ORIENTUL MIJLOCIU n timpul i dup sfritul Rzboiului Rece.

Relaiile arabo-
israeliene. Rzboaiele din Irak i Libia. Eecul << Primverii arabe>>. Problema imigraiei
masive dinspre MENA spre Europa 2015. Africa un continent marginalizat

In 1909 apare Universitatea ebraica.

1917 guvernul britanic a dat o declarative numita declaratia Balfour care spunea ca evreii
sunt bine-veniti sa se mute in Palestina si sa isi creeze un stat al lor. Se incepe migratia
evreiasca.

Inca din Imperiul Otomoan notabilitatile arabe au inceput sa trimita scrisori catre sultani in care
cereau sa se stopeze exodul evreilor.

Populatia evreiasca s-a organization guerille. Existau 2 militii ale evreilor: Irgun si Haganah.
Cea mai notabila fapta a lor a fost aruncare in aer a hotelului King David din Ierusalim unde se
gasea statul major britanic. Britanicii s-au retas din Palestina, situatia fiind gestionata de catre
ONU. In 1947, ONU a dat o declaratie ( 29 noi ) prin care impartea Palestina intre evrei si arabi.
Arabii nu au fost multumiti. Mai multe tari arabe (Irak, Siria, Egipt ) s-au coalizat si au atacat
brusc Israelul. Israelienii erau foarte bine pregatiti pentru razboi, invingandu-I pe arabi.

Razboiul Rece ( 1947-1991 ) a jucat un rol fundamental in configuratia Orientului Mijlociu.

( razboaiele urmatoare fac parte din perioada razboiului rece )

Perioada Razboiului Rece a fost marcata de confruntarile dintre cele doua superputeri, dar mai
ales de cresterea influentei fortelor externe in Orientul Mijlociu, acestea incepand sa joace un
rol tot mai important. Competitia dintre aceste forte se manifesta prin razboaie sangeroase cum
ar fi cel din iunie 1967 ( cel de 6 zile ), octombrie 1973, revolutia islamica din 1979 in Iran, sau
invazia israeliana din Liban in 1982. Aceste evenimente demonstreaza ca totusi marile puteri
nu pot controla evolutiile situatiei din zona ( revolutia islamica din 1979 duce la prabusirea
unuia din regimurile considerate pilon al SUA in regiune, iar razboiul din 1982 duce la aparitia
Hezbollahului in Liban, multe tari arabe rezistand la presiunile SUA de a le include in sprijinirea
unor proiecte anti-sovietice. Razboiul dintre Iran si Irak slabeste cele doua tari mai mult de un
deceniu. ). De mentionat este si Criza Suezului. ( am scris mai jos despre ). Orientul Mijlociu
dupa Razboiul Rece:

http://www.ingepo.ro/download-materiale/100/SuplimentBuletin24Ro.pdf

1
Razboiul din 48 a generat peste 600.000 de refugiati. In acelasi timp, arabii din tarile invecinate
nu au vrut sa accepte acest rezultat si au continuat sa se pregateasca pentru razboi. In Egipt, o
lovitura de stat militara l-a inlaturat pe regale Faluk si in locul acestuia a venit un lider, un
militar, Gamal Abdel Nasser. Acesta a reprezentat un curent numit pan-arabism si isi dorea
sa creeze un stat al tuturor arabilor plecand de la Egipt. A reusit pentru cativa ani sa uneasca
Egiptul cu Siria. Din cauza neintelegerilor la nivel de elite, cele doua tari s-au separat. In 1956
Nasser nationalizeaza canalul de Suez care aducea foarte mari venituri britanicilor. Au
intervenit SUA si URSS. Printr-o rezolutie a ONU s-a pus capat acestui conflict, iar intre cele
doua parti beligerante s-au interpus casti albastre. Criza Suezului face parte din Rzboiul Rece,
avnd drept caracteristic faptul c niciuna dintre cele dou mari puteri (URSS i SUA) nu a
participat direct n lupte, ci a opus cele dou puteri ntr-o manier indirect. Ca urmare a
naionalizrii Canalului Suez, la 26 iulie 1956, de ctre preedintele Egiptului, Gamal Abdel
Nasser, Marea Britanie i Frana au hotrt s intervin militar pentru redobndirea controlului
asupra canalului, fiind sprijinite de Israel, care cerea dreptul vaselor israeliene de a naviga pe
canal. Atacul celor trei ri a fost rapid i neanunat i, astfel, Egiptul a fost nfrnt. Cele dou
mari puteri nu au apreciat faptul c nu au fost, n prealabil, consultate. URSS amenina cu
folosirea armelor nucleare, motivnd c intervenia este un nou rzboi colonial. n acest caz,
cele dou mari puteri au adoptat aceeai poziie i au fcut presiuni asupra prilor beligerante
agresoare, cernd vehement s se retrag necondiionat. Pe plan politic, Egiptul a ajuns sub
influena politic a sovieticilor, care, apoi, vor pregti armata Egiptului pentru Rzboiul de ase
Zile din 5 iunie 1967.

