Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

MICUA VRJITOARE

Era o zi mohorata de noiembrie. Cerul gri acoperea tot orasul i soarele se ascundea dupa norii
pufosi incarcati cu apa. Stateam in curtea bunicilor si ma bucuram de aerul rece si revigorant al
toamnei care isi intrase pe deplin in drepturi. Pasarile se grabeau sa isi faca provizii si zburau
agitate. Copacii firavi erau leganati si dezbracati de suflul vantului care le duceau frunzele pana
in inaltul cerului intr-un vartej lasandu-i golasi ca niste pui. Dintr-odata ma simteam mai
puternica ca inainte, simteam cum ceva avea sa se intample. Nu-mi aduc aminte sa-mi fi placut
atat de mult peisajele tomnatice. Mie imi placea vara, cand soarele dogorea, eram in vacanta si
imi luam sezlongul si ma asezam in curtea bunicilor la soare. Dar, se pare ca peisajul de aici m-a
facut sa ma indragostesc iremediabil de acest anotimp: frunzele ruginii ale copacilor care se
desprindeau si formau immense si cromatice covoare, racoarea care imi mangaia pielea, adierea
vantului care imi rasfata parul. Deodata am vazut un fulger mic venind dinspre gradina.
Instinctiv, m-am ridicat si m-am indreptat spre lumina aceia scanteietoare, fiind fascinata. In fata
mea frunzele se asezau ca un covor protector, iar vantul imi sulfa suvitele parului in toate
directiile. M-am asezat in hambarul din fata portii care ducea spre camp pentru a putea vedea
mai bine ceea ce se intampla. Pasarile deveneau din ce in ce mai agitate. M-am uitat spre cer.
Inca un fulger ramificat a aparut pe cer urmat de un tunet. Aveam o presimtire ciudata ca ceva se
va intampla. Mi-am adus aminte de povestea un pic infricosatoare pe care i-o ceream bunicii sa
mi-o spuna de fiecare data cand se apropia furtuna. Imi spunea ca o data pe an, intr-o zi de
toamna, o furtuna mare acoperea intreg satul. Aceasta furtuna avea sa aleaga urmatorul vrajitor
care trebuia sa aiba grija de planeta Pamant precum si de o alta galaxie, Oasis. M-am indreptat
spre poarta si am deschis-o. Am ramas fara cuvinte. Aici norii erau negri, iar fulgerele continuau
sa apara de parca fermecau campul, parca dansand pe cer. In acel moment un tunet puternic s-a
auzit. Teama a inceput sa se instaleze incet-incet incercand sa ma convinga sa ma intorc. Era
foarte periculs sa stai afara in furtuna daramite aproape de aceasta! Dar la naiba, curiozitatea ma
impingea inainte. Eram speriata, dar in acelasi timp hotarata sa merg mai departe cu pasi mici.
Nu se poate intampla ceva raucred. Intunericul s-a naspustit asupra campului cateva secunde
1
Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

astfel incat nu mai puteam vedea. Cand acesta a trecut m-am trezit in mijlocul pustietatii. Nu mai
puteam vedea nici casa. Bravo, Roxana, te-ai ratacit. Oare cum naiba am ajuns aici ? Nu stiam
incotro sa ma indrept. Super! O ceata groasa urmata de un val de racoare m-a infricosat. Am
cautat un adapost. Am vazut o luminita slaba la cativa pasi de mine si speranta imi incoltea in
suflet. Am mers catre ea, dar de fiecare data cand credeam ca am ajuns aceasta aparea mai
departe. Ceva nu e in regula. Ce Dumnezeului se intampla ? Dupa un ceas in care practic am
mers in toate directiile am reusit sa vad ceva ce licarea. Era o coliba mica de lemn cu ferestre
rotunde si o usa taraganata. Cum e posibil ca cineva sa traiasca in casuta asta in mijlocul
pustietatii ? Am privit prin fereastra incercand sa vad daca e cineva, dar geamurile erau innegrite.
Am ciocanit de 3 ori la usa. Niciun raspuns. Cand am vrut sa ciocan a 4-a oara usa s-a deschis cu
un scartait infricosator, ceea ce m-a facut sa tresar. Cand am intrat am vazut o femeie sezand la
lumina unui felinar. In mana avea o carte groasa si prafuita pe care o tinea in poala. Avea parul
negru ca abanosul, ochii verzi, nasul acvilin, buzele pline. Uau, mai ceva ca ingerasii Victorias
Secrets. Proasta comparatie, Roxana, concentreaza-te! Am vrut sa o salut, dar a inceput sa
zambeasca larg si apoi a scos un tipat de bucurie:

