CURS

Razboiul are mare importanta in studiul politicii internaionale, deoarece disciplina a aparut
dupa I RM din dorinta de a explica principalele cauze ale razboaielor mondiale si de a evita
repetarea lor; razboiul e important pentru ca succesiunea ciclurilor hegemonice ( schimbarea
pe rand a puterilor care domina lumea la un moment dat ) se face ca urmare a unui razboi de
tip mondial, numit razboi hegemonic. ( singura exceptie fiind Razboiul Rece, care din motivul
armelor nucleare si alte motive, nu s-a terminat intr-un razboi deschis intre SUA - URSS ci
plin implozia URSS. ). Ex: trecerea de la puterea britanica la cea americana s-a produs pe cale
pasnica, avand loc un transfer lent de putere care a durat ~ 40-50 de ani, fiind modelul ideal
de succesiune.

Razboiul ca fenomen este ciclic ( se repeta din timp in timp ) in relatiile internaionale.
Razboiul este mult mai vechi decat statul modern ( consolidat in sec XIV-XV ). Razboiul
exista din cele mai vechi etape ale evolutiei umane. ( epoca primitiva, epoca neolitica, etc ).
Statul-natiune a facut razboiul mai complex si mai periculos, deoarece, armele nucleare au
fost dezvoltate de cercetatori apartinand unor state. Asadar, stiinta poate contribui nu numai la
ridicarea, ci si la prabusirea ei in cazul in care nu este pusa in scopul unor cauze nobile.

Carl von Clausewitz in opera sa Vom Kriege defineste razboiul ca o continuare a politicii
cu alte mijloace, o ciocnire a vointelor. ( spune asta pentru ca in realitate razboiul rezolva un
conflict politic ). Realistii si neo-realistii spun ca razboiul este rezultatul firesc al starii de
anarhie din relatiile internationale. Kennet Waltz a incercat sa explice razboiul folosind cele 3
niveluri de analiza mentionate ( nivelul decidentului, al statului si sistemic ). Liberalii spun ca
de fapt razboiul este rezultatul unor accidente ( razboiul prin escaladarea accidentala ) si al
unor obiceiuri gresite. ( lacomia liderului, dorinta acestuia de a lua teritorii cu orice pret ) . Tot
acestia, au incercat sa il corecteze, sa elimine razboiul. ( ex: Woodrow Wilson prin Liga
Natiunilor si prin securitate colectiva ). Securitatea colectiva si regimurile internationale, de
asemenea comunitatile de securitate ( toate tarile au valori comune si nu se tem unele de
altele, gen UE ), elimina cauzele razboiului. In teoria neo-realista, razboiul aparea prin
mecanismul de dilema securitatii. ( fiecare stat se inarmeaza crezand ca celalalt are intentii
rele ).

Razboiul este si un fenomen biologic, in sensul ca explica prin natura profunda a fiintei
umane. Fiinta umana e agresiva. ( ex: comunitati primitive din Africa, America ).

1
Razboiul e si un factor cultural. Sunt societati militariste care isi fac razboaie des ( ex:
prusacii, japonezii, Rusia, Azerbaijan ) si sunt si societati pasnice care in general nu-si fac
razboaie.

Razboiul e legat de istoria statului. Cand s-a centralizat statul modern a trebuit ca populatia sa
fie controlata pentru ca rebeliunile sa poata fi impiedicate. Sunt 2 instrumente prin care statul
isi poate controla populatia: coercitia sau loialitatea.

Cand s-au cristalizat statele, in perioada de dupa Evul Mediu, au aparut razboaiele pentru ca
monarhii luptau pentru teritorii, pentru populatie. Odata cu revolutia franceza se produce
mobilizarea generala ( toti barbatii intre 18-45 de ani incep sa fie obligati sa faca serviciul
militar ). Se ajunge la razboiul total. ( se mobilizeaza populatia, se inarmeaza, iar scopurile
sunt maximaliste: vizeaza cucerirea capitalei inamice, distrugerea sau dezarmarea armatei
inamice si subordonarea statului pe care l-a invins. Ca ex: razboiul lui Hitler ). Razboiul total
este definit de Clausewitz: se opune unei alte forme si anume razboiul limitat ( cel din epoca
de dinainte de Westfalia; luptau nobilii, se mobilizau doar o mica parte din barbati; scopul nu
era sa distruga adversarul, ci sa il determine sa cedeze ).

Clausewitz afirma ca exista asa-numita trinitate ( de la 3 elemente ). Aceasta teorie spune ca

intre populatie, liderii politici si armata exista o unitate stransa, deoarece toti lupta in numele
statului. Sunt situatii in care aceasta trinitate nu se manifesta, de exemplu populatia poate sa
fie impotriva unui razboi, dar statul totusi sa il declanseze. De asemenea, s-ar putea ca clasa
politica sa fie scindata sau ca o parte din armata sa dezerteze.

Statul modern este anteprenorul unor razboaie. Intervine asa-numita balanta ofensiv-
defensiv ( in ficare perioada a istoriei exista arme si strategii care il favorizeaza fie pe cel
care ataca, fie pe cel care se apara. Daca armamentul si strategia il avantajeaza pe atacator,
apar imperii, deoarece atacatorul reuseste sa impinga relativ usor alte state pe care le
inglobeaza. Daca defensiva e mai buna decat ofensiva statele mici si mijlocii reusesc sa
supravietuiasca. ).

