei este ilicit, imoral sau imposibil, obligatia este considerata
nula si se stinge.
Natura obligatiei facultative este data de prestatia unica de a da, a face sau a nu face, pe cand la
obligatia alternativa, natura obligatiei este determinata de prestatia executata.

21