-

Cubul Rubik
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cubul lui Rubik este un joc problemă de tip puzzle inventat în 1974[1] de către
sculptorul și profesorul de arhitectură maghiar Ernő Rubik.

Numit inițial „Cubul Magic” de către inventatorul său, Ernő Rubik, a fost redenumit
„Cubul lui Rubik” de compania Ideal Toys în 1980[1] și a câștigat premiul special
pentru Cel mai bun joc problemă la Jocul Anului în Germania. Este considerată a fi
cea mai bine vândută jucărie din lume, cu peste 300.000.000 de cuburi vândute în
lume până în 2005.[2]

Într-un cub Rubik clasic, fiecare din cele șase fețe este acoperită cu 9 etichete,
colorate în una din șase culori (în mod tradițional alb, galben, portocaliu, roșu,
albastru și verde). Un mecanism de pivoți permite rotirea independentă a fiecărei
fețe, și astfel amestecarea culorilor. Pentru rezolvarea jocului, fiecare față trebuie să Cubul Rubik, rezolvat (desen)
aibă o singură culoare.

Aniversarea a douăzeci și cinci de ani de la inventarea cubului a avut loc în 2005, când a fost produsă o variantă
specială, cu o etichetă în centrul feței reflective (care a înlocuit-o pe cea albă) cu un logo „Cubul lui Rubik 1980-2005”.

Există patru variații ale Cubului, produse pe scară largă: Cubul de buzunar, de 2×2×2, cubul standard 3×3×3, apoi de
4×4×4 și de 5×5×5. Recent, s-au produs și versiuni mai mari (V-Cube 6 și V-Cube 7).

Cubul a inspirat o întreagă categorie de jocuri similare, din care fac parte cuburile de diferite dimensiuni menționate mai
sus, ca și alte forme geometrice cum ar fi tetraedrul (de exemplu, Pyraminx), octaedrul, dodecaedrul, și icosaedrul.
Există jocuri multidimensionale virtuale, simulat pe calculator cu un software care permite utilizatorilor să manevreze
obiecte cum ar fi un cub Rubik tetradimensional, care nu poate fi construit fizic.

Cuprins
■ 1 Concepția și dezvoltarea
■ 2 Funcționare
■ 2.1 Permutări
■ 2.2 Fețele centrale
■ 3 Rezolvarea
■ 3.1 Notarea mișcărilor
■ 3.2 Algoritmi
■ 3.3 Soluții pentru jocul în viteză
■ 3.4 Căutarea soluțiilor optime
■ 3.5 Competiții și recorduri
■ 3.6 Concursuri alternative
■ 4 Note
■ 5 Legături externe
-
Concepția și dezvoltarea
În martie 1970, Larry Nichols a inventat un joc 2×2×2 numit „Puzzle with Pieces Rotatable in Groups” („joc cu piese
rotibile în grupuri”) și a depus cerere de patentare în Canada. Cubul lui Nichols era susținut de magneți. Nichols a primit
patentul U.S. Patent 3655201 (http://patft.uspto.gov/netacgi/nph-Parser?patentnumber=3655201) la 11 aprilie 1972, cu
doi ani înainte de inventarea de către Rubik a variantei îmbunătățite.

La 9 aprilie 1970, Frank Fox a cerut patent pentru al său „3×3×3 sferic”. Și-a primit patentul în Regatul Unit (1344259)
la 16 ianuarie 1974.

Rubik a inventat „Cubul Magic” în 1974 și a obținut patentul HU170062 în Ungaria pentru el în 1975 dar nu a căutat
patente internaționale. Primele prototipuri s-au produs spre sfârșitul lui 1977 și au fost distribuite prin magazinele de
jucării din Budapesta. Cubul magic era susținut de piese de plastic interconectate, care sunt mai ieftin de produs decât
magneții din varianta lui Nichols. În septembrie 1979, s-a semnat un acord cu Ideal Toys pentru a aduce Cubul Magic în
Occident, iar jocul și-a făcut debutul internațional la târgurile de jucării din Londra, Paris, Nürnberg și New York în
ianuarie și februarie 1980.