Al treilea razboi este numit Razboiul de 6 zile . Acesta s-a desfasurat in iunie 1967. Egiptul
a inchis stramtoarea Iran ( leaga Israelul de Marea Mediterana ). Cand s-a inchis stramtoarea se
incerca sa se sugrume economic Israelul. Nasser a cerut ONU sa isi retraga fortele de mentinere
a pacii. Israelul a atacat si a distrus la sol cateva avioane egiptene si siriene. Israelul a pus mana
pe urmatoarele teritorii: Fasia Gaza de la Egipt, Cisiordania si platoul Golan. In noiembrie 1967
Consiliul de Securitate ONU a votat rezolutia 242 prin care cerea Israelului sa retraga din
teritoriile ocupate si in schimb cerea arabilor sa recunoasca Israelul. Arabii nu au vrut sa il
recunoasca si atunci Israelul nu s-a retras din teritoriile ocupate.

Al patrulea razboi a fost unul de uzura intre aviatiile egipteana si israeliana intre 1969-1970.

Cel mai important a fost al cincilea razboi arabo-israelian, numit si Razboiul de Yom Kippur.
Dupa ce a murit Nasser in Egipt, i-a urmat un alt presedinte, Sadat, care s-a gandit sa incerce o
manevra prin surprindere impotriva Israelului ca sa dobandeasca o imagine cat mai buna in
2
lumea araba. S-a inteles in secret cu presedintele Siriei sa atace prin surprindere Israelul. Intr-o
noapte, profitand de faptul ca era luna acoperita, Egiptenii au venit cu tancurile in surdina, le-
au pus pe poduri plutitoare si au trecut canalul Suez, au intrat in Gaza. Siria a atacat din cealalta
parte. In primele zile dup ace au fost invinsi, israelienii au mobilizat toata populatia si dupa a
6-a zi s-a intors soarta luptei, evreii incepand sa ii bata pe arabi. Au intervenit sovieticii si
americanii, cerand Israelului oprirea ostilitatilor. S-a semnat un armistitiu si observatori ONU
au fost plasati in Sinai. Nicolae Ceausescu a intermediat primul intalnirea intre Sadat si
reprezentantii Israelului. Egiptul a recunoscut statul Israel prin Acordurile de la Camp David.
In schimb, presedintele Asad a fost omorat de niste fanatici care l-au pedepsit pentru acest
acord.

In 1982, Israelul a invadat S-ul Libanului si l-a cucerit. In Liban a avut un sangeros razboi civil
care a durat 10 ani.

In 2006, Israelul a invadat din nou Libanul ca sa elimine miscarea Hezbollah. In ceea ce priveste
teritoriile palestiniene se negociaza de ani de zile un tratat de pace.

Intre 1980-1988, a avut loc un razboi devastator intre Iran si Irak. Iranul devenite stat
democratic. Irakul a decis sa atace Iranul deoarece aveau un conflict teritorial legat de cateva
insule. In 1990 Saddam Hussein a invadat Kuweitul, l-a cucerit, iar americanii au facut o coalitie
care l-a invins pe Saddam, dar care l-a lasat la putere.

In 2002-2003, G.W.Bush urmarea sa democratizeze Orientul Mijlociu cu forta. Americanii au

atacat Irakul cu britanicii. L-au dat jos pe Hussein, numai ca nu a urmat pacea, ci un razboi civil
care a durat intre 2004-2007, pana cand statul Islamic a reusit sa ocupe o mare parte din N-ul
Irakului si Siriei.

A izbucnit primavara araba.

