MAREA CARTE

^,\

DE INTREBARI
SI RASPUNSUR!
TESTE. RECORDURI O CURIOZITATI

o EETTTE LTTEETA
 Cuprins

t".r
;irs*U-s'
Pemantul Ce sunt cometele? +2
'!!r!t:-=':.]t Ce sunt constelaqiile? +4
Cum este alcltuit PdmAntul? 6 Ce este Soarele? +6
Ce se afla in interiorul PimAntului? 8 Ce se afli in interiorul Soarelui? 48
Cum iau nastere muntii? 10 Ce este sistemul solar? 50
Se mai transformd incd Pdmantul? t2 De ce planetele sunt diferite intre ele? 57

Ce este un cutremur? l4 Ce este Luna? 54

Ce este un ghetar? 15 De ce Luna nu este mereu plina? 56
De ce erup vulcanii? t6 De cAte ori a lost omul pe Luna? 5B

Cum s-au niscut mirile gi oceanele? 1B Care a fost prima expedilie spatiala? 60
Ce se afli pe fundul mirii? l9 Ce planete au fost explorate? 62
De ce se formeazd valurile? 20 Se va putea trdi pe Luna? 63
Ce este o pegterd? 2L Plimbare prin spatiu 64
Cum se nagte un fluviu? 22 Cum este construitd o naveta spaqiala? 65

Ce este o cascada? 24 Se poate trdi in spaqiu? 66

Cum se f.ormeaza un lac? )5 La ce serveste un satelit artificial? 6B

Ce este atmosfera? 26
De ce este cerul albastru? 28
De ce sufld vantul? 29 Dinozaurii
De ce se f.ormeaza norii? 30
De ce ploud sau ninge? 31 Cdnd au trart dino:;rurii? 70

Cum se migcd Pimdntul? 32 Cum arAta Pamantul in Tnasic? 72

De ce se schimbd anotimpurile? 34 Ce sun[ fosllele? 74

De ce este mereu frig la poli? 36 Toqi dinozaurii erau unagi? 76

Cum se deplasau dinozaurii? 78
Au existat dinozauri zburitori? BO

ru
Ce este o stea?
Universul

38
Cum apdreau puii?
Ce mAncau dinozaurii?
Cum s-a schimbat Pimdntul in Jurasic?
82
84
B6

Ce este o galaxie? 40 De ce aveau stegozaurii placi dorsale? BB

237
 De ce ayeau ceratopsidele coarne? B9 Piianjenul este o insectd? t26
Cum ardta Pdmdntul in Cretacic? 90 Cum ucid serpii? t2B
De ce Tyrannosaurus este numit ,,rege"? 92 Ce este un mormoloc? r30
Care erau cei mai nemilosi praddtori? 94 De ce gorila riscd sd dispard? t32
Cdti dinozauri aveau creastd? 96
S te goce ras era agresiv? 97
De ce au dispdrut dinozaurii? 9B
Ce animale se trag din dinozauri? 100 ffiPhnrele
Ce sunt plantele? 134
Ce sunt copacii? 136

ffi Animalele

CAte animale exist5? 102

De ce plantele au nevoie de lumina?
Cum sunt alcituite frunzele?
De ce unele plante sunt carnivore?
138
140
142
Care sunt cele mai mari animale din lume? 104 Care plante sunt otravitoare? r+3
Care este cel mai rapid animal? 105 Ce este pddurea tropicald umedd? L4+
Care sunt animalele cele mai periculoase? 106 Ce piante traiesc in desert? t46
Cum zboard pasarile? 108 Ce plante trdiesc in apFR 148
Numai pasirile zboard? 110 De ce unele plante au flori? 150
Unde treiesc mamiferele? 111 Cum se nagte o planta? 152
Toate animalele au gnla de puii lor? \12 Cum se formeazd, semintele? t54
De ce au cangurii marsupiu? It4 Ce sunt fructele? 156
in c6te feluri se camufleazd, animalele? 115 Care sunt cele mai mari plante? 157
De ce unele animale sunt foarte colorate? 116 Cum folosim plantele? 158
Cum vdneazi ursul polar? 118 Ciupercile sunt plante? 160
Care sunt cele mai mari feline? 119 Cum se apirlt plantele? t62
Cum respira pestii sub apa? 120 Cum se afld,vdrsta unui copac? 164
Car acatita este in teligen td ? t22
Cum se dezvoltd un fluture? t23
Cum se deosebesc albinele? 124