După acest debut, avansul Cubului către distribuția de masă a fost frânat temporar, pentru a putea fi produs după
standardele occidentale de siguranță și ambalare. S-a produs un cub mai ușor, iar Ideal Toys a decis să-i schimbe
numele. Printre variantele luate în calcul s-au numărat „Nodul gordian” și „Aurul incașilor”, dar în final s-a păstrat
numele „Cubul lui Rubik”, și primul lot a fost exportat din Ungaria în mai 1980.

Nichols a acordat patentul său companiei la care lucra, Moleculon Research Corp., care a dat în judecată Ideal Toy
Company în 1982. În 1984, Ideal a pierdut procesul de încălcare a patentului și a făcut apel. În 1986, curtea de apel a
confirmat decizia că Cubul Rubik de buzunar 2×2×2 încălca patentul lui Nichols, dar a decis că varianta 3×3×3 nu este
acoperită de acel patent.[3]

Chiar când cererea de patent a lui Rubik era analizată, Terutoshi Ishigi, un inginer autodidact proprietar al unor oțelării
de lângă Tokyo, a depus cerere pentru patent în Japonia pentru un mecanism aproape identic și a primit (patentul
japonez JP55-008192) în 1976. Până la intrarea învigoare a legii patentelor amendată în 1999, biroul de invenții din
Japonia acorda patente japoneze pentru tehnologii secrete noi la nivel național (abia după 1999 a devenit necesar ca
patentele să fie date pe idei în premieră mondială)[4][5], iar invenția lui Ishigi este acceptată în general ca o reinventare
independentă.[6][7][8]

Rubik a depus cerere pentru un nou patent în Ungaria la 28 octombrie 1980, și a cerut și alte patente. În Statele Unite,
Rubik a primit patentul U.S. Patent 4378116 (http://patft.uspto.gov/netacgi/nph-Parser?patentnumber=4378116) la 29
martie 1983, pentru Cub.

Inventatorul grec Panagiotis Verdes a patentat și el o metodă de creare a cuburilor mai mari de 5×5×5, până la
11×11×11. Proiectele sale, care includ mecanisme îmbunătățite pentru dimensiunile 3×3×3, 4×4×4, și 5×5×5, sunt
potrivite pentru rezolvările în viteză, iar proiectele existente pentru cuburi mai mari de 5×5×5 se defectează ușor. În
iunie 2008, sunt disponibile și modele 5x5x5, 6x6x6, și 7x7x7.

Funcționare
Un cub standard are latura de 5,7 cm. Jocul constă din douăzeci și șase de cuburi mici. Cubul central de pe fiecare față
are o singură față colorată; acestea sunt fixate de mecanismul central. Ele furnizează structura pe care sunt montate
celelalte și în jurul căreia se rotesc. Astfel, există douăzeci și una de piese: o piesă centrală ce constă din trei axe
intersectate ce susțin șase pătrate centrale, permițându-le să se rotească, și douăzeci de piese de plastic mai mici care se
montează pe ea pentru a forma jocul asamblat. Cubul poate fi demontat fără mare dificultate, de regulă prin a roti o parte
laterală la 45° și a scoate cubul din colț. Totuși, desprinderea unui cub dintr-un colț este o modalitate prin care se poate
 -
rupe un cub central — stricând jocul — este mult mai sigur
să se folosească o șurubelniță pentru a proteja cubul central.
Este un proces foarte simplu să se rezolve cubul prin
demontarea lui și reasamblarea într-o poziție rezolvată.
Există douăsprezece piese de pe muchii care arată fiecare
câte două fețe colorate, și opt piese de colț care arată câte trei
culori. Fiecare piesă are o combinație unică de culori, dar nu
toate combinațiile sunt prezente (de exemplu, dacă roșu și
portocaliu sunt pe fețe opuse ale cubului rezolvat, nu există
nicio piesă de pe muchie, care să aibă cele două culori
împreună). Poziția relativă a acestor cuburi poate fi
modificată prin rotirea unei treimi de cub la 90°, 180° sau la
270°, dar poziția fețelor colorate în starea rezolvată nu poate
fi modificată: ea este fixată de pozițiile relative ale pătratelor
din centru și de distribuția combinațiilor de culori pe piesele
Cub Rubik parţial dezasamblat.
de pe colț și pe cele de pe muchii.