Au fost o serie de micri de protest care au avut loc n mai multe ri din Orientul
Mijlociu i Africa de Nord ncepnd cu sfritul anului 2010. n principal, acestea au avut loc
mai ales n ri arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar. Manifestri de strad de o
amploare deosebita s-au desfasurat in Egipt, Algeria, Yemen, Libia, Iorndania, Bahrain, Maroc,
Kuweit si Oman. n aceeai perioad s-au desfurat demonstraii de diferite mrimi i n ri
din afara zonei, cum ar fi Somalia, Albania, Serbia, Mauritania i Gabon.
3
In anii premergatori Primaverii Arabe, marii actori ai lumii islamice au inceput sa devina din
ce in ce mai obsedati de rolul puterilor din Vest in procesul de democratizare al lumii arabe.
Islamistii se luptau nu numai cu regimurile represive, dar si cu sustinatorii internationali din
umbra ai acestor guverne.

Revolutiile din lumea araba care au gripat Orientul Mijlociu la inceputul lui 2011 au adus pe
scena politicii internationale asa numita Primavara Araba. Erau zorii democratiei in Orientul
Mijlociu, o zona a lumii dominata de o istorie plina de autocratie. Rezultatul final, in multe
dintre tarile arabe, a fost exact opusul. Nu a fost vorba de democratie ci de aparitia unui nou val
de violente, de represiune si de razboi civil. Exceptia a fost Tunisia care a adoptat rapid o
constitutie democrata.

Scnteia care a declanat micrile de protest a fost larg recunoscut ca fiind sinuciderea prin
auto-incendiere a lui Mohamed Bouazizi n Tunisia la data de 17 decembrie 2010. Acest act a
declanat demonstraii pe scar larg mpotriva regimului, care ulterior s-au extins n mai multe
ri din zon. n Egipt, Yemen i Tunisia, demonstraiile au devenit adevrate revoluii care au
dus la nlturarea preedinilor tunisian (Zine El Abidine Ben Ali) i egiptean (Hosni Mubarak),
iar ulterior i a preedintelui yemenit Ali Abdullah Saleh. n Iordania i Cisiordania guvernele
au fost dizolvate de ctre regele Abdullah, respectiv preedintele Autoritii
Palestiniene Mahmud Abbas. Existena mijloacelor de comunicaie modern
precum Facebook sau Twitter au nlesnit organizarea revoltei, fapt pentru care guvernele din
mai multe ri afectate de proteste au blocat accesul la ele sau chiar la ntregul Internet. Accesul
mass-media internaionale n mai multe ri a fost sever restricionat, iar reporterii mai multor
posturi internaionale (CNN, Al Jazeera etc.) aflai pe teren au fost ameninai, reinui de ctre
poliie sau chiar btui.

CAUZE: Regim totalitar sau autoritar, Corupie, Rata mare a omajului, Inflaie, Creterea
decalajului dintre sraci i bogai, Procent mare de populaie tnr (sub 35 de ani ).

Revoluia Iasomiei, aa cum a fost numit aciunea de protest din Tunisia, a deschis seria
aciunilor din lumea arab. Dup o lun de revolte, la 14 ianuarie 2011, Ben Ali, preedintele
Tunisiei, s-a refugiat n Arabia Saudit. Ce s-a intmplat aici va afecta ntreaga lume arab",
i chiar aa a fost. Cuvintele i aparin lui Zied Mhirsi, un protestatar tunisian, dup ce
preedintele tunisian, Ben Ali, a fost nlturat de la putere, dup ce a condus ara timp de 23 de
ani.

4
Demonstraiile din Tunisia au fost urmate de cele ale egiptenilor care sperau s nceap atunci
un lung proces de democratizare, care s-a dovedit pana la urm extrem de anevoios. n data de
11 februarie 2011, preedintele Mubarak i-a anunat demisia, dup 30 de ani de dictatur.

Libia a fost urmtoarea ar unde au nceput manifestaiile mpotriva celui mai longeviv dictator
din lumea arab, Muammar Gaddafi, aflat la putere de 42 de ani.Sfritul lui Gaddafi s-a produs
la 20 octombrie, dup o lung serie de revolte i lupte dintre susintorii dictatorului i fore
antiguvernamentale. Primul element comun al revoluiilor a fost rsturnarea de la putere a patru
efi de stat (Tunisia, Egipt, Libia, Yemen) indiferent de durata i modul n care aceste revoluii
s-au produs.