238
 Corpul uman stiinla si tehnologie
M
Din ce este alcltuit corpul uman? r66 Din ce este fdcutd lumea inconjurdtoare? 198
Care este centrul de control Ce este o flacdrd? 200
al organismului? r68 De ce fulgerele lovesc PimAntul? 202
Cum funct ioneaza creierul? 170 De ce ne frig becurile cAnd sunt aprinse? 204
Nasul simte doar mirosurile? t72 Ce se petrece electric?
intr-un fir 205
in ce fe1 ajung sunetele 1a ureche? 174 De ce doi magneti se resping uneori? 206
Urechea omului percepe toate sunetele? 175 De ce se rostogolegte mingea la vale? 208
De ce nu vedem pe intuneric? t76 De ce copiii mici nu stau in picioare? 209
De ce simtim durerea? t7B De ce strdzlle in pantd au multe curbe? 210
De ce pielea are diferite culori? IBO De ce este colorat curcubeul? 21.2
La ce serveste pdrul? IB1 Ce este laserul? 214
Ce se intAmpli cu hrana pe care o mAncdm? L82 Cum reusegte un CD sa stocheze sunete? 215
De ce avem nevoie sd respirdm? L84 Ce sunt fibreie optice? 216
Care este rolul sdngelui? I86 De ce avioanele nu se pot oprizbor?
in 2lB
De ce transpiram? IBB Cum ies submarinele la suprafatd? 220
De ce ne imbolndvim? i89 Cum functtoneazd, un joc video? 222
La ce foloseste scheletul? 190 Unde ne poate duce un computer? 224
Cum se migcd oasele? 191 Robotii pot sa gAndeascl? 226
Ce determina miscdrile noastre? r92 Cum este transmis un program
Cum se dezvoltd corpul uman? t94 fV prin satelit? 228
De ce dormim? 196

lndice 229

239
CuvT ESTE ALCATIJIT
P,tvrAxrul?
Planeta Pdmdnt are forma unei sfere ugor tegite
1a poli. Fotografiile tacute din satelit ne arata
cd suprafala acestuia este in mare parte acoperitd
de mdri gi oceane din care ies continentele
cu reliefurile 1or. cAmpiile, rdurile gi lacurile. PlRNere ALBASTRA
Stratul de roci care formeazd continentele Yazut din spatiu, Pamdntul are
culoarea albastra: apa mdrilor
si fundul oceanelor se numeste scoartd terestra.
9i a oceanelor acoperd, de fapt,
aproximativ doud treim i
n t rrtt ,aE tr,r
LAitl.t, t-1,; rll - din intreaga sa suprafatd.

Geologul reconstituie istoria planetei

noastre analizl,nd structura scoartei
terestre'gi fenomenele care s-au produs
in interiorul ei.
Geofizicianul studiazd lenomenele care
se petrec in atmosferd, pe suprafata
terestra si in interiorul PdmAntului.
Geograful analizeazd, 9i descrie teritoriul
si peisajele planetei (in legdtura si
cu prezenta omului) si le reprezintl
cu ajutorul hirtilor geogra[ice.

Gofful Tiieste fotografiat din satelit.

 . Oamenii de gtiinta consideri ca Pdmdntul
a inceput si se formeze acum 4 600 de
milioane de ani.
. Diametrul Pamantului misoari 12757 krn;
distanta dintre poli este d,e 127L4krr..
. si s-au indepirtat unele
Suprafata pdrfllor de pamdnt iesite din ape
este de circa I 49 600 000 km2.
. Suprafap oceanelor este de circa
360 650 000 kmz
PAUANTUL A ARATAT
iNroroeAUNA ASA?
La origini, zonele de uscat
formau un singur continent..
in timp, ele s-au separat
de altele, pdnd au aluns
in pozitia actuald,, fenomen
numit,,deriva continentelor"

CnrorNlE srRAvECHr
Popoarele din Antichitate isi reprezentau lumea
ca pe un disc plat, inconjurat de ape si format
din trei continente: Europa, Asia 9i Africa.