La majoritatea cuburilor recente, culorile etichetelor sunt: roșu — cu portocaliu pe fața opusă; galben — cu alb pe fața
opusă și verde - cu albastru pe fața opusă. Există însă și cuburi cu alte aranjamente de culori; de exemplu, fața galbenă
ar putea fi opusă celei verzi, cea albastră opusă celei albe.

Permutări

Un cub Rubik are opt colțuri și douăsprezece muchii. Există 8! moduri de aranjare a pieselor din colț. Șapte pot fi
orientate independent, iar orientarea celui de-al optulea depinde de celelalte șapte, dând în total 37 posibilități. Există
12!/2 moduri de aranjare a muchiilor, deoarece o permutare impară a colțurilor implică o permutare impară a muchiilor.
Unsprezece muchii pot fi puse independent în câte două orientări, cu orientarea ultimei depinzând de celelalte, ceea ce dă
211 posibilități.[9]

Sunt exact 43.252.003.274.489.856.000 posibilități. În reclame, se spune adesea că jocul are doar miliarde de poziții,
deoarece ordinele mai mari de mărime sunt greu de înțeles de mulți. Dacă s-ar pune cap la cap cuburi Rubik de 57 mm
fiecare într-o permutare diferită, epuizând toate posibilițățile, șirul ar avea 261 ani lumină lungime.

Cifra de mai sus se limitează la permutările care pot fi obținute doar prin rotirea fețelor cubului. Dacă se consideră și
permutările atinse prin dezasamblarea cubului, numărul este de douăsprezece ori mai mare:

Numărul complet este de 519.024.039.293.878.272.724 aranjamente posibile ale pieselor care îl compun, dar numai una
din douăsprezece este rezolvabilă. Aceasta pentru că nu există secvențe de mutări care să schimbe o pereche de piese sau
să rotească un singur cub de pe colț sau de pe muchie. Astfel, sunt douăsprezece seturi de configurații, numite uneori
„universuri” sau „orbite”, în care cubul poate fi plasat prin dezasamblare și reasamblare.

În pofida numărului mare de poziții posibile, toate cuburile se pot rezolva în cel mult douăzeci și cinci de mutări.[10] [11]
Numărul mare de permutări este adesea dat ca măsură a complexității unui cub Rubik. Dificultatea jocului nu derivă însă
în mod necesar din numărul mare de permutări; constrângerea impusă de mutările permise este factorul cel mai
semnificativ. De exemplu, numărul de permutări ale celor 26 de litere ale alfabetului (26! = 4.03 × 1026) este mai mare
decât cel al cubului Rubik, dar o problemă semnificativ mai simplă decât sortarea unei permutări a celor 26 de litere în
ordine alfabetică în condițiile în care este permisă orice interschimbare de litere vecine.
-
Fețele centrale

Cubul Rubik original nu are semne de orientare pe fețele centrale, deși unele aveau cuvintele „Rubik's Cube” pe pătratul
central al feței albe și deci rezolvarea lui nu necesită atenție la orientarea acelor fețe. Totuși, cu un marker, se poate, de
exemplu, marca pătratele centrale ale unui cub rezolvat cu patru semne colorate pe fiecare latură, fiecare corespunzătoare
culorii feței adiacente. Unele cuburi au fost produse cu marcaje pe toate pătratele. Astfel, se poate amesteca și apoi
rezolva cubul, având totuși marcajele de pe centre rotite, și astfel devine un test suplimentar rezolvarea centrelor.