Dup cderea celor trei dictatori, urmtoarea ntrebare a fost cine urmeaz la rnd. Urmtoarele
revolte s-au declanat n Siria i Yemen. Cei doi lideri, Bashar Al Assad i Ali Abdullah Saleh,
au ncercat s se menin la putere, lansnd numeroase promisiuni de democratizare, pentru
oprirea violenelor. Protestele n Yemen au durat 10 luni timp n care s-au produs masacre n
aproape fiecare zi.

Preedintele Saleh n tot acest timp, a promis o serie de reforme politice care s mbunteasc
traiul cetaenilor, ns poporul nu a renunat pn cnd acesta nu i-a semnat demisia, dup 32
de ani de preedinie. Acelai lucru nu se poate spune despre Siria, unde forele rebele lupt
nc mpotriva regimului Asad, care refuz s predea puterea n ciuda violenelor i
evenimentelor grave care au nclcat drepturile omului.

Toate aceste revoluii au avut ca punct comun, rezistena impresionant a efilor de stat, care s-
au zbtut pn n ultimul moment s-i pstreze scaunul, indiferent de consecine. Aceste
revoluii nu au fost iniiate neparat sau numai de ctre islamul politic radical, micrile islamiste
sau islamul militant, ci au fost ncepute de mase populare cuprinznd toate pturile sociale.

Un element comun i nou n aceste micri, este prezena feminin la proteste. O prezen cu
totul remarcabil au avut-o femeile din diferite clase sociale. Femeia arab care de regul se
poziioneaz ntodeauna n spatele brbatului, de aceast dat este n fruntea acestor revolte
avnd un cuvnt de spus. Tradiiile conservatoare nu au mai mpiedicat-o s-i exprime opinia,
s ias n strad i s repete sloganuri alturi de brbai, luptnd pentru o transformare
democratic a societii arabe.

Numeroase femei au ieit n strad n Tunisia, Libia, Egipt i Yemen, nregistrnd o prezen
neateptat de mare i activ nc din primele zile ale nceperii revoluiilor arabe. i mai
remarcabil este prezena feminin n Yemen, unde cultura de trib este nc rspndit n

5
aceast ar, precum i tradiiile conservatoare care nc decid comportamentele indivizilor fie
ei brbai sau femei.

Orientul Mijlociu dupa Primavara Araba: terorism, haos, dictatura Tunisia, singura
tara care a reusit.
Astazi, Tunisia este numita drept leaganul Primaverii Arabe. Cvartetul Tunisian pentru Dialog
National, un grup ce a reunit oameni de afaceri, lideri sindicali, avocati si activisti tocmai a
primit premiul Nobel. O recompensa pentru eforturile depuse spre a promova reconcilierea
dintre islamisti si secularisti, intr-un moment in care tara putea fi rupta in doua.

Acestei organizatii i se datoreaza marele merit de a fi unit toate factiunile si de a le reaminti ca

drumul corect este cel spre democratie. Ennahda, cel mai important partid islamist din Tunisia,
a acceptat ca in noua Constitutie a tarii sa nu se mai faca mentiune la legea Sharia. Iar Tunisia
a devenit un stat civil care se bazeaza pe vointa populara si pe suprematia legii.

Alegerile parlamentare si prezidentiale au avut un deznodamant incredibil. Ennhada a predat in

liniste puterea Partidului Vocea Tunisiei care promoveaza valorile statului secularist. A fost o
miscare remarcabila cum rar vedem intr-un stat arab.

Cu toate acestea, rata somajului, in Tunisia, atinge 15% iar localnicii au fost tintele extremistilor
islamisti care voiau sa schimbe cursul pasnic al acestei tari spre democratie. Democratia este
inca fragila. ISIS si alte grupari jihadiste sunt o amenintare serioasa, ca dovada masacrul din
luna martie a acestui an de la Muzeul National Bardo, in urma caruia 22 de oameni si-au pierdut
viata. Tunisia ramane, insa, singura raza de soare ce a aparut dupa Primavara Araba.

Inspirati de tumultul ce a dus la inlaturarea altor dictatori din lumea araba, rebelii libieni
desprinsi din spectrul politic si al activismului sectarian au trecut la actiune la inceputul lui
2011. Sustinuti de o campanie militara a NATO ce a durat 7 luni de zile, militiile rebele l-au
capturat pe Gaddafi si l-au ucis pe acesta in octombrie 2011, punand capat la 42 de ani de
dictatura.