- A venit! A venit! Mama, mama! In sfarsit!

Apoi s-a ridicat si am vazut-o mai bine. Era imbracata intr-o rochie neagra cu maneci scurte. Mi-
am amintit ca bunica mi-a spus ca exista o poveste conform careia exista o localnica despre care
se spunea ca este vrajitoare si ca fost alungata impreuna cu fiicele ei. Se poate ca ea sa fie una
dintre ele ? Unde am ajuns ? Cum ma mai intorc acum ?

Am vrut sa ma intorc sa deschid usa si sa fug. Intr-o fractiune de secunda femeia m-a apucat
strans de mana. M-am smucit ca sa ma pot elibera, dar cand sa deschid usa totul era negru si nu
stiam incotro sa o iau. Am incercat sa pasesc, dar piciorul se ducea in gol. Nu aveam scapare. Ce
naiba ?! Ok, ok, ok. Calmeaza-te, inspira, expira. Mi-am facut curaj si am pasit desi nu vedeam
absolut nimic, dar stiam ca trebuia sa ies naibii de acolo. Am simtit ca pic in gol si chiar asa era,
numai ca la un moment dat, m-am oprit. Tipam in continuare dupa ajutor si speram ca e doar un
vis urat. Insa, in cateva secunde, simt cum ma lovesc de o podea rece, si aud un ras isteric de

2
Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

femeie. Ma aflam in aceeasi casa in fata aceleiasi femei. Printr-un mic gest cu mana, aceasta a
inchis usa. Haha, bun trucul asta. Sigur vrea sa ma sperie.

- Nu are rost sa te chinui sa iesi. Te asteptam.

Vocea ei ascutita imi dadea fiori pe sira spinarii.

- Cum adica ma asteptai ? Nu te cunosc si nici nu ma cunosti.

- Nu ma cunosti, dar sigur ai auzit de mama mea, de mine si surorile mele. Am
fost alungate din sat pentru ca ceilalti au crezut ca sunt
- Eti vrajitoare. Da, da, bunica mi-a povestit ceva despre asta, insa totul e
fictiune. Te rog lasa-ma sa plec, trebuie sa ajung acasa. Nici nu stiu cum am
ajuns aici.
- Nu ai unde sa pleci, copila, furtuna e pe cale sa inceapa. Nu stii cum ai ajuns
aici ?
- Uhm, nu, nu am nici cea mai vaga idee. Tot ce stiu e ca furtuna era pe cale sa
inceapa, incepuse sa tune, iar jocul de pe cer al fulgerelor m-a atras si am
incercat sa ma apropii de parca nu aveam control asupra corpului meu.
- Hm, asta inseamna ca inca nu stii ce esti.
- Mhm, o fiinta umana, multumesc, stiam si eu asta.
- Bineinteles ca nu stii totul pentru ca esti o incepatoare. Tocmai de aceea am
trimis fulgerele dupa tine. Ele au fost un semn. Numai vrajitoarele sunt atrase
de acestea.
Femeia asta clar nu e in toate mintile. Cum sa fac sa scap de ea ?
- Ai simtit sentimentul acela de putere pe care ti l-a dat furtuna ? Dar si vantul
care te proteja si devenea totuna cu tine ?
Ok, cu asta m-a speriat putin. Intr-adevar asa m-am simtit, dar cred ca oricui i se poate intampla
asa ceva, nu ? De asta a intuit.
- Da, dar si alti oameni il pot simti atunci cand sunt atrasi de fenomenul
furtunii, raspund eu.
- Intr-adevar, dar numai cei alesi o pot simti si intelege cu adevarat. Numai
vrajitorii alesi.