Marcarea cubului Rubik îi crește dificultatea mai ales pentru că mărește numărul de configurații diferite posibile. Când
cubul este rezolvat fără interes pentru orientările pătratelor centrale, va exista mereu un număr par de pătrate care trebuie
mai trebuie rotite cu 90°. Astfel, există 46/2 = 2.048 configurații posibile ale pătratelor centrale în poziția altfel rezolvată,
crescând numărul total de permutări ale cubului de la 43.252.003.274.489.856.000 (4.3×1019) la
88.580.102.706.155.225.088.000 (8.9×1022).

Rezolvarea
Au fost descoperiți independent mai mulți algoritmi de rezolvare a cubului Rubik. Cea mai populară metodă este cea
dezvoltată de David Singmaster și publicată în cartea sa Notes on Rubik's "Magic Cube" (Note asupra «Cubului Magic»
al lui Rubik) în 1981. Acest algoritm implică rezolvarea cubului nivel cu nivel, în care întâi se rezolvă un nivel, cel de
sus, apoi cel median, și în cele din urmă și cel de la bază. Rezolvarea cubului nivel cu nivel poate fi făcută în mai puțin
de un minut de o persoană învățată cu algoritmul. Printre alte soluții generale se numără metodele „colțurile întâi” sau
combinații de alte câteva metode. Majoritatea tutorialelor expun metoda nivel cu nivel, întrucât ea se pretează la
explicarea într-un ghid pas cu pas.

Notarea mișcărilor

Majoritatea ghidurilor de soluții pentru cubul Rubik 3×3×3 utilizează aceeași

notație, inițiată de David Singmaster, pentru a comunica secvențe de mutări. Aceasta
este de obicei denumită „notația cubului” sau, în alte lucrări, „notația Singmaster”,
sau, rareori „notația bazată pe direcție”. Natura sa relativă permite scrierea de
algoritmi care pot fi aplicați indiferent de ce față este aleasă ca fiind cea de „sus” sau
cum sunt organizate culorile pe un cub particular.

■ F (Front, Față): partea cu fața spre rezolvitor

■ B (Back, Spate): partea opusă feței
■ U (Up, Sus): partea de deasupra feței
■ D (Down, Jos): fața opusă celei de sus
■ L (Left, Stânga): fața aflată la stânga celei din față
■ R (Right, Dreapta): fața aflată la dreapta celei din față Cub Rubik în mijlocul unei rotaţii.
■ f (Front two layers, două niveluri din față): nivelul din față și nivelul median
corespunzător
■ b (Back two layers, două niveluri din spate): nivelul din spate și nivelul median corespunzător
■ u (Up two layers, două niveuri de sus) : nivelul de sus și nivelul median corespunzător
■ d (Down two layers, două niveluri de jos) : nivelul de jos și nivelul median corespunzător
■ l (Left two layers, două niveluri din stânga) : nivelul din stânga și nivelul median corespunzător
■ r (Right two layers, două niveluri din dreapta) : nivelul din dreapta și nivelul median corespunzător
■ x (rotație): rotație în sus
■ y (rotație): rotație spre stânga
■ z (rotație): rotație pe partea din dreapta
 -
Când o literă este urmată de un apostrof, înseamnă o rotație cu 90 de grade în sens
trigonometric, iar litera fără apostrof înseamnă rotația cu 90 de grade în sens orar. O
literă urmată de un 2 (uneori la exponent, ²) înseamnă rotația feței cu 180 de grade
(indiferent de direcție). Astfel R înseamnă fața din dreapta rotită în sens orar, dar R'
înseamnă fața din dreapta rotită în sens trigonometric. Când x, y sau z au apostrof,
ele semnifică rotația cubului în direcția opusă. Când rotația are un ², înseamnă că
trebuie efectuată de două ori.