Moartea lui Gaddafi a lasat in urma un mare vid de putere care a generat o lupta sangeroasa
pentru suprematie. Guvernele rivale din Benghazi si Tripoli nu au reusit sa reinstaureze pacea,
transformand Libia in terenul fertil pentru recrutarea de noi adepti pentru Statul Islamic sau alte
grupari militante. In mijlocul nelegiuirii si-au facut loc calauzele care au transformat portul
Libiei de la Marea Mediterana intr-un mare hub al traficului cu refugiati din Siria.

6
Revolutiile Primaverii Arabe au trecut si, in urma lor, in majoritatea tarilor din Orientul
Mijlociu, au aparut alte regimuri opresive care au umplut golul lasat de cele alungate de
revoltele populare. Cu o exceptie: Siria! Aici, Primavara Araba s-a transformat intr-un razboi
sectarian care a dat nastere celei mai temute grupari teroriste din lume.

Mitingurile organizate de opozitia politica regimului dinastic condus de familia Assad au

escaladat intr-un conflict armat intre rebeli si guvernul de la Damasc. SUA si alte state din Vest
au sustinut gruparile rebele moderate in primele luni premergatoare izbugnirii razboiului civil.
Incepand cu martie 2011, militantii suniti din toata lumea araba s-au inrolat in lupta continua
dusa impotriva alawitilor, minoritatea siita condusa de Assad.

Extremistii Statului Islamic au proclamat un asa-zis califat in stil medieval ce a ocupat jumatate
din Siria si o mare parte din teritoriul Irakului. Aleppo si capitala Damasc sunt ultimele
bastioane ramase in calea ISIS. 250,000 de sirieni au murit in timpul acestui razboi care a
generat si cea mai mare miscare de refugiati de la sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

10 consecinte neplanificate:

1. Monarhiile au supravieuit revoltelor

Familiile regale din Orientul Mijlociu au avut parte de o Primvar Arab care ar fi putut fi
mai problematic dect cum s-a manifestat deja. Guvernele rsturnate au fost construite mai
ales dup modelul sovietic: la conducere se afla partidul unic, susinut de instituiile de
securitate investite cu putere. Liderii au ncercat s aplice metode diferite, fiecare dintre ele
menite s calmeze spiritele; Bahrain a apelat la interveniile n for ale armatei, pe cnd
Qatarul a decis s majoreze salariile bugetarilor n primele luni ale revoltelor. ns
majoritatea slujbelor prost pltite din rile Golfului Persic sunt ocupate de imigrani, iar n
cazul n care ncearc s obin drepturi suplimentare i msuri de siguran asigurate de
stat risc s fie expulzai. La acestea se adaug faptul c, de multe, ori, oamenii se simt mai
ataai emoional de monarhi n comparaie cu atitudinea fa de autocrai.

2. SUA nu mai pot trage sforile n Orientul Mijlociu

Primvara Arab nu a contribuit foarte mult la ndeplinirea intereselor Statelor Unite ale
Americii. Iniial, Washingtonul a mizat pe imaginea unui Orient Mijlociu stagnant, care s
pstreze alianele cu Egiptul, Israelul i Arabia Saudit. ns SUA nu au reuit s in pasul

7
cu evenimentele din Egipt, ar care l-a ales democratic pe islamistul Mohamed Morsi,
ulterior ndeprtat de la putere de ctre armat. Cu toate acestea, prefer totui acest regim,
att timp ct este dispus s menin pacea cu Israelul. Statele Unite reprezint n continuare
o putere mondial, ns nu mai dicteaz evoluia evenimentelor n Orientul Mijlociu,
subliniaz corespondenii BBC.

3. Sunnism vs. iism

Protestele panice fa de guvernelor autoritare au involuat rapid spre adevrate rzboaie

civile cu implicarea motivelor religioase, zguduind ntreaga comunitate internaional. n
regiunea Orientului Mijlociu se manifest o accentuare a tensiunilor ntre adepii
sunnismului i cei ai iismului (dou ramuri ale islamului), ceea ce risc s prelungeasc
violenele sngeroase i s mreasc numrul victimelor. Iranul, Arabia Saudit i Irakul
sunt unele dintre rile afectate de aceast plag a urii ntre secte. Aceasta ar putea fi una
dintre cele mai marcante moteniri ale acestor ani de schimbare n lumea arab.