Acum 200 de milioane de ani,

uscatul [orma un singur contine nL,
numit P angea, c are, tnc etul
cu incetul, s-a impdrlit in doua.

Acum 65 de milioane de ani,

cutremurele ;i erupfiile yulcanice
au segmentat cele doua conlinente,
Laurasia si Gondwana.

ScoenTn PAUANTULUI
Scoarqa continental d, care
formeaza zonele de uscat,
este constituita dintr-un
strat gros de roci ugoare,
mai ales sub lanqurile
muntoase. Scoarqa oceanicd'
acoperd fundul oceanelor,
este compusd din rocr grele Cele 5ase continente.
si este mai subtire. tn p o zi{ia lor actual'd.
Pdmdntul este format din straturi de roci care inconjoard Mecl,rn
un nucleu. Partea din exterior, numitd scoarfd terestrI, Partea superioard
a mantalei este formata
este un strat subtire de rocd solidd, sub care se gdseste
dintr-o masa densi
mantaua, compusd,,lardndul ei, dintr-o masl de roci si vAscoasi de roci topiti,
topite. Mai in adAncime se gdseste nucleul: partea magma, pe care ,,pluteste"
scoarta terestrA. Aceasta
exterioard, a acestuia este constituita din roci lichide, in
este in continud migcare
timp ce partea interioari, degi foarte fierbinte, es[e solidl, gi, uneori, iese la suprafati
dtn cauza presiunii foarte ridicate. Temperatura interni prin vulcani.

a planetei creste odata cu cregterea addncimii.

Scoargd terestrd: 35 hm

GnosrmrA scoARTEr TERESTRE

Scoarta terestra ajunge, in medie, Ia 35 km
adAncime. Numai in unele zone, sub lanturile
muntoase, poate sa ajunga 1a grosimea de 70 km.

#x.&iffi" {:&J&&. &:&&{$3 "-

Ce swnt pietrele prefi,oase?
Cdnd magma se rdceste, mineralele din ea
se solidificd sub formd de cristale. Pierrele
pretioase sunt cristale cu caracteristici
deosebite de culoare, duritate si capacitate
de'reflectare a luminii. Extrase din mine,
in timpul prelucririi ele sunt tiiate in aga fel
incdt sI se pund in evidenti aceste calitaf.
S u nt [o os i t e pen tru r ealizar ea bij u teriilo r,
I

cele:mai pretioase pietre fiind

diamantul si rubinul.

Nucleu intern: 6 300 hm / 4 000"C

Nucleu extern: 5 100 lm / 3 600"C

Diamant Manta:2 900hm/3000"C
 R-/-$wlp*fwN*D"E
L) Cum sunt dgezate mineralele Cuvr s-AU FoRMAT
care carnpun o rocd sedimentwd? ROCILE?
E in straturi D intAmplator E Combinate Rocile scoarqei terestre, formate
din diferite minerale amestecate
2) Care este materialul cel mai dur
intre ele, au origini diverse.
exislent in natura?
3 Diamant 3 Ogel DOs
Rocile magmatice sau eruptive,
3) Care este metalul cel mai rdspdndit
se formeazd, cAnd magma
in scoar(a terestrd?
care iese din vulcani se scurge
D Fier I Cupru ] Aluminiu pe scoa4a terestra, se rice;te
4) Care planetd este lafel de mare si se solidifica. Roci eruptive
ca nucleul intern al Pdmanrului? sunt bazaltul, piatra ponce,
granitul 9i obsidianul.
E Marte ll V'enus B Jupiter
5) Care piatrd"prefioasit este de culoare verde? Bazalt
Rocile sedimentare se formeazd
J Topaz il Smarald -'l Safir
din lragmente de rocd, resturi
plo.tvrus (g a1.mYtr (fi de animale sau de plante care,
ruuulmlv (E luouarq (7 un1o,t1s u1 (1 impreuni cu alte substanqe
unsundspg transportate de apd si vAnt, se
depoziteaza pe fundul lacurilor
si al oceanelor sau pe uscat.
Apoi se solidificd, se intdresc
9i se transformd in rocd.
Aceasta este originea gresiei.
a calcarului si a argilei.