Această notație poate fi utilizată și pe cubul de buzunar, și poate fi extinsă și pentru

cuburile mai mari.

Mutări mai rar folosite sunt rotația întregului cub, sau a două treimi din el. Literele
Cub Rubik rezolvat.
x, y, și z sunt utilizate pentru a indica rotația întregului cub în jurul unei axe. Axa x
este linia care trece prin fețele dreaptă și stângă, axa y este cea care trece prin fețele
de sus și de jos, iar axa z este linia care trece prin fețele din față și din spate. (Această mutare este folosită rar în
majoritatea soluțiilor, încât unele soluții nu folosesc notația, și spun doar „opriți și întoarceți cubul cu susul în jos” sau
altceva similar.)

De exemplu, algoritmul F2 U' R' L F2 R L' U' F2, care rotește muchiile stânga sus, față sus și sus dreapta în sens
trigonometric fără a afecta nicio altă parte a cubului reprezintă următoarea secvență de mișcări:

1. Întoarce partea din față cu 180 de grade.

2. Întoarce partea de sus cu 90 de grade în sens trigonometric.
3. Întoarce partea din dreapta cu 90 de grade în sens trigonometric.
4. Întoarce partea din stânga cu 90 de grade în sens orar.
5. Întoarce partea din față cu 180 de grade.
6. Întoarce partea din dreapta cu 90 de grade în sens orar.
7. Întoarce partea din stânga cu 90 de grade în sens trigonometric.
8. Întoarce partea de sus cu 90 de grade în sens trigonometric.
9. Întoarce partea din față cu 180 de grade.

Pentru începătorii în învățarea algoritmilor de rezolvare a cubului, această notație poate fi dificil de utilizat, și multe
soluții disponibile online se folosesc de animații care demonstrează algoritmii prezentați.

Algoritmi

În jargonul pasionaților, o secvență de mutări memorată și care are un anumit efect asupra cubului se numește algoritm.
Această terminologie derivă din utilizarea termenului de algoritm din matematică, cu semnificația de listă bine definită
de instrucțiuni pentru realizarea unui scop, pornind dintr-o stare inițială și trecând prin stări succesive bine definite, până
la o stare finală dorită. Diferitele metode de rezolvare a cubului Rubik folosesc fiecare câte un set al său de algoritmi,
împreună cu descrieri ale efectelor pe care le au, și cu situațiile în care pot fi folosite pentru a duce cubul la o stare mai
apropiată de rezolvare.

Majoritatea algoritmilor sunt gândiți pentru a transforma doar o mică parte din cub, fără a avea impact asupra altor părți
care ar fi putut fi deja rezolvate, astfel încât să poată fi aplicate repetat în părți diferite ale cubului până când întregul cub
este rezolvat. De exemplu, există algoritmi cunoscuți pentru ciclarea a trei colțuri fără schimbarea restului cubului, sau
pentru a schimba orientarea unei perechi de muchii, lăsându-le pe celelalte intacte.

Unii algoritmi au un anumit efect dorit asupra cubului (de exemplu, interschimbarea a două colțuri) dar altele ar putea
avea și efectul secundar de a schimba alte părți ale cubului (cum ar fi permutarea unor muchii). Există unii algoritmi
care adesea sunt mai simpli decât cei fără efecte secundare, și sunt folosiți la începutul soluționării cubului când mare
 -
parte din joc nu a fost rezolvat, iar efectele secundare nu sunt importante. Spre sfârșitul soluției, în schimb, sunt folosiți
algoritmii mai specifici (și de obicei mai complicați), pentru a preveni stricarea unor părți ale jocului care au fost deja
rezolvate.

Soluții pentru jocul în viteză

Există unele soluții gândite cu scopul de a face rezolvarea cubului Rubik cât mai rapidă cu putință.