Am ramas socata. Cum se putea asa ceva ? Nu puteam sa evadez, deci eram captiva acestei femei
care incerca sa ma convinga de faptul ca sunt o vrajitoare. Asta e cel mai naspa vis pe care l-am
avut vreodata!
3
Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

Nici nu ma dezmeticisem bine dupa vorbele nebunei ca dintr-o data usa s-a deschis cu putere si a
aparut o batranica micuta de statura cu parul carunt strans intr-un coc, ochi verzi ca ai femeii si
clasicii ochelari de bunicuta. A facut acelasi gest din mana si usa s-a inchis singura. In momentul
ala am simtit cum picioarele mi se inmoaie si ma duc in jos. Grozav, asta mai lipsea! M-am trezit
din cauza unui miros ingrozitor asemanator otetului. Eram intinsa pe o canapea, iar deasupra mea
batrana cu ochelarii pe nas ma veghea. Am incercat sa ma ridic, dar o durere puternica de cap a
ingreunat acest lucru.

- Ridica-te foarte incet, scumpo. Uite, ia putin din ceaiul asta. O sa iti faca bine.

Aburii fierbinti si mirosul dulce al ceaiului imi aducea aminte de bunica. Dupa ce am luat cateva
guri o intreaga poveste parca trecea prin fata ochilor mei. Aveam puteri supranaturale exact ca o
vrajitoare. Ma rog, asa mi-a povestit batrana, care spunea ca era mana dreapta a reginei. Super,
inca o nebuna

- Acum intelegi, scumpo ?

- Inca sunt foarte confuza. Dumneavoastra realizati ca imi spuneti ca sunt o
vrajitoare ?
- Uite, hai mai bine sa facem un exercitiu sa te convingi de asta. E in regula ?

Batrana si-a indreptat privirea catre o lumanare mare, groasa si rosie aflata pe masa si s-a
concentrat cateva secunde pana cand acesta s-a aprins. Am ramas masca. Doamne, oare ce
ciuperci mi-a dat femeia asta de halucinez in halul asta ?

- Asta ar trebui sa ma impresioneze ? raspund eu. Am mai vazut si la televizor

trucuri din astea ieftine.
- Avem o sceptica printre noi se pare, surase batrana. Daca iti spun ca si tu poti
face asta o sa ma crezi ca nu e un truc ?
- Uitati ce e, doamna, nu mai sunt un copil sa cred in tot felul de povesti si sa
fiu impresionata de mici trucuri. Am 20 de ani. Si vrajitoarele nu exista.
- Incearca, imi spuse ea bland.
- Doamna, va rog sa intele
- Roxana, te rog, concentreaza-te asupra lumanarii si aprinde-o cu puterea
mintii.

4
Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

Poftim ?! Imi stia numele ?! Nu, clar asta e un vis si trebuie sa ma trezesc!

Dupa ce batrana a vazut ca in sfarsit aveam sa ii fac pe plac, a facut acelasi gest din mana si
lumanarea s-a stins. O sa ajung la nebuni, clar

Pret de cateva secunde m-am concentrat asupra lumanarii asa cum mi-a spus batrana sa fac. Si
am asteptat. Si am tot asteptat

- Nu a functionat. Nu are rost. Ti-am spus ca nu sunt o vrajitoare.