Gresie

Marmurd roz

Gnais
Unele roci, in urma unor
migcdri ale scoarqei terestre,
se scufundd in interiorul
Pdmdntului si, din catza
SReA, sAPA... caldurii si a presiunii. se trans-
Cel mai adAnc put sIpat formd in roci metamorfice,
vreodatd are 15 km: adicd ,,transformate". Din acest
destul de putin fata de tip de roci fac parte ardezia,
addncimea PamAntului.l marmura gi gnaisul.

9
 CE ESTE SISTEMTJL SoLAn?
Cu enorma sa forgdt de atracgie, Soarele menqine pe orbitele
din jurul sau B planete, printre care gi PamAntul, 5 planete
pitice, printre care Pluto, 68 de satelili cunoscugi,
o multime de asterolzr, meteori gicomet-,
si o mare cantitate de pulber1, pi gazet, , .:,;
I'

mici gi reci, care strdlucescl.:j'1,.,,, -,.]

: :: :

pentru cd reflectd lumina

stelei in jurul c5.reia ,.-.:ffi
.,., t -r-_:.ai:l ;rillti

se rotesc. Sunt orbitate

adesea de corpufl ..;i::'iJ
ceresti stinse, sateli$iii
Asteroizii sunt cointi
din roci de dimensiui
reduse care se rotesc
continuu in j urul
Soarelui, intre Marte
siJupiter, formd.nd uniffi
disc aplattzaL cu diametru,,,..
de L2 miliarde de kilometri;,., '
-:: rr-irij

r*P,:elir*;,,&i j&&- c,&,ro&}, &}xi {lli .-

Cum s-a ndscut unittersul?
Conform celei mai acreditate teorii, universul '- - -,i,i:i:r:::.ri,..:..::taiii114{iilii;,,,-61;tt:::r:.,,,,,,t:iiiiiria.'-*..x:rit,,'i!""''r:i
s-a n5.scut, dintr-o mare explo zie, BigBang,
care aavul loc acum l5 miliarde de ani.
SrNsut- RorATtEr
universului, care continud siastazi. aga cum Planetele fac o migcare de revolutie
o demonstreazi indep drtarea progresivd in jurul Soarelui si o miscare de rotatie
a galaxiilor una de cealalta. Din materia care in jurul propriei axe. Toate miscarile se
se desprindea incetul cu incetul, racindu-se, realtzeazain sens opus acelor de ceasornic;
s-au ndscut apoi planete, stele si galaxii. doar planera Venus se rotegte in jurul
axei sale in sensul acelor de ceasornic.

50
 E *X*p*6 *p ";*14'xE *N" T
Cu o carioca de culoare desdAisI deseneazd, pe un balon albastru
sau negru cdteva galaxii de diverse lorme. Dupd ce s-a uscat
culoarea, umfla balonul: vei vedea cum galaxiile se indep d,rteazd
incetul cu incetul. pe mlsurd .. ,upruf*a balonului se intinde.
Exact aga se intArl:rpld gi in univers. Acesta este unul
dintre modelele construite de oamenii de stiinti
pentru a reprezerrta expansiunea universu lu i.
+'=;,

CUiT,T S-A NASCUT

' sISTgl,tuL soLAR?
i-
In urmd cu mai putin de
', 5 miliarde de ani, un nor
' de gaze si pulberi a inceput
si se contracLeze si sa se
' , roteasca vertiginos in jurul
'. sdu, in centrul acestui vArtej,
, 'gazele au devenit mai dense
I si au formal o stea, Soareie.
, Departe de centru, particuleie
:l
au continuat sa se inv2.rtd,
agregAndu-se si [ormAnd
acumulari din ce in ce mai
mari, planetele. care au inceput
sd se roteasca in jurul Soarelui.
Fragmenteie mai mici au dat
nastere centurii de asteroizi
aflatd si ea pe o orbita
in jurul Soarelui.