Cea mai cunoscută soluție rapidă a fost dezvoltată de Jessica Fridrich. Este o metodă nivel-cu-nivel foarte eficientă și
care necesită un număr mare de algoritmi, mai ales pentru orientare și pentru permutarea ultimului nivel. Colțurile
primului nivel și cel de-al doilea nivel sunt rezolvate simultan, fiecare colț împreună cu o piesă de pe o muchie a
nivelului al doilea.

O altă metodă foarte răspândită a fost dezvoltată de Lars Petrus. În această metodă, se rezolvă întâi o secțiune 2×2×2,
extinsă apoi la 2×2×3, și apoi muchiile incorecte sunt rezolvate cu ajutorul unui algoritm de trei mișcări, care elimină
nevoia unui posibil algoritm de 32 de mișcări ce ar putea să fie necesar mai târziu. Unul dintre avantajele acestei metode
este acela că ea tinde să dea soluțiile după mai puține mișcări. Din acest motiv, metoda lui Petrus este foarte des folosită
în concursurile în care se urmărește atingerea unui număr minim de mutări.

Soluțiile elementare necesită învățarea a doar patru sau cinci algoritmi, dar sunt în general ineficiente, rezolvarea
întregului cub necesitând în medie aproximativ 100 de rotații. Prin comparație cu acestea, metoda avansată a lui Fridrich
necesită învățarea a aproximativ 120 de algoritmi dar permite rezolvarea cubului în medie în doar 55 de mutări. Un alt
fel de soluție dezvoltată de Ryan Heise[12] nu utilizează algoritmi, ci mai degrabă se bazează pe un set de principii de
bază ce pot fi utilizate pentru a rezolva cubul în mai puțin de 40 de mișcări. „Soluția supremă” (în engleză Ultimate
Solution) a lui Philip Marshall este o variație a metodei lui Fridrich, având doar 65 de rotații în medie, dar necesitând
memorarea a doar doi algoritmi[13].

Căutarea soluțiilor optime

Metodele manuale de soluționare descrise mai sus sunt gândite pentru a fi ușor de învățat, dar s-au depus eforturi mari
pentru a găsi soluții și mai rapide pentru cubul Rubik.

În 1982, David Singmaster și Alexander Frey au emis ipoteza că numărul de mișcări necesar pentru a rezolva un cub
Rubik, în condițiile unui algoritm ideal, ar putea fi cu puțin mai mare de 20. În 2007, Daniel Kunkle și Gene Cooperman
au utilizat metode de căutare pe calculator pentru a demonstra că orice configurație de cub Rubik 3×3×3 poate fi
rezolvată în maxim 26 de mutări. [10] [14] În 2008, Tomas Rokicki a coborât maximul la 22 de mutări. [15] [16] [17] Se
continuă încercările de a reduce limita maximă pentru soluții optime.

Competiții și recorduri

S-au ținut numeroase concursuri de rezolvare rapidă a cubului Rubik pentru a afla cine poate rezolva jocul în cel mai
scurt timp. Numărul concursurilor crește în fiecare an; între 2003 și 2006 s-au ținut 72 de competiții oficiale, dintre care
33 doar în 2006.

Primul campionat mondial organizat de Guinness Book of World Records a avut loc la München la 13 martie 1981.
Toate cuburile au fost mutate de 40 de ori și lubrifiate cu parafină. Învingătorul oficial, cu un record de 38 de secunde, a
fost localnicul Jury Froeschl.

Primul campionat mondial internațional s-a ținut la Budapesta la 5 iunie 1982, și a fost câștigat de Minh Thai, un student
vietnamez din Los Angeles, cu un timp de 22,95 secunde.
-
După 2003, concursurile sunt decise de media aritmetică a celor trei încercări mediane din cinci, dar se înregistrează și
timpul cel mai bun. World Cube Association păstrează o istorie a recordurilor mondiale. [18] În 2004, WCA a impus
utilizarea unui dispozitiv de cronometrare numit Stackmat.