4. Iranul, ctigtor surpriz

Nimeni nu ar fi crezut la nceputul Primverii Arabe c Iranul va avea de ctigat de pe

urma ei. Iniial, Iranul era aproape paralizat din cauza sanciunilor economice dure, impuse
de comunitatea internaional pentru a-i pedepsi ambiiile nucleare. Astzi ns, nu poate
exista o soluie pentru rzboiul din Siria dect cu acordul i cu implicarea Teheranului.

5. Pierztorii au devenit ctigtori

Un exemplu sugestiv este Fria Musulman din Egipt dup 80 de ani n care a acionat
din umbr, Fria a reuit s-l ndeprteze de la putere pe dictatorul Hosni Mubarak i i-a
artat inteniile de a reface imaginea celei mai mari ri din Orientul Mijlociu. Astzi ns,
membrii Friei sunt vnai de armat n timp ce unii dintre ei au de ispit pedepse cu muli
ani de nchisoare. Acum un an, Fria Musulman era declarat ctigtoare, ns acum este
considerat una dintre ele mai mari pierztoare dintre actanii implicai n Primvara Arab.
Acest rezultat a afectat i ambiiile de putere ale Qatarului, care a susinut Fria. Micul stat
a sprijinit i rebelii din Libia la nceputul Primverii Arabe, cu scopul de a-i extinde
influena n regiune, ns eforturile s-au dovedit a fi zadarnice.

6. Kurzii culeg rezultatele

8
Oamenii din Kurdistanul irakian par s fie din ce n ce mai clar unii dintre ctigtorii
Primverii Arabe i pare c nu sunt departe de a-i ndeplini visul de a obine independena.
Fiind localizat n nordul rii, unde se dezvolt industria petrolier i legturile
economice independente cu Turcia, Kurdistanul are un steag propriu, un imn i o armat
proprie. Kurzii din Irak obin propriile avantaje de pe urma dezintegrrii lente a rii, care
funcioneaz din ce n ce mai puin ca un stat unitar.

7. Femeile, victimele Primverii Arabe

La nceputul protestelor din Egipt, n Piaa Tahrir din Cairo, au venit numeroase femei
curajoase care au militat pentru respectarea drepturilor lor fundamentale, ct i pentru
drepturile politice, ns au fost profund dezamgite. Cazurile de abuz sexual n public sunt
ocant de dese, noteaz BBC. Mai mult, Fundaia Thomson-Reters a ntocmit un studiu
potrivit cruia cel mai ostil loc n care poate tri o femeie este Egiptul, stat depit pn i
de ultraconservatoarea Arabie Saudit.

8. Puterea reelelor sociale

La nceputul protestelor, a existat un entuziasm general printre mass-media din Occident,

care profitau de avantajele reelelor sociale, n special Facebook i Twitter. Acestea au jucat
un rol important n ri precum Arabia Saudit, unde oamenii s-au exprimat fr cenzura
canalelor oficiale de pres i care au lansat astfel dezbateri naionale. ns televiziunea
rmne n continuare cel mai important canal de propagare a informaiilor n rile cu un
numrmare de oameni nealfabetizai i unde accesul la internet este slab reprezentat.

9. Piaa imobiliar din Dubai se redreseaz

Urmrile evenimentelor care au marcat Orientul Mijlociu sunt resimite dincolo de graniele
rilor ce alctuiesc acea regiune. Printre observatori circul o teorie potrivit creia piaa
imobiliar din Dubai a nflorit datorit bogailor din Egipt, Libia, Siria, Tunisia, care i-au
cutat un mediu mai stabil pentru a-i pstra banii. Rezultatele acestui fenomen ar putea fi
resimite pn n Paris i Londra.

10. Redesenarea hrilor lumii

O hart a Orientului Mijlociu, desenat de Marea Britanie i de Frana la mijlocul Primului

Rzboi Mondial, pare c se desluete abia n zilele noastre. Nimeni nu poate ns dac Siria

9
i Irak vor avea aceleai granie ca n prezent i peste cinci ani i dac i vor pstra statutul
de ri unitare. Istoria ne-a dat o lecie valoroas: revoluiile sunt imprevizibile i ar putea
dura mai muli ani pn cnd primele consceine s ias la suprafa i s se manifeste in
mod vizibil.

10