Fonue oRBrrELoR
ln miscarea lor in jurul Soarelui.
planetele urmeazi o traiectorie
elipticd: orbitele 1or au forma
unui cerc putin turtit.

51
DE CE PLANETELE SUNT Planetapitica
Pluto
DTFERTTE ixrnE Elr?
De;i ndscute in acelasi
mornent, cele opt p1a-
nete a1e sistemului
nostru soiar sunt
diferite prin dimen-
siuni sr compoztlle.
Dilerenqele depind
de distantaTor fata Saturn
Neptun
de Soare si de efec-
tele provocate de #
ffi
t'::i|,t::,.
forta gravitati onala a ,.

Soarelui la momentul
nasterii sistemului
nostru solar. Mercur,
Venus, Pamant gl Marte,
mai mici si mai apropi-
ate de Soare, sunt planete
,,telurice" formate din roci !;,1r,.:.\.:

si metal. Planetele Jupiter, [.JrAnus;,$rl,; , :,,

Saturn, Uranus si Neptun,
giganti ,,gazosT" mai indepartalt
si cu masl mai mare, sunt alcdtu-
ite dintr-un nucleu de roci infagu-
rat in straturi groase de lichide
si gaze inconjurate de inele
de pulberi, gheata ;i bolovani.
Pluto, un corp ceresc mic gi inghe-
!at, considerat cdndva a noua
planetd, fiind si cea mai indeplr-
tatd de Soare, a fost trecut in 2006
--
Asteroizii pot cadea pe Pamdnt?
Unii asteroizi trec foarte aproape de planeta
noas[rA si ar putea chiar si se ciocneascd cle ea.
De aceea existd un ,,sen iciu de supraveghere"
numit Spaceguard Foundation, care studiazd
si prezice apropierea asleroizilor de PdmAnt.
Datoritl acestui serviciu, este posibili clevierea
traseului unui asteroid evitAndu-se astfel
impactul lui cu suprafata terestrA.

in rAndul planetelor pltice.

 R-A*gep*f/effmDop
L) Cate inele are Jupiter? PleNerrLE iN crFRE
u1 tr16 E niciunul Jupiter este cea mai mare
2) Care nu este o planeta propnu-zisa? planeta din sistemul nostru
solar: de I 400 de ori
E Pluto E Mercur E Neptun
cdt PdmAntul.
3) Ce planetd are calotele polare acoperite Mercur este cea mai apropiatd
cu gheata?
de Soare si cea mai raplda;
fl Marte E Jupiter E Uranus o roiatie in jurul Soarelui
4) Care planetd este lipsita de sateliti? dureaza BB de zile terestre.
E Venus E Mercur E Saturn Saturn este inconJurat de multe
inele si se roteste cu vitezd
5) Care planeta se rotegte in sensul acelor
foarte mare in jurul axei sale:
de ceasornic?
o zi dureazd mai putin de
E Pemant B Neptun E Venus 10 ore. Saturn are si cel mai
mare numdr de sateliti: 62.
snua\(g tnuaw(l auDW( oruldft gt 0
Venus este cea mai luminoasd
unsundspg
planeta, pentru cd este incon-
jurati de nori care reflectd
lumina Soarelui si este foarte
fierbinte (480'C 1a suprafata).
Marte, aflatala o distantd
de Soare de aproximativ
225 de milioane de kilometri,
ne apare rogu din cauza
oxidului de fier (rugina)
care il acoperi.
Uranus are axa de rotalie
aproape paralel[ cu planul
orbitei, incAt pare ci se
rostogoleste peste srne.
Are 27 sateliti.
Pimdntul se misci in jurul
Soarelui cu viteza de 29,8 km
pe secunda. Din cate se glie.
este singuraplanetd pe care
se gdse;te api si unde
s-a dezvoltat viaqa.
Neptun se caracterizeaza prtn
culoarea albastra vie; perioada
sa de revolutie dureazd mai
mult de I 64 de ani terestri.
Pluto, considerat o planeti
piticd, este rece si departe
de Soare si are orbita foarte
inclinati. O rotatie in jurul
Soarelui dureazd peste
248 de ant.

]J