Recordul mondial (http://www.worldcubeassociation.org/results/regions.php?eventId=333) pentru o singură încercare îi

aparține olandezului Mats Valk, care în cadrul competiției Zonhovan Open în Belgia, a obținut timpul de 5,55 secunde.

Cel mai reprezentativ "speedcuber" al României este Cristian Antoniu Leana, el fiind deținătorul recordurilor naționale
de 11,88 secunde(1 încercare) și 12,35 secunde(media din 5 încercări), ambele stabilite la Bacău Open 2012
(http://www.worldcubeassociation.org/results/c.php?allResults=All+Results&competitionId=BacauOpen2012)

Concursuri alternative

În plus, se țin și competiții alternative neoficiale, în care participanții sunt invitați să rezolve cubul în condiții
neobișnuite. Printre acestea se numără:

■ Rezolvarea cubului legat la ochi[19]

■ Rezolvarea cubului cu o persoană legată la ochi și cealaltă dictând mișcările pe care să le facă
■ Rezolvarea cubului sub apă dintr-o singură respirație[20]
■ Rezolvarea cubului cu o singură mână[21]
■ Rezolvarea cubului cu picioarele[22]

Dintre aceste competiții neoficiale, WCA omologhează doar competițiile de rezolvare legat la ochi, cu o singură mână și
cu picioarele.[23]

Note
1. ^ a b Rubik's Official Online Site (http://www.rubiks.com/World/Cube%20facts.aspx)
2. ^ Marshall, Ray. „Squaring up to the Rubchallenge
(http://icnewcastle.icnetwork.co.uk/1000expats/expatsfeatures/tm_objectid=15786140&method=full&siteid=50080&headline=s
-up-to-the-rubik-challenge-name_page.html)”. icNewcastle.
http://icnewcastle.icnetwork.co.uk/1000expats/expatsfeatures/tm_objectid=15786140&method=full&siteid=50080&headline=sq
-up-to-the-rubik-challenge-name_page.html. Accesat la 15 august 2005.
3. ^ Moleculon Research Corporation v. CBS, Inc. (http://digital-law-online.info/cases/229PQ805.htm)
4. ^ http://www.wipo.int/clea/en/text_html.jsp?lang=EN&id=2657 Japan: Patents (PCT), Law (Consolidation), 26/04/1978
(22/12/1999), No. 30 (No. 220)
5. ^ http://www.patents.jp/Archive/20030210-02.pdf Major Amendments to the Japanese Patent Law (since 1985)
6. ^ Hofstadter, Douglas R. (1985). Metamagical Themas. Basic BooksHofstadter dă numele sub forma „Ishige”.
7. ^ http://cubeman.org/cchrono.txt
8. ^ The History of Rubik's Cube - Erno Rubik (http://inventors.about.com/library/weekly/aa040497.htm)
9. ^ Martin Schönert "Analyzing Rubik's Cube with GAP" (http://www.gap-system.org/Doc/Examples/rubik.html): grupul de
permutare al cubului Rubik examinată cu sistemul algebric computerizat GAP
10. ^ a b Kunkle, D.; Cooperman, C. (2007). „Twenty-Six Moves Suffice for Rubik's Cube
(http://www.ccs.neu.edu/home/gene/papers/rubik.pdf)”. Proceedings of the International Symposium on Symbolic and
Algebraic Computation (ISSAC '07). ACM Press. http://www.ccs.neu.edu/home/gene/papers/rubik.pdf.
11. ^ KFC (2008). „Rubik’s cube proof cut to 25 moves (http://arxivblog.com/?p=332)”. http://arxivblog.com/?p=332.
12. ^ Metoda lui Ryan Heise (http://www.ryanheise.com/cube/)
13. ^ Philip Marshall (2005), The Ultimate Solution to Rubik's Cube (http://helm.lu/cube/MarshallPhilipp/).
14. ^ Julie J. Rehmeyer. „Cracking the Cube (http://blog.sciencenews.org/mathtrek/2007/08/cracking_the_cube.html)”. MathTrek.
http://blog.sciencenews.org/mathtrek/2007/08/cracking_the_cube.html. Accesat la 9 august 2007.
15. ^ Tom Rokicki. „Twenty-Five Moves Suffice for Rubik's Cube (http://arxiv.org/abs/0803.3435)”.
http://arxiv.org/abs/0803.3435. Accesat la 24 martie 2008.
16. ^ „Rubik's Cube Algorithm Cut Again, Down to 23 Moves (http://science.slashdot.org/article.pl?sid=08/06/05/2054249)”.
Slashdot (http://slashdot.org). http://science.slashdot.org/article.pl?sid=08/06/05/2054249. Accesat la 5 iunie 2008.
-
17. ^ Tom Rokicki. „Twenty-Two Moves Suffice (http://cubezzz.homelinux.org/drupal/?q=node/view/121)”.
http://cubezzz.homelinux.org/drupal/?q=node/view/121. Accesat la 20 august 2008.
18. ^ „World Cube Association Official Results (http://www.worldcubeassociation.org/results/regions.php?
regionId=&eventId=333&years=&history=History)”. World Cube Association (http://www.worldcubeassociation.org/).
http://www.worldcubeassociation.org/results/regions.php?regionId=&eventId=333&years=&history=History. Accesat la 16
februarie 2008.
19. ^ Rubik's 3x3x3 Cube: Blindfolded records (http://www.worldcubeassociation.org/results/events.php?
eventId=333bf&regionId=&years=&show=100%2BPersons&single=Single)
20. ^ Rubik's Cube 3x3x3: Underwater (http://www.speedcubing.com/records/recs_fun_underwater.html)
21. ^ Rubik's 3x3x3 Cube: One-handed (http://www.worldcubeassociation.org/results/events.php?
eventId=333oh&regionId=&years=&show=100%2BPersons&single=Single)
22. ^ Rubik's 3x3x3 Cube: With feet (http://www.worldcubeassociation.org/results/events.php?
eventId=333ft&regionId=&years=only%2B2006&show=100%2BPersons&single=Single)
23. ^ „Competition Regulations, Article 9: Events (http://www.worldcubeassociation.org/regulations/#events)”. World Cube
Association. 9 aprilie 2008. http://www.worldcubeassociation.org/regulations/#events. Accesat la 16 aprilie 2008.