Dupa pacea de la Westfalia, treptat, razboiul incepe sa fie purtat in numele colectivitatilor,
care odata cu sec XIX este natiunea.

Obligativitatea serviciului militar a avut si efecte pozitive: a dus la acordarea de drepturi

politice (ex: dreptul de vot ).

2
In zilele noastre, nu puterea unui stat predispune la razboi, ci tipul de regim politic si liderii.
Exista tari mari si puternice care sunt pasnice si exista tari care din cauza regimurilor
nedemocratic sunt predispuse la conflict.

Pana in 1945 au existat razboaie inter-statale, dar ele au avut loc intre state nedemocratice.
(ex: Iran vs Irak, URSS vs Afganistan ) sau intre un stat democratic si unul ne-democratic
( ex: India vs Pakistan, Israel vs Egipt si Siria, SUA vs Irak ). Nu au loc razboaie intre
democratii consolidate de tip liberal, aceasta fiind asa-numita teorie a pacii democratice.
Aceasta teorie isi are radacinile in filosofia lui Immanuel Kant la sf sec XVIII. Kant se opune
teoriilor de tip realist formulate de autori precum Tucitide, Machiavelli si Hobbes. Acestia 3
spuneau ca razboiul e inerent.

Cu cat un stat e mai democratic si mai stabil, cu atat e mai putin probabil sa atace un alt stat
democratic. Michael Doyle in anii 80 a spus ca democratiile pot fi agresive in relatia cu tari
non-democratice. Adesea, democratiile se simt indreptatite sa intervina in razboi impotriva
unei tari ne-democratice spunand ca acea tara isi persecuta sau isi omoara proprii cetateni.

In general, democratiile isi rezolva conflictele prin negocieri, dar cand se confrunta cu tari ne-
democratice, democratiile se tem ca acestea sa nu profite d slabiciunea lor. Liderii democratici
se tem de state care au lideri tiranici, pentru ca aceia nu sunt constransi de legi. ( ex: Obama in
sinea lui se teme de Putin ).

Un alt autor, Bruce Russett, spune ca exista o cultura a compromisului si moderatiei in

democratii, liderii fiind constransi de legi si institutii.

Intre democratii predomina valorile comune. Cum se explica pacifismul democratiilor in

relatiile dintre ele ? Sunt 7 factori:

- Valorile comune si ideologiile comune de tip pacifist

- Cultura negocierii
- Constrangeri institutionale interne
- Pacifismul cetatenilor
- Liderii sunt mai responsabili si mai moderati
- Interdependenta economica transnationala
- Competitia politica interna e pasnica

Se pune intrebarea: intre democratii nu se mai aplica dilema securitatii ? E redusa la minim,
pentru ca tarile din UE stiu ca niciuna nu o va ataca pe cealalta. Deci, dilema securitatii e doar
in teorie, in realitate nu functioneaza.

3
S-a mai aratat de catre alti autori, Mansfield si Snyder, ca teoria pacii democratice e valabila
numai pentru democratii consolidate. In tarile aflate in tranzitie la democratie sporeste riscul
de razboi cu vecinii. ( aceste tari sunt slabe si pe economii jalnice si atunci liderii lor ii incita
impotriva vecinilor ). Cea mai rea configuratie e sa fie un stat tanar in curs de democratizare
inconjurat de vecini ne-democratici care provoaca.

Marile razboaie au produs mutatii fundamentale socio-politice si culturale. Regimurile

totalitare au fost direct impulsionate de I RM.

Principalele trenduri ale conflictelor armate dupa 1945: domina razboaiele civile.
( actualmente exista vreo 4 r.civile in lume si numai unul singul inter-statal, intre Rusia si
Ucraina ). Razboaiele civile au loc in special in state slabe si esuate prost guvernate. ( ex:
Sudan, Somalia, Congo, Afganistan ). Cu cat e mai mare coruptia, saracia, polarizarea
religioasa, cu atat e mai mare riscul de razboi. In statele care sunt democratice, prospere, nu
exista razboi civil.

Un al doilea trend: razboaiele sunt mai putin sangeroase, dar mai dese. Dupa ce s-a terminat
decolonizarea, s-a redus foarte mult nivelul de violenta in lumea a 3a.

Un al treilea trend: scaderea marcata a numarului de victime in fiecare batalie. Ex: in 1950
erau 38.000 pe an pe conflict. In 2005 erau numai 700 de victime pe conflict.

Un al patrulea trend: deplasarea pe glob a centrelor de razboi. In anii 70 ai secolului trecut

cele mai multe razboaie erau in Asia de E si de S-E. Actualmente, cele mai multe razboaie cu
victime sunt in Orientul Mijlociu si Africa de Nord.

Noile razboaie ( din ultimii 25 de ani ) au o caracteristica: ele au fost denumite de Mary
Kaldor noile razboaie. Sunt razboaie care au loc in interiorul unor state slabe si esuate.
Lupta bande, militii, guerille si mercenari. Principalele linii de falie ( etno-religioase si
tribale ). Aceste grupari para-militare isi finanteaza razboiul prin jaf si crima. De asemenea,
nu se respecta regulile razboiului. Nu exista camp de lupta clar. Noilea razboaie se finanteaza
prin economie globalizata de razboi adica contrabanda.