- Pentru a putea face asta trebuie sa ai mintea limpede, sa scapi de scepticism si
sa te concentrezi cu adevarat. Haide, nu e att de greu!
Daca intr-adevar aveam puteri supranaturale si as fi putut sa fac lucrul ala, mi-as fi droit mai de
graba sa ii aprind batranei capul ca o torta. Nu imi vine sa cred ce pierdere de timp! Am incercat
sa imi eliberez mintea si sa ma concentrez. Am inchis ochii si mi-am imaginat lumanarea
aprinzandu-se. Apoi am deschis ochii. Nu a functionat.
- Acum v-ati convins ca nu sunt o vrajitoare ?
- Incredibil! Nu se poate! Priveste in spatele tau! Imi spune batrana
Asta face misto de mine!
M-am intors si am constatat socata ca am aprins zecile de lumanari pe care batrana le tinea pe un
dulap aliniate.
- Se pare ca cineva e o micuta vrajitoare si ca e mai puternica decat ne-am
asteptat, spune batrana.
- Nu pot sa cred asa ceva. Eu am facut asta ?
- Da, draga mea, numai tu singurica. Vezi ? Ti-am spus. Sper ca ti-a placut
lectia de azi, urmatoarea o sa fie mai interesanta.
Deodata usa s-a deschis si un current puternic m-a tras spre ea. Nici nu am apucat bine sa tip ca
m-am si trezit pe camp, in fata portii spre curtea bunicilor. Bunica striga dupa mine, dar eu voiam
sa ma intorc sa invat mai multe si incercam sa inteleg ce s-a intamplat. Da, ce s-a intamplat ?
- Roxana, te-am cautat peste tot! Unde te-ai dus ?
- Bunico daca ai stii ce s-a intamplat

O picatura rece de apa mi-a atins nasul. Incepuse ploaia. Bunica mi-a spus:

- Haide sa mergem, a inceput ploaia si ai sa racesti!

- Bunico, trebuie sa iti spun ceva!
- Nu acum, scumpo.

5
Croitoru Roxana Elena

Micuta vrajitoare

Bunica nu mi-a spus niciodata scumpo. Am intrat in casa si am luat cojocul pe mine. Apoi am
ajutat-o pe bunica sa faca focul. Bunica a venit cu o tava si mi-a dat o ceasca de ceai sa ma
relaxez. Era fierbinte. Am luat o gura si dintr-odata m-am simtit ciudat. Parca eram cu batrana in
aceeasi incapere in momentul in care m-a servit cu ceai. Aceiasi aburi fierbinti, acelasi gust dulce
si acelasi model de ceasca ca al acelei batranici! Am crezut ca totul a fost un vis! Am privit-o
confuza si speriata pe bunica. Ea mi-a facut cu ochiul. Am realizat ca viata avea sa mi se schimbe
curand si aventura mea abia incepea. Tocmai aflasem ca sunt o vrajitoare. Cine a mai pomenit
vrajitoare adevarate cu puteri in 2016, secolul XXI ?

Dupa ce am terminat ceaiul bunica a strans tava si a dus-o in bucatarie. Curentul a trantit usa si a
stins lumanarea de pe raft. Am profitat de acel moment si m-am concentrat asupra ei asa cum am
exersat cu batrana. Nu mi-a iesit. Am incercat inca o data si nici atunci nu am reusit. Oare ce s-a
intamplat ? Totul a fost un vis ? Dar totul a parut att de real

Sub perna bunicii se zarea o carte galbena si prafuita care semana cu a batranei. Am luat-o si am
cercetat-o. Textul era numai in Latina si ce frumos, habar nu aveam o boaba si pe deasupra era sa
raman si corigenta la materia asta in clasa a IX-a. Dar un cuvnt in particular mi-a atras atentia:
Incendia. Si in timp ce l-am spus in gand am zis sa il citesc si cu voce tare.

In momentul acela lumanarea din suport s-a aprinso, nu, nu cred asa ceva!

VA URMA