Legături externe
■ „Cubul Rubik” (http://www.dmoz.org/Games/Puzzles/Mechanical/Rubik) la Open Directory Project
■ Site oficial Rubik (http://www.rubiks.com/)
■ World Cube Association (WCA) (http://www.worldcubeassociation.org)
■ Speedcubing.com (http://www.speedcubing.com)
■ Cubul Rubik - jucaria inteligenta (http://www.descopera.ro/stiinta/929480-cubul-rubik-jucaria-inteligenta), 13
august 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
■ Cubul lui Rubik – recorduri și curiozități | VIDEO (http://www.evz.ro/detalii/stiri/cubul-lui-rubik-recorduri-si-
curiozitati-974664.html), 2 aprilie 2012, Evenimentul zilei
■ Cubul Rubik, primul în top 10 cel mai bine vândute produse ale tuturor timpurilor (http://www.capital.ro/detalii-
articole/stiri/cubul-rubik-primul-in-top-10-cel-mai-bine-vandute-produse-ale-tuturor-timpurilor-168825.html), 7
iulie 2012, Ileana Ilie, Capital
■ Speedcubing.ro - Comunitatea pasionatilor de cub Rubik din Romania (http://www.speedcubing.ro/)

Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cubul_Rubik&oldid=8527045
Categorie: Cubul lui Rubik

■ Ultima modificare efectuată la 11:15, 19 mai 2014.

■